1,072 matches
-
peste zece ani va veni un american de la o Universitate din S.U.A. și veți discuta despre Adam Smith și Hayek și nu ne va deranja nimeni, nu ne va interoga nimeni despre ce chestiuni vorbim noi aici, studenții au râs degajat. Dovadă că au acceptat schimbările în bine produse după decembrie 1989. Problema este că nerăbdarea e mare. - în concluzie, ca să revin la o întrebare aproape obsesivă: cum vedeți viitorul României? - Totuși, am rămas același: pesimist pe termen scurt, optimist pe
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
planul prezentului. Dacă în Europa ea joacă rolul unui simplu decor, adesea "un snobism al peisajului", așa încît "nu este o formă de manifestare a naturii, ci o formă de domesticire a naturii", în America, din contra, "iarba este travestiul degajat și naiv sub care natura pătrunde în orașe, este avangarda preeriilor avansînd eroice pînă la întretăierea marilor bulevarde și explodînd victorioase în parcuri". Chiar noțiunea de parc e modificată în lumea nouă, "revoluționată" de enigma ierbii: Departe de a mai
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
așa de asachiană mitologie națională (Dochia, Orfeu, Tracia) care va trece apoi în viziunile din Eminescu din Memento mori". Cu toate că - oare de ce? - "marele poet nu-l va reține (...) pe Asachi în Epigonii săi". Mișcarea criticului pe scala istorică e foarte degajată: "Asachi ilustrează o paradigmă clasică fără emuli direcți (în acest sens, Cioculescu nu greșea), totuși productiv în măsura în care o vom regăsi, luată de fiecare dată pe cont propriu, la parnasienii de la sfîrșitul secolului XIX, ca Duiliu Zamfirescu, la sonetiștii din secolul
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
Mircea Martin și Eugen Simion la Valeriu Cristea, Gabriel Dimisianu, Mircea Iorgulescu, Alex Ștefănescu, Al. Cistelecan, Octavian Soviany și la echipa celor mai recenți comentatori din paginile României literare, critica noastră actuală se revendică de la principiul esteticului, cultivînd o exprimare degajată, plastică, sub chipul unui mulaj al operelor abordate. Ea ne înfățișează un discurs la distanță de elementele provenind "din discipline străine cu totul sau numai în parte de faptul literar", care "au acreditat ideea că stilul critic este și trebuie
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
irlandez: "Salut, eu sunt E... S... și voi urmează să citiți un articolaș scris de mine. Nu sunt genul care să respecte regulile, așa că nu voi scrie despre universul ideatic al scriitorului meu preferat. A, și ăsta e un ar-ticol degajat, so, cine se simte deranjat, you know, poate să dea pagina." N-am dat-o. Am citit până la capăt. Și ce-am dedus din el? Nimic. Infinite și arogante precauții, jargon britanic preluat cel mult de la MTV, țâfne frustrate adresate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
frecvent, sub bariera "apolitismului", acea ideologizare pe dos preconizată de oficialitatea regimului totalitar ajuns la ananghie, care cerea scriitorului muțenie în privința temelor de interes general, resimțite ca "dificile"? Nu e greu de constatat că analiza fenomenului politic e mult mai degajată decît cea a fenomenului literar... - Dragul meu, intelectualul e când invitat să participe la civica viață, când poftit, mai pe scurt, să-și vadă de treburile lui. Apolitismul a luat naștere în acea păcătoasă societate în care omul numit de
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
ideologizare și propagandă, perspectiva istorică părea a se descalifica în sine. Era ca o saturație produsă de un fel de mîncare oferit invariabil multă vreme și încă într-o variantă indigestă. Recunoscîndu-și o "aversiune față de istoricism", N. Manolescu își intitula, degajat, un eseu din 1968, Metamorfozele poeziei, sub impulsul nevoii de schimbare, care presupunea înlăturarea "falselor legități introduse de marxism în istoria literaturii". Aventura critică și eseistică era așadar efectul unei aprehensiuni față de istoria literară resimțită ca o capcană: Neputința aceasta
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
și alte evenimente contrapunctice. Secțiunile (expoziție, episoade, reprize mediane) sunt despărțite prin linii verticale. La fiecare analiză grafică urmează câteva observații cu privire la particularitățile fugii reprezentate rezumativ" (pag. 240). Simplu, concis, cuprinzător. Dar, mai ales, atât de riguros. Și totuși, liber (degajat, firesc).
