196 matches
-
Un model strivitor, pentru că tânăra hipersensibilă putea să pună În el totul: și ambițiile, și iluziile și deșertăciunea nebunească a propriilor proiecții mentale. Personalitatea mamei se topește, cu Încetul, În interstițiile unei indiferențe progresive, devenind, În cele din urmă, oglinda deformatoare, anti-modelul care trebuie distrus. Nimic n-o deprimă atât de tare ca pretenția celor apropiați de a vedea În ea o re-Întrupare a mamei. Știe că nu i se poate opune acestui șantaj... ontologic și că, spre a evita contopirea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de a ține un jurnal. În orice caz, orgoliul autoportretizării conduce, În viziunea lui Jean Rousset, la trei variante ale uneia și aceleiași neputințe: de a-ți descrie tu Însuți personalitatea, fie și sub forma, oarecum accesibilă, a portretului. Oglindă deformatoare, autoportretul redă, În scară, trei versiuni incomplete ale unei aspirații sortite să rămână veșnic pur teoretică: Ceea ce văd alții, sau ce Își imaginează ei că văd În mine (de fapt, putem socoti atâtea imagini diferite câți privitori sunt); ceea ce sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
proviziilor, și cel mai bine, întregul microcosmos împărțit în "ținuturile de dincoace și de dincolo de măsele (...), de partea cealaltă a dinților", unde "aerul era mai curat și viața mai plăcută"273 sunt doar câteva aspecte din nou privite în oglinda deformatoare a realității, culminând cu scatologicul episod al coborârii unei armate de exploratori în pântecele eroului, un alt fel de descensus ad inferos, încărcat de umorul care îl transformă, prin gradul de inventivitate sporit, pe Rabelais dintr-un imitator (sau cel
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o parte, se accentuează ideea clasică potrivit căreia stabilitatea în timp a unei opere echivalează cu valoarea acesteia, trecerea anilor aducând totodată beneficiul unei obiectivări a receptării operei care poate fi privită în coordonatele ei reale și nu prin prisma deformatoare a subiectivității contemporanilor.165 Pe de altă parte, se atrage totuși atenția că uneori factorul cronologic a fost asociat norocului în creșterea valorii unui text precum și că judecata umană chiar și atunci când vizează o creștere gradată a certitudinii nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de vreme ce numele difuza până-n Transilvania. Ștefan cel Mare, la rându-i, întinsese Moldova în toate provinciile istorice românești, iar Mihai Viteazul a încercat să le adune laolaltă și politic. Ceea ce numeau contemporanii lui Eminescu Basarabia nu era altceva decât operă deformatoare a propagandei rusești (care credea că se poate pierde semnificația veche a termenului), extindere abuzivă a porțiunii sudice la întreaga jumătate estică a Moldovei: "Dar lăsând Valahia de o parte, ce se numește astăzi Basarabia? Trăgând o linie de la Hotin
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
la 7 aprilie 1878. Se prefigurează intuiții ale filosofiei lui Lucian Blaga din Trilogia culturii, configurate în teoria matricei stilistice. Obsesia alergării după "granițe naturale" la o seminție condamnată să nu le găsească i se prezintă ca un destin nefericit, deformator de inteligențe, în stare să trezească o nesfârșită compătimire: "Răsărită din rase mongolice, de natura lor cuceritoare, așezate pe stepe întinse a căror mon[o]tonie are înrâurire asupra inteligenței omenești, lipsind-o de mlădoșenie și dându-i instincte fanatice
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
vorbitorii să poată decide dacă o anumită expresie a fost sau nu folosită în mod adecvat, atunci nu există nici limbaj. Un cunoscut comentator al operei lui Wittgenstein aprecia, pe bună dreptate, că însăși ideea unui limbaj privat semnalează influența deformatoare pe care o are asupra modului nostru de a gândi presupunerea că funcția esențială a oricărui limbaj ar fi aceea de a numi și de a descrie.39 Acceptăm în mod tacit sau afirmăm adesea că propozițiile prin care exprimăm
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aceea, mai ales actrița / cocotă, fără ca naratorii să se ferească de cuvînt. Problema nu se află însă aici, ca dovadă rapida "descifrare" a esenței acestora. Adevăratul cutremur interior îl produc incertitudinile Personajului în privința femeii adevărate, pe care o situează, conștient (deformator) și inconștient (traumatizant pentru sine) în teribilul tipar al "Damei cu camelii". Care ar fi acesta? Natura dublă a feminității, în construcția masculină: una înaltă și una joasă. Gelozia eroilor este semnul că ceea ce este virtual degradant în femeie începe
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
