616 matches
-
legume pe tenuri virane, pe unde apucam și pe unde vedeam pământ ne lucrat, pe malul Crișului Repede, pe malul pârâului Peța din Oradea. împreună cu prieteni și rude apropiate cum ar fi: Ioan Milaș, Ștefan Cadar, Emilian Cadar și alții, defrișam câte o bucată de pământ, îl desțeleneam, îl săpam cu cazmaua, îl nivelam, îl împrejmuiam, într-un cuvânt îl pregăteam pentru grădină și când totul era gata, terenul scos din cele rele au venit autoritățile și mi-au demolat totul
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
căuta o cazare în oraș la agenția de turism. Coborând spre Gârbova, Ana mergea în față cu Tudor și Irina cu Alexandru ca de obicei în spate. Cărarea șerpuia prin platoul ce ducea spre cabană. De ambele părți a spațiului defrișat de copaci se întindea pădurea deasă de conifere printre care își arăta măreția și stejarii sau fagii. La baza pădurii pe ambele părți muntele începea să coboare. Acest platou în coborâre era de fapt o creastă de munte golită de
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
pregătit mâncarea. A fost o încântare vizuală și pentru papilele gustative tot ce au pregătit. Aplaudau mesenii, cu sinceritate, intrarea fiecărui sortiment de mâncare. Parcă îți și părea rău să te-nfigi în aranjamentele acelea dichisite...dar după prima gură, defrișai platoul. Băiatul infirmierei și-a sărbătorit ziua de naștere de Sf.Ilie, când îi și venise ordinul de recrutare, deși în vara aceea abia terminase liceul. Noi mergeam cu mașina spre casa lor și i-am ajuns din urmă pe
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
lipsa de voință a generației actuale de a păstra neprihănit fondul silvic, ca și cel lexical pentru a fi lăsat moștenire, verde și curat urmașilor, spre păstrare și dezvoltare. Se întristează și suferă văzând decapitate ori amputate dealurile și munții, defrișate pădurile, schilodit vocabularul prin împrumuturi și acceptări nepermise a unor cuvinte din alte limbi... Descoperă și se confruntă cu ape tulburi, care par să-i inunde întreaga ființă și trăiește profund spaima neputinței. Nu stă nepăsătoare, ci „descifrez tânguielile le
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
cu mult mai mare decât Australia, sau Oceania. În orice caz, Brazilia comparabilă cu întreaga Europa, o poate face oricând și din punctul de vedere al resurselor naturale. Nu degeaba se spune ca teritorii întregi mari cât suprafață Belgiei se defrișează în fiecare an din jungla Amazonului... Să ne mai întrebăm de stratul de ozon - de ce scade el? Fără rost.. Este resursă lor naturală(nu mai zic de copacii unici care numai acolo se găsesc), cine le poate interzice să taie
AVENTURI IN RIO! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349503_a_350832]
-
făcut diliu’ rost de bani! Între 5 și 25 ale lunii, bietul Silviu, muncește cu ziua prin sat, pe unde apucă și caută, de obicei, cele mai grele și cele mai bine plătite hangarale: sapă șanțuri, scoate trupini din pământ, defrișează terenuri, spală morți, sapă gropi pentru morți... Muncește mult și greu, dar mănâncă trei mese pe zi și mănâncă zdravăn, bea la toate trei mesele și bea destul de mult pentru un om normal dar nu destul, încât el să se
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
nr. 987 din 13 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cântece neauzite răsună prin locuri retrase și săruturi așteptate scotocesc prin memorie, fata cu fața de rubin și ochii migdalați trece prin gânduri ca o pasăre legănată de vânturi peste pădurile defrișate de amintiri. Am să cad în uitarea sortită de vârstă vorbindu-i despre taina ascunsă de șolduri ori despre coapsele unde se perpelea în dragoste la trecătorile prin munți unde ne-am iubit orbește. Aș dori să fug din tăcerile
PĂDUREA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365031_a_366360]
-
interesante și cu privire la pomicultură. Între acestea cele mai interesante ni se par cele ce se referă la construirea sau trasarea de noi drumuri ori lărgirea celor vechi, acțiuni cu care prilej numeroși pomi fructiferi și chiar livezi întregi au fost defrișate 726. Pentru a ne face o imagine mai apropiată de adevăr cu privire la întinderea suprafețelor ocupate cu pomi fructiferi în județ, trebuie să examinăm de asemenea și documentele care se referă la cantitățile de rachiu obținută din fructe. Astfel un document
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