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
discuție) perimată. Scriitorul este definitiv clasat într-o galerie muzeistică din ce în ce mai puțin frecventată. Dar omul este sau poate deveni mai interesant decât opera. De aceea, ar fi, fără îndoială, atractivă o rescriere a biografiei lui Bolintineanu, punând mai apăsat, mai degajat și mai epic accentele politice decât se puteau pune în anii '70, când Teodor Vârgolici își publică teza de doctorat Dimitrie Bolintineanu și epoca sa (1971). Ediția lui Teodor Vârgolici de "opere fundamentale" Bolintineanu este tipică pentru colecția coordonată de
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
și alte evenimente contrapunctive. Secțiunile (expoziție, episoade, reprize mediane) sunt despărțite prin linii verticale. La fiecare analiză grafică urmează câteva observații cu privire la particularitățile fugii reprezentate rezumativ" (pag. 240). Simplu, concis, cuprinzător. Dar, mai ales, atât de riguros. Și totuși, liber (degajat, firesc).
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
apără guvernul Boc, mâine îl atacă, azi îl f... pe Băsescu, de mâine neutralitate sau război. Jurnaliștii nu sunt liberi, iar lui nu-i pasă de cetățenii imbecili ai acestei țări, cum îi numește. Poporul e tâmpit, Grivei, prostimea trebuie degajată. Angajații săi uimesc prin servilism, unul se autoproclamă soldatul sovietic, altul se oferă pe gratis să facă training cu favoritul mogulului, catastrofa Geoană. Stenogramele arată din nou cât de aproape de îndeplinire a fost scenariul unei Românii conduse de triada Vântu-Voicu-Geoană
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
aș putea să-ți adresez o întrebare ce s-ar putea să fie cam delicată? Pentru că între cei doi nu se dorea să existe, de nicio parte, ascunzișuri de vreun fel sau altul, bărbatul, fără să șovăie, scutură din cap degajat, în semn de aprobare totală. - Și vei ști să-mi răspunzi la ea fără niciun fel de tăinuire sau de ezitare din partea ta? - Ei bine, după pricepere... - Atunci, în regulă. Tonul vocii ei prinse deodată o nuanță șireată, lingușitoare. Continuă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ce mi s-a întâmplat. Mai deunăzi, s-a nimerit să mă întâlnesc cu un individ care, cu ironia și cu atitudinea disprețuitoare și arogantă a omului ce nu este absolut deloc conștient de prostia sa, m-a întrebat foarte degajat: „Tot mai citești sumedenii întregi de cărți? Ai să te strici!” Trebuie spus că nu era pentru prima dată, când îmi adresa el mie aceste vorbe fără sens. Eu, auzindu-le din gura acestui teribil neghiob pentru a nu știu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
îngăduința lor, a traficanților, aceasta fiind unica și principala lor condiție. Desigur, tânărul, neavând deloc de ales, acceptă negreșit și zâmbitor. - Abuz? Ce fel de abuz? Departe de mine gândul acesta, domnilor!, și spunând acestea la repezeală, plecă de acolo degajat și fericit, vădind multă relaxare și libertate în mișcări, de parcă s-ar fi debarasat atunci, pe loc, de o povară de pe umeri. „Într-adevăr, ce oameni de inimă, niște traficanți de toată isprava sunt!, mai murmură el apoi, plin de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
membrelor inferioare, coxo femurale, măsurătoarea realizându-se în centimetri. O bună mobilitate și elasticitate musculară determină efectul de suplețe în mișcare. Amplitudinea mișcărilor reprezintă o particularitate și o cerință a gimnasticii de performanță. Cu cât execuția este mai amplă, mai degajată, cu atât evoluția gimnastei este mai elegantă, mai impresionantă. Autorii consideră, mobilitatea reprezintă capacitatea maximă de folosire a potențialului anatomic de mobilitate a unui segment legat de o anumită articulație a corpului [M. L. Ukran și colab., O. D. Ungureanu
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
membrelor inferioare, coxo femurale, măsurătoarea realizându-se în centimetri. O bună mobilitate și elasticitate musculară determină efectul de suplețe în mișcare. Amplitudinea mișcărilor reprezintă o particularitate și o cerință a gimnasticii de performanță. Cu cât execuția este mai amplă, mai degajată, cu atât evoluția gimnastei este mai elegantă, mai impresionantă. Autorii consideră, mobilitatea reprezintă capacitatea maximă de folosire a potențialului anatomic de mobilitate a unui segment legat de o anumită articulație a corpului [M. L. Ukran și colab., O. D. Ungureanu
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
