2,697 matches
-
a favorizat degradarea naturală a mediului în comună au fost defrișările de păduri, care în evul mediu ocupau ¾ din suprafață, la începutul sec. al XX-lea cam ½ din suprafața teritoriului, iar în momentul de față doar 178 ha (4,25 %). Defrișările au favorizat eroziunea torențială, surpările de maluri și alunecările de teren care se produc pe Valea Trestioarei (Heciului), Valea Buda și Valea Sirețelului, în special partea sudică. SIRETUL, care brăzdează comuna de la N la S, favorizează surpările de maluri și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tehnica e mai degrabă judicioasă și nimic mai mult. Și o conștientă piedică în calea lecturii marcat pleziriste. Atunci când, după turul de forță prin arhivele publicațiilor interbelice - Contimporanul lui Vinea fiind, cu temei, privilegiat -, Paul Cernat trece de la decupaje la defrișări critice, aerul dens al studiului devine oxigen curat și începe să amintească de cronicarul aplicat cu același nume (sunt remarcabile polemicile echilibrate cu tonul exaltat al lui Marin Sorescu, cu bonomia imprecisă a lui Nichita Stănescu sau cu prefețele delirant
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
pe terenurile din fondul forestier, sînt obligate să recupereze și să amenajeze anticipat, în vederea împăduririi, o suprafata echivalentă cu cea ocupată definitiv. Pe terenurile ocupate definitiv sau folosite temporar, potrivit legii, pentru nevoile altor sectoare ale economiei naționale, tăierile de defrișare se fac eșalonat, pe masura înaintării frontului de lucru. Capitolul 3 Promovarea în cultura speciilor autohtone valoroase, regenerarea pădurilor și readucerea în circuitul economic, prin împădurire, a terenurilor excesiv degradate sau în alunecare, inapte pentru folosințe agricole Articolul 13 Ministerul
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
simplul motiv că numărul de exploatatori era redus, cantitatea de resurse era mare, iar nevoile de exploatare se reduceau la satisfacerea nevoilor existente în contextul unei economii primitive. În faza inițială a dezvoltării satelor devălmașe, nevoile economice se limitau la defrișările de pădure necesare obținerii unor terenuri pentru agricultură și creșterea animalelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 215). Odată cu dezvoltarea economică și cu creșterea valorii produselor generate de bunurile comune apare faza de supraexploatare. Dezvoltarea economică aduce după sine și începutul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
aceste tipuri de sate existau reguli diferite de utilizare a resurselor și o împărțire diferită a drepturilor de acces. Astfel, în satul pastoral, resursele principale erau pădurea și izlazul, iar exploatarea se făcea în comun, în funcție de putere și nevoi, prin defrișare și închidere în folos propriu. În cele mixte, regulile de exploatare încep să se complice, limitându-se la un număr redus de porțiuni cu acces egal: apar regulamente sătești de muncă în ritm comun, arat în același sens, asolament forțat
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
percepută ca o resursă foarte mare în raport cu nevoile pe care le aveau consumatorii. Pădurea era folosită conform principiului devălmășiei absolute de către toți țăranii, după puteri și nevoi. Folosirea pădurii pentru activitățile agricole și de creștere a animalelor presupunea efectuarea unor defrișări. Deși tehnicile folosite pentru defrișare erau rudimentare, totuși pădurea nu a fost distrusă până în momentul defrișărilor realizate de societățile forestiere în scop comercial. Acțiunile întreprinse în procesul de exploatare a pădurilor sunt reglementate la nivelul operațional și la cel al
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
mare în raport cu nevoile pe care le aveau consumatorii. Pădurea era folosită conform principiului devălmășiei absolute de către toți țăranii, după puteri și nevoi. Folosirea pădurii pentru activitățile agricole și de creștere a animalelor presupunea efectuarea unor defrișări. Deși tehnicile folosite pentru defrișare erau rudimentare, totuși pădurea nu a fost distrusă până în momentul defrișărilor realizate de societățile forestiere în scop comercial. Acțiunile întreprinse în procesul de exploatare a pădurilor sunt reglementate la nivelul operațional și la cel al alegerii colective. Nevoile economice ale
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
conform principiului devălmășiei absolute de către toți țăranii, după puteri și nevoi. Folosirea pădurii pentru activitățile agricole și de creștere a animalelor presupunea efectuarea unor defrișări. Deși tehnicile folosite pentru defrișare erau rudimentare, totuși pădurea nu a fost distrusă până în momentul defrișărilor realizate de societățile forestiere în scop comercial. Acțiunile întreprinse în procesul de exploatare a pădurilor sunt reglementate la nivelul operațional și la cel al alegerii colective. Nevoile economice ale familiilor de băștinași se bazau pe nevoia existenței unui număr cât