-ți mai scriu La ceas de vreme ... nu-i târziu..? Prin casa-mi modestă de la Ieși Trec pe lângă ferestre și pereți Șoapte, versuri și povești Bădie lumea asta tare s-a schimbat ! De când spre veșnicie am plecat. Pădurile s-au defrișat ,apele s-au tulburat, Văile adânci răsună , bacii-s fără stână, Munți-s goi, Ștefan oastea cum ș-adună? Ape,, turburi'' ,mânioase vin până sus, Mătură-n cale din la răsărit pân'la apus... Se tulbură vremea ,cum mai văd
BĂDIE ÎNCĂ ÎȚI MAI SCRIU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366487_a_367816]
-
obositoare. Dar aceasta este o artă care se dobândește, pe măsura experienței autorului. Sunt atâtea feluri de a construi un roman, atâtea feluri de a scrie. Și modalitățile de expresie s-au diversificat în asemenea măsură, încât este greu de defrișat, în pajiștea lecturii. Cum e și firesc, Grigore Avram plasează în acțiunea prezentă, amintiri despre locuri și oameni pe care i-a cunoscut și de care-l leagă multe întâmplări obișnuite sau neobișnuite, pe care acum, le desfășoară într-o
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
să caute cazare în oraș la agenția de turism. Coborând spre Gârbova, Ana mergea în față cu Tudor iar Irina cu Alexandru, ca de obicei, în spate. Cărarea șerpuia prin platoul ce ducea spre cabană. De ambele părți a spațiului defrișat de copaci se întindea pădurea deasă de conifere printre care își arăta măreția stejarii sau fagii. La baza pădurii pe ambele părți muntele începea să coboare. Acest platou în coborâre era de fapt o creastă de munte golită de copaci
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
în zone întinse, cu posibilități de mecanizare și irigare. g] Refacerea sistemului național de irigații, ca proprietate de stat, după modelul egiptean. Astfel, fiecare comunitate va primi apă la prețuri modice, de stat. h] Legiferarea confiscării averilor indivizilor care au defrișat livezi, vii și păduri, cu scop de speculă. i] Reînființarea sistemului național de achiziții și export produse agricole și agroindustriale, dintre cele cerute intens de piețele externe [legume ecologice, fructe cultivate și de pădure, ciuperci etc]. j] Improprietărirea tinerilor și
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
legume, pe terenuri virane, pe unde apucăm și pe unde vedeam pământ ne lucrat, pe malul Crisului Repede, pe malul pârâului Peta din Oradea. Împreună cu prieteni și rude apropriate cum ar fi: Ioan Milaș, Ștefan Cadăr, Emilian Cadăr și alții defrișam câte o bucată de pământ, îl desțeleneam,îl săpăm cu cazmaua, îl nivelam, îl împrejmuiam, într-un cuvânt îl pregăteam pentru grădină și când totul era gata, terenul scos din cele rele au venit autoritățile și mi-au demolat totul
IN GRĂDINA LUI IONEL de IONEL CADAR în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355345_a_356674]
-
mâine. Îl priveau chiorâș pe Vasile, până mai ieri „om de treabă, vrednic, gospodar priceput la toate și cu minte sănătoasă”, îl înjurau în gând, plini de invidie și ură. S‑au răzbunat pe el și pe alții ca el defrișând, pe ascuns ori chiar la lumina zilei, tot ce le‑a căzut în mână. De la cărămizile ori bârnele din grajdurile sau puiernițele bine făcute și întreținute până mai ieri și până la dalele de pe fundul și pereții canalelor de irigații, nimic
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
lăcate./ Sunt Evă și-n iadul din mine clipește / O taină ce încă n-a fost dezlegată, / Un vifor nebun ce-n ascuns răpufnește, / Pictându-mi bujori pe obrazul de fată.” ( Evă) Poezia nu este numai un amestec de cuvinte “defrișate” din pădurea virgină, întortocheată a gândurilor. Îmbrăcând o idée.... cuvintele pot deveni adevărate nestemate. “ Cuvintele sunt soare, lună,stele, / sunt iarbă verde și pământ și mare, / sunt dragoste și ură, clipe-amare,” / ... “Cuvintele mă nasc în fiecare zi / și mă hrănesc
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
în inima îngerilor / fiori./ Palmele noastre bătătoresc paradisul / în timp ce frământă azimă / pentru zei; / picuri de sudoare cad harnici - / boabe de mei - “... (Apusul își pleacă genele vinovat...) Energii nebănuite declanșează un mecanism compex și poezia își arată “formele” ispititoare și incitante. Defrișând drumul spre inima simbolurilor, poeta descoperă multitudinea înțelesurilor, înclinând balanța spre “esența” și estetica poetică. Filtrate de conștiința creatoare - cuvintele capătă consistență și valoare. Versul liber este abordat cu timiditate ( așa cum afirmă poeta), dar cu acea timiditate care „cheamă” privirea
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
Autorului Haiducii În vremea când aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi a existat până la colectivizare când comuniștii au pus oamenii să-l defrișeze și să-l redea agriculturii.Îmi amintesc de multe întâmplări legate de aceste zăvoaie de pe lunca Oltețului, povestite de bătrânii satului. Unele dintre ele comice, altele tragice. Această întâmplare pe care vreau să v-o spun este o legendă despre