dar și în Momente, nu se va identifica niciodată cu această imagine. Biciuită de critica lucidă a lui Caragiale, ea se ridică precum o barieră împotriva operei scriitorului. Pentru reprezentanții acestei clase sociale, literatura nu trebuie să fie o oglindă deformatoare a societății, ci trebuie să prezinte doar aspectele pozitive ale vieții. De aceea, literatura lui Caragiale se opune optimismului și idealismului micii burghezii. Comediile intrate în repertoriul Teatrului Național nu au avut un succes răsunător. Cea mai populară dintre ele
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
istoriografie, oriunde și oricând, dar imperativă acolo unde se caută soluții de revenire la normalitate. Cine să înțeleagă mai bine acest lucru? Ca și istoricii de peste Prut, a trebuit să ne confruntăm și noi, îndelung, cu ingerințe voluntariste, cu programul deformator de istorie al puterii comuniste. Nimic mai semnificativ, din acest punct de vedere, decât mănunchiul de analize grupate în a doua secțiune, cea menită a defini contextul originilor, unde regăsim, alături de Ion Țurcanu, semnătura câtorva specialiști în domeniu. Ideea directoare
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
vorbitorii să poată decide dacă o anumită expresie a fost sau nu folosită în mod adecvat, atunci nu există nici limbaj. Un cunoscut comentator al operei lui Wittgenstein aprecia, pe bună dreptate, că însăși ideea unui limbaj privat semnalează influența deformatoare pe care o are asupra modului nostru de a gândi presupunerea că funcția esențială a oricărui limbaj ar fi aceea de a numi și de a descrie.39 Acceptăm în mod tacit sau afirmăm adesea că propozițiile prin care exprimăm
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
doilea grup. Acest experiment arată că urmărirea frecventă a programelor de televiziune modifică atitudinea telespectatorilor în fața diverselor situații din viață, făcându-i mai temători. Gradul de expunere la televizor, mai ales la informațiile cu caracter anxiogen, joacă rolul unei oglinzi deformatoare, din fața căreia e dificil să te retragi. Cei mai mari consumatori de informație dezvoltă adesea o percepție exagerată a nivelului real de violență în societate, a numărului de crime, de furturi, de agresiuni și de violuri. Consecințele la scară largă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
au consacrat 18.000 de subiecte violenței și insecurității, constituind o creștere de 126% între februarie și martie, raportat la aceeași perioadă din anii trecuți. Nici o creștere semnificativă nu a fost, în schimb, atestată de cifrele Ministerului de Interne: lentila deformatoare a presei a transformat în fapt extraordinar un fapt banal. Această exagerare a dat impresia unei insecurități galopante, inducând sindromul lumii rele în mintea a milioane de cetățeni. Pentru mai multe informații Dominick, J.R. (1990), The Dynamics of Mass Communication
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
narativ, însă, în cazul acestora, conflictul se rezolvă mult prea rapid, intriga fiind, astfel, deposedată de o progresie a suspansului, ingredient sine qua non în închegarea terifiantului diegetic. Prima dintre acestea, nuvela La Vulturi! (1912), a intrat, din rațiuni estetice deformatoare și degrabă generatoare de entuziasm patriotic, în manualele școlare comuniste, astfel că generații întregi de elevi au ajuns să frunzărească în silă paginile nuvelei și, sub presiunea profesorilor de gimnaziu, să-i rateze farmecul terifiant. Oricum, cuvintele cu valoare de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
luminat de candelă"; "ponoase, cîrtiri, zavistii"; "tînără, curățică, harnică"; "cu mijlocul încolăcit în bete, c-un maldăr de ciucuri pe șoldul drept, cu pălăria pe ceafă"; "ochi negri, blînzi și genoși"; "fînul de leandră, de mărgărintă, de trifoi". În oglinda deformatoare a ironiei, modelul se degradează, solemnul în exces devenind rizibil așa cum demonstrează Caragiale în Smărăndița roman modern, acel Caragiale care a avut tăria să-și parodieze chiar unele din propriile opere: "puf bogat, moale și dulce"; "nebună, săltătoare, zglobie"; "ciripiturile
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
post nu cunosc, de fapt, opera lui Caragiale. Și-atunci, ce le predau ei elevilor? E simplu: îi fac să treacă pe lîngă frumusețea literaturii, ca niște orbi ce călăuzesc alți orbi, și le transmit doar o colecție inutilă, uscată, deformatoare de prejudecăți și clișee. Cu atît mai ușurat am fost cînd am găsit, nu mai mult de zece la sută, și lucrări așezate și raționale, ale unor profesori de nădejde. Dar, vai, pierdute printre munți de maculatură. Voi sunteți sarea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