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fost diferite de la o obște la alta și erau menite să limiteze drepturile de tăiere prin creșterea capacității de monitorizare și control exercitate de către obște asupra exploatării individuale. Astfel, tăierile se făceau cu acordul consiliului obștesc, care stabilea regulile de defrișare . Una dintre cele mai folosite metode de transformare a pădurii în pământ agricol era incendierea. Prin incendiere, pădurea era distrusă, iar pământul folosit pentru agricultură era îngrășat datorită cenușii. Tehnica incendierii pentru defrișare și îngrășatul pământului era acceptată la nivelul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
acordul consiliului obștesc, care stabilea regulile de defrișare . Una dintre cele mai folosite metode de transformare a pădurii în pământ agricol era incendierea. Prin incendiere, pădurea era distrusă, iar pământul folosit pentru agricultură era îngrășat datorită cenușii. Tehnica incendierii pentru defrișare și îngrășatul pământului era acceptată la nivelul operațional ca metodă legitimă de exploatare a pădurii. O altă tehnică de exploatare anarhică a pădurii era cea a dărâmării copacilor pentru hrana animalelor. Ea are efecte devastatoare asupra sistemului de resurse. Problema
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
proprietate. După terminarea ciclului agricol, terenurile trebuie să fie supuse procesului de izlăjire și să reintre în circuitul uzului comun ca pășuni colective. Munca în agricultură era dificilă și presupunea un efort colectiv al mai multor indivizi care exploatau terenurile. Defrișările și desțelenirile erau făcute după principiile caracteristice regimului devălmășiei absolute. Astfel, fiecare avea dreptul să taie pădure în funcție de nevoile sale gospodărești. După defrișare, terenul era lucrat de membrii unei familii și devenea proprietatea acesteia până în momentul strângerii recoltei. Exploatarea terenurilor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Munca în agricultură era dificilă și presupunea un efort colectiv al mai multor indivizi care exploatau terenurile. Defrișările și desțelenirile erau făcute după principiile caracteristice regimului devălmășiei absolute. Astfel, fiecare avea dreptul să taie pădure în funcție de nevoile sale gospodărești. După defrișare, terenul era lucrat de membrii unei familii și devenea proprietatea acesteia până în momentul strângerii recoltei. Exploatarea terenurilor agricole depinde de nivelul dezvoltării economice și de modul de organizare socială a satului devălmaș. Tehnicile agricole specifice fazei inițiale satului devălmaș nu
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
strângerii recoltei. Exploatarea terenurilor agricole depinde de nivelul dezvoltării economice și de modul de organizare socială a satului devălmaș. Tehnicile agricole specifice fazei inițiale satului devălmaș nu permiteau exploatarea de lungă durată a unui teren agricol, prin urmare erau necesare defrișări și desțeleniri permanente. Nivelul economic la care se aflau gospodăriile influența regulile de exploatare. Terenurile nu puteau fi exploatate pe perioade lungi de timp, motiv pentru care tehnicile agricole trebuiau adaptate situațiilor locale. Principalele tehnici de utilizare a pământului aveau
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în care fuseseră ținute, terenul se transforma în teren agricol. Avantajul acestei transformări constă în posibilitatea de exploatare pe termen mai lung a terenurilor datorită îngrășării cu bălegar (Stahl, 1998, vol. I, pp. 275-276). Tehnica pârjolului: ca și în cazul defrișării prin incendiere, se urmărea îngrășarea și fertilitatea mai îndelungată a solului. Tehnica pârjolului putea deveni o amenințare pentru recolte, ceea ce a dus la o încercare de reglementare a acesteia la nivel constituțional. În 1785, M. Șutzu a încercat să limiteze
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în stabilirea drepturilor de utilizare duc la schimbarea comportamentului indivizilor. Schimbarea de comportament evoluează de la un comportament bazat pe relații de cooperare la nivelul comunității spre un tip de comportament asemănător celui adoptat de actorul rațional: „Închiderile de izlaz, desțelenirile, defrișările se țin lanț și se provoacă reiproc: dacă nu închid eu, închid ceilalți; dacă nu tai eu, tot taie ceilalți” (Stahl, 1998, vol. II, p. 237). Acest tip de comportament reprezintă o distorsiune a regimului devălmășiei absolute. Sunt folosite aceleași
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
băștinași, formând o singură „ceată” închisă nebăștinașilor, folosind trupul de moșie în „devălmășie absolută”, prin „stăpâniri locurești” și, excepțional, „pe sumă de stânjeni”, pe baza unei economii naturale, dominată de „folosirea” prin muncă directă a pământului, cu tehnicile primitive ale defrișărilor și desțelenirilor permanente” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pe de altă parte, satul evoluat [s.n.], dimpotrivă, pe măsura pătrunderii capitalismului, e un sat cu o obște înlăuntrul căreia s-au produs diferențieri de avere, cu drepturi inegalitare, expresie a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