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
Firește, investitorilor străini! Cei români se află, în majoritate, la închisoare. Vinovați, presupun, dar nu am văzut bunuri confiscate pentru cauzarea prejudiciilor aduse statului, poporului român. Numai investitorii străini sunt curați. Nu este nici unul în pușcărie. Nici cei care au defrișat pădurile de pe munți întregi și au ras până și perdelele de protecție ale râurilor și lacurilor de acumulare, prevăzute de legislația în vigoare! - Cu toate acestea, s-a descoperit că avem în țară și un rege-primar! Este Ioan Rusu, regele
ŞTIRI CU TRIMITERE LA „DIVIDE ET IMPERA” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370700_a_372029]
-
2017. Haiducii În vremea când aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi a existat până la colectivizare când comuniștii au pus oamenii să-l defrișeze și să-l redea agriculturii.Îmi amintesc de multe întâmplări legate de aceste zăvoaie de pe lunca Oltețului, povestite de bătrânii satului. Unele dintre ele comice, altele tragice. Această întâmplare pe care vreau să v-o spun este o legendă despre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
mai mult Haiduciiîn vremea când aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi a existat până la colectivizare când comuniștii au pus oamenii să-l defrișeze și să-l redea agriculturii.Îmi amintesc de multe întâmplări legate de aceste zăvoaie de pe lunca Oltețului, povestite de bătrânii satului. Unele dintre ele comice, altele tragice. Această întâmplare pe care vreau să v-o spun este o legendă despre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
atunci localitatea era plină de turiști veniți la băi. Împăratul, împătimit jucător și el, a vorbit cu arhitectul Peter Paul Brang care s-a apucat de măsurat, socotit și desenat și i-a prezentat planul acestei mari case. Primarul a defrișat pădurea de aici, că doar era proprietate comunală și împreună cu împăratul a făcut o chetă publică. A pus bani în pușculița asta însuți Franz Joseph, au mai luat împrumuturi de la o bancă vieneză și... gataaa. Era 1896, călătorule! Doi ani
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
mai bine de 25 de ani cele două județe cu populație majoritar de etnie maghiară și nu secuiască? Sau chiar ai lor conducători, unii segregaționiști, ca să-i poată manipula cât mai bine împotriva românilor-români și fura mai bine ? Cine a defrișat munții ! Cine a furat din banul public în acea zonă? Cine și-a bătut joc de oamenii acelor locuri? Că prin alte județe știm cine. Tot mai mult. Observ cu satisfacție că și Justiția oarbă a cam început să vadă
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
fără prejudecăți), ubicuitățile și cutumele din țara de origine (Irlanda) au devenit puțin dezirabile, ele trebuind adaptate sau lepădate. Cum se spune, nimeni nu venea dinspre vreun țărm vidat de obișnuințe și urâciuni, pentru a se împământeni într-un spațiu defrișat de inconsecvențe și năsărâmburi, aparținând unui timp moralmente imaculat ! Pregătirea întâlnirii cu cuscrii a urmat cu minuție o anumită cale protocolară și cunoscându-mi puțina trecere pe care o acord unor atari “prețiozități solemne” începusem nu doar să dau semne
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (5) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357302_a_358631]
-
căci altfel clopotul și-ar fi pierdut puterea divină, iar când s-au crezut în siguranță, în pădurile situate în amonte pe valea Șincii s-au oprit și s-au așezat în jurul unei mănăstiri ortodoxe situate pe dealul „Ghie". Au defrișat pădurile, au desțelenit glia și au creat o nouă așezare, Șinca Nouă, care cu timpul a devenit cea mai mare comună din țara Făgărașului. „Epoca de aur” comunistă a adus locuitorilor numai necazuri, refuzul de a intra în colectivă făcându
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
titluri ale unor poezii eminesciene: Codrule, Măria-ta, Povestea codrului, Freamăt de codru, La mijloc de codru, Pește codri stă cetatea. Codrii imenși i-au servit romă¬nului de adăpost în vremea na¬vălirilor și, cănd bejenia se prelungea, românii defrișau tere¬nuri pentru locuințe și semănat. Lemnul de construcție și foc era la tot pasul în codrii care înconjurau satele din ve¬chime. Originea acestei vorbe este o dovadă a continuității multimilenare și statorniciei neamului nostru. Mai întâi trebuie să
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]