nu e obligatoriu să se concretizeze întrun act sexual. Hotărâsem de la început să fiu cât se poate de sincer. Vorbeam cu Relia nu ca și cu o femeie despre altă femeie, ci așa cum vorbești cu un bărbat, prieten din copilărie. Degajat. N-aveam ce pierde. Ca niciodată, omul dinlăuntrul meu, hotărât să riște, începea să răzbată tot mai mult la suprafață. Eram eu însumi frapat de un astfel de miracol, cum numeam starea în care mă aflam; frapat de puterea de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
care nu se știe de unde și-l procurase. — Bună dimineața, doamnă Agneta, spuse la fel de binevoitor ca Întotdeauna. Ce mai faceți? Înainte de a-i răspunde, asistenta Îl privi mirată, fără să știe cu precizie ce anume o mira mai mult. Tonul degajat al vocii, ținuta vestimentară neobișnuită, În contrast cu anotimpul, faptul că era proaspăt bărbierit și mirosea a spirt?... Mai degrabă altceva! La auzul propriului ei nume, parcă simțise o tresărire neplăcută În inimă. — Bine, mulțumesc de Întrebare, răspunse politicos, În virtutea obișnuinței, apoi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
doua zi spre seară voi elibera camera pentru a pleca către casă, cu o mașină trimisă de soțul meu, el, un bărbat În jur de cincizeci de ani, Înalt, subțire, cu un surâs permanent, ironic, cu trăsături fine și chelie, degajat și volubil. Sunt În visul tău și n-aș vrea să-ți răpesc prea mult timp. Pe scurt, după ce i-am văzut prima pictură, el ocupând altă cameră, fără nici un fel de probleme sau reproșuri, am trimis soțului o telegramă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-l deschise dintr-o mișcare. Doar câteva cuvinte pentru publicul englez. Călătoriți incognito? — Oh, nu, nu! protestă domnul Savory. Nu fac parte din familia regală. Domnișoara Warren Începu să-și noteze. Unde vă duceți? — Păi, Înainte de toate, la Constantinopol, Începu degajat domnul Savory, parcă Încântat de interesul dovedit de domnișoara Warren, care deja se Întorsese la ghidul Baedeker și la figurile geometrice mâzgălite În acesta. Și apoi aș putea ajunge la Ankara. În Orientul Îndepărtat. Bagdad. China. — Scrieți o carte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
motocicletă japoneză, Honda. Radu tresare: vede pe străzile orașului uneori o motocicletă care atrage atenția tuturor mai ceva ca o mașină americană; îl știe pe proprietar: inginer la Combinatul Chimic Valea Brîndușelor, un tînăr înalt, statură atletică, un mers elegant, degajat, o privire ageră, senină, așternută domol înainte, pe care o ghicești furișată lateral, brusc, prin coada ochiului, cînd trece pe lîngă vreo femeie frumoasă. E calm, cu un mare echilibru în vorbă așa și-l amintește din întîlnirile dese cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
niște ochi, parc-ați fi frați. Ia vedeți, am impresia că vă place... Vorbele șefului l-au făcut pe Vlădeanu să-și înghețe zîmbetul pe buze; ochii lui se aruncă spre pavilion, prinzînd în ei ultima imagine a mersului domol, degajat, înainte ca femeia să fi pătruns prin ușile mari, de sticlă. Cine-i? întreabă tînărul. E venită de curînd? se interesează el, mințind, pentru că a mai văzut-o pe femeie de cîteva ori în stația de autobuz din fața combinatului. Lucrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
la secția de radiografie, unde o femeie tânără și plăcută, care, discutând cu mine despre starea industriei filmului, a început să-mi fotografieze genunchii. Mi-a plăcut conversația cu ea, contrastul dintre vederile ei idealiste asupra filmului comercial și felul degajat în care-și manevra aparatura aceea bizară. Ca la toți tehnicienii de laborator, era ceva sexual în sens clinic legat de corpul său durduliu îmbrăcat în halat alb. Brațele ei puternice mă răsuceau, aranjându-mi picioarele de parcă aș fi fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pe Western Avenue, silueta înaltă a bărbatului îmbrăcat în jachetă de piele se apropie de locul unde opriserăm. Curios să-i văd fața, am întors în sensul giratoriu. Am trecut la trei metri de el. Se plimba cu un pas degajat, dezordonat, printre urmele de cauciucuri de pe suprafața drumului, mimând parcă o traiectorie invizibilă din mintea sa. Lumina soarelui îi reliefa cicatricele de pe frunte și gură. Când s-a uitat la mine, l-am recunoscut pe tânărul doctor pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
George o remarcă. Fata, cuminte și serioasă, părea că nu știe de existența lui. Băiatul o tot privi, cu coada ochiului, trăind puternica senzația că acel chip îi spune ceva. La următoarea adunare îi privi fix în ceafă dar atitudinea degajată a fetei îl lăsă fără răspunsul pe care îl căuta. Spre sfârșitul anului școlar, secretarul comitetului U.T.C. pe liceu le veni observator la ora de informare politică. George Bană luă loc la catedră alături de diriginte. Elevii înțepeniră în bănci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]