XIX-lea, colonizarea a fost mai restrânsă ca amploare, migrația internă fiind orientată mai degrabă în direcția orașelor (urbanizare). Al doilea element important este starea minimală a tehnologiei de exploatare a resurselor. Locuitorii practicau o agricultură itinerantă, bazată pe tehnica defrișărilor și desțelenirilor, precum și creșterea animalelor. Raritatea creată de precaritatea tehnologiei de exploatare era mai acută decât raritatea resurselor naturale. Infrastructura instituțională este discutată în continuare. Miezul unei astfel de organizări este dreptul devălmaș - relația în același timp economică și politică
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sarcină nefinită în timp. Exemple de asemenea sarcini sunt mai ales cele „diplomatice”, ținând de legătura cu exteriorul: reprezentarea obștii în procese, negocierea cislei etc., dar și sarcini interne precum judecata în procese între obșteni, coordonarea unor acțiuni colective ca defrișări, desțeleniri sau alte amenajări etc. În toate cazurile, mandatul era revocabil în orice moment și în cele mai multe cazuri obștile evitau delegarea (preferând, spre exemplu, să se prezinte in corpore la procese ori la hotărnicii). Aceste lucruri sunt, după cum se va
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
în rezolvarea conflictelor interne (justiție și poliție, adică, monitorizare, sancționare graduală și rezoluția conflictelor, în termenii lui E. Ostrom) și în coordonarea lucrărilor agricole. Privind ultimele, trebuie subliniat că activitatea economică a constat într-o proporție covârșitoare în acțiune colectivă: defrișările și desțelenirile frecvente necesare agriculturii itinerante nu puteau fi realizate de o singură familie, ci necesitau concursul întregii obști. Acțiunea colectivă era, în consecință, extinsă la toate aspectele vieții, reciprocitatea fiind relația principală între membrii obștii. În unele cazuri, puterea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
distribuiți în fazele recente sunt munți care inițial rămâneau în devălmașia întregii Vrance: se stabilizează hotarele între sate pe munții mai apropiați și se joacă doar pe cei mai îndepărtați. Dinspre vetre spre munți are loc un continuu proces de defrișare care transformă munții progresiv în pământ agricol și pășuni. Fostele pășuni și terenuri agricole sunt incorporate în vetrele satelor. Stahl (1998, vol. I, p. 150) pune acest lucru în legătură cu creșterea demografică a satelor și creșterea valorii economice a pădurilor, care
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
E un tip de lichelism. Oamenii aceia știu că nu am cum să mă ocup de dosare. E lichelism și al politicienilor, și al unor jurnaliști. Un mare realizator m-a acuzat zilele trecute că nu m-am ocupat de defrișări. La câtă mizerie am îndurat de la diferiți jurnaliști și politicieni am decis să vorbesc, să nu mai menajez. E plină presa și politica de oameni care mint", a spus Băsescu. Am văzut o altă probă de lichelism, era un politician
Traian Băsescu: "E prea mult lichelism în spațiul public" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81991_a_83316]
-
E un tip de lichelism. Oamenii aceia știu că nu am cum să mă ocup de dosare. E lichelism și al politicienilor, și al unor jurnaliști. Un mare realizator m-a acuzat zilele trecute că nu m-am ocupat de defrișări. La câtă mizerie am îndurat de la diferiți jurnaliști și politicieni am decis să vorbesc, să nu mai menajez. E plină presa și politica de oameni care mint", a spus Băsescu. Am văzut o altă probă de lichelism, era un politician
Traian Băsescu: "E prea mult lichelism în spațiul public" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81990_a_83315]
-
de catedra de educație fizică a școlii, la probele de sanie sau schi fond și coborâre. Iernile de altădată erau lungi, bogate în ninsori și nu prea geroase, vântul bătea rar, fiind atenuat de pădurile care astăzi au dispărut din cauza defrișărilor necontrolate și frecvent ilegale. Din luna martie începea animația gospodarilor prin grădini și livezi, în vederea însămânțărilor de primăvară și apoi întâmpinarea sfintelor sărbători de Paște. În săptămânile dinaintea Paștelui se făceau slujbe miercurea și vinerea seara la biserică, denumite denii
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ținea o perioadă și îți trecea. Zilnic se tăiau copaci pentru a face loc asfaltului și blocurilor din prefabricate. Orașul se extindea. La început te mulțumeai să îți ferești privirea, mai târziu ai început să ocolești zonele unde aveau loc defrișări. Imaginile erau crude și nimeni nu putea înțelege de ce seva rămasă pe cuțitele cu zimți era roșie. Sunetul de motor îți țiuia în ureche ziua și noaptea până când oboseala ajunse să doarmă în locul tău, în timp ce tu hoinăreai pe străzi ca să
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
mai dureau dinții când vedeai că afară continua măcelul. Știai că în interior pădurea e liberă, iar tu puteai dormi liniștit pe iarbă între doi ulmi în fostul tău dormitor. Azi ai aflat că s-a anunțat încheierea operațiunilor de defrișare. Totul se transformase într-un oraș cu mașini și lumini incandescente, cu magazine și cinematografe, așa cum îți aminteai din reclamele de la televizor. Oamenii au învățat repede să trăiască în alb-negru și erau convinși că nu le lipsea nimic. Tu însă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]