orgoliul exacerbat. „Ioana este o carte a mișcării absurde pe loc.” . Efortul continuu de a se defini pe sine este dublat, în cazul lui Sandu de un eșec perpetuu ce vine mai ales din subiectivitatea care este o uriașă oglindă deformatoare ce mărește disperarea personajului. Naratorul nu relatează evenimente trăite, ci, așa cum spune singur, le „transfigurează” și de aceea suferă mai intens. Moartea este o altă temă care l-a obsedat pe Anton Holban. Prezența ei se face simțită și în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Editura Minerva, București, 1981, p. 205. 12 Eugen Simion remarcă, și el, paradoxala postură a exegetului dornic să-și definească personalitatea cât mai exact cu putință: "Criticul își face [...] un portret moral și spiritual, privindu-se în oglinda conștiinței subiective, deformatoare. Portret posibil, remarcabil și altfel, ca operă de creație critică. Lovinescu se înfățișează pe sine sau pe cel care ar fi dorit să fie. E de reținut în acest caz bovarismul său, cel mărturisit și cel nemărturisit: dublul bovarism al
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
fiind supusă oprobiului public în multiple moduri. • Remodelarea limbajului presupune reducerea problemelor existenței umane la un număr redus de concepte, susținute de reprezentanții "științei sacre". Aceste concepte definesc nucleul așa numitei "limbi de lemn", care pervertește limba încărcînd-o cu conotații deformatoare. "Cuvintele ne spune François Thom nu mai servesc la semnificare; sînt doar instrumente de selectare [1993:50]. Noțiuni precum "capitalism" sau "mentalitate burgheză", de pildă, au fost atît de hulite de propaganda totalitaristă, încît simpla lor rostire trebuia să genereze
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
înțelege bine limbajul comun, vorbit sau scris, trebuie să recurgem la "modele" mai simple și mai construite cum ar fi limbajul științei, limbajul matematicii și al logicii matematice, limbajul telecomunicării de mesaje strict codificate" [1967:48-50]. Limbajul semiologic el însuși deformator, cum am văzut se află la intersecția celor două tipuri de act mincinos, natural și artificial, întrucît îl descrie pe primul (structurile sale de suprafață, formele aparente, sensibile) cu ajutorul celui de-al doilea (modele logico-formale, mai mult sau mai puțin
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
secționat. Talentul autorului este acela de a nu-l altera prin intervenții subiectiv-artistice care l-ar denatura. El se luptă (mai ales dacă pornește de la mentalitatea artistică occidentală) să evite prezența În textul său a unei imagini artistice (prin definiție deformatoare a realității) și folosește numai cuvinte care să evoce obiectul autentic. Pe-asfaltul străzii, un pocnet de castană trezind ciorile Un cadru bine delimitat și vizual, și auditiv. Spațiul scenei strict conturat și rezumat la cîteva lucruri și ființe: asfalt
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
augumentativă sugerată prin inversiune: "Aceasta [nația, n.n.] fiind totuși mai mică decât domnia sa", pentru că proiectează un scenariu al megalomaniei adversarului care va face deliciul oricărui lector avizat. O strategie asociativă, la care Arghezi recurge deseori, este cea a oglinzilor paralele, deformatoare, în care imaginea actanților protagoniști (el și adversarul său) este contrastantă prin valorile etice pe care le promovează. Pe de o parte, avem autoreflectată imaginea unui Arghezi modest, bine intenționat, "un simplu scriitor și gazetar" care-și abordează victima numai
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
argheziană, imaginea grotescă pleacă de la o realitate minimală, pe care o conservă și în jurul căreia țese ficțiunea. Portretul, bunăoară, printr-un exces caricatural pare o mască de carnaval, executată după mulajul feței reale, fiecare trăsătură fiind pusă sub o lupă deformatoare și cercetată minuțios. Când personajul diform se autodezvăluie ingenuu, părând să-și asume, în mod narcisist, urâțenia, el devine de două ori rizibil; iată cum figura sa capătă contururi de un grotesc-suprarealist: Desigur că distincțiunea mea intelectuală și sufletească se
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
paradăm începe cu o bună gramatică națională. Dar n-avem nici atât: o istorie bună a neamului românesc, atât de tumultos interpretat pe dinafară și în abstract, citită de fiecare, precisă, concisă, limpede". De data aceasta, percepția polemistului nu mai este deformatoare, simțurile sale "nepervertite" îl ancorează în realitatea imediată, determinându-l să-și exprime frustrarea în termeni fără echivoc. Aici, negația polemică rezidă în enunțuri constative, sub forma reproșului aluziv, în care inexprimatul ar putea fi astfel reconstituit: Tocmai cel căruia
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
textul însuși, ci înțelegerea comun acceptată sau impusă a textului devine norma, s-a trecut deja în sfera politicului. Textul însuși care ar trebui să stea chezășie pentru mesajul unic, autentic, modelator este înlocuit (ideologic) printr-o înțelegere (uniformizantă și deformatoare) a lui. Textele, ca orice lucru sau orice ființă, sunt unice nu în sine, ci în relație cu „cititorul“ lor. Unicitatea nu se manifestă doar la nivelul esenței, a faptului de a fi ceva, și nu altceva, ci și la
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]