378 matches
-
liberale și semiliberale, în ochii lepădăturilor Orientului european să treacă de străin. Am ajuns în adevăr în această Americă dunăreană ca tocmai românii să fie tratați ca străini, să se simtă străini în țara lor proprie. Toate capetele unor rase degenerate cari s-au grămădit în orașele României, toate craniile cu câte cinci dramuri de creier, fără seriozitate și adâncime, toți microcefalii și {EminescuOpXI 405} toate stârpiturile Peninsulei Balcanice apar în acest bal mascat sub formă de reputații uzurpate de mari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
constanta promulgare a superiorității noastre va trebui să se supună influenței acestei Înalte filosofii, după cum putem spune că va ține mai puțin de materie și mai mult de suflet. Până mai ieri, lipsiți de armuri, francii, un popor vlăguit și degenerat, continuau să practice riturile unei religii moarte și Înălțau stindardele unei puteri apuse. Acum, În schimb, oricine se va ridica se va sprijini pe propria lui forță. Cei care trândăvesc nu vor mai fi simple fetișuri, ci adevărați zei. Așa
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pasive, sfârșite. C. a ambiționat să realizeze și ample reconstituiri ale unor importante evenimente istorice. În Iubirile imposibile ale lui Petronius (1993), biografia sentimentală a scriitorului latin e proiectată pe fundalul unei Rome bulversate de tirania și demența unor împărați degenerați - Caligula, Claudiu, Nero -, autorul punând accentul pe hazardul și cruzimea hotărârilor acestora, pe etalarea desfrânării generale, de la Curtea imperială la plebe. Romanul Căderea Constantinopolului (I-II, 1976-1977) e axat pe trei mari direcții narative: relatarea tentativelor solilor bizantini de a
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
adevărul, sau alte lucruri de aceste cari au - chic. Sunt oameni în orașe a căror viață e un șir de destrăbălări în care sunt atrași și copiii; sunt copii cari în viață-le n-au fost naivi, cari din părinți degenerați moralicește s-au născut bătrâni. Când te uiți în ochii clari și naivi ai copilului de țăran îți aduce aminte de ochii celor doi îngeri de sub Madonna Sixtina a lui Rafael; dar în orașe vezi uneori ochi de copii cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a stârpiturilor bizantine ce ne guvernă azi. Domnia acestor oameni e o domnie a străinilor cari și-au romanizat numai pielea - dovadă banchetul C. A. Rosetti -, dar nu e în natura lucrurilor ca aceste elemente debile, intelectual sterpe și fizic degenerate, să rămâie în perpetuitate deasupra unui popor tânăr și îndărătnic, al cărui spirit de dreptate a fost atât de viu încît de la 1300 și până în secolul al XIX-lea n-a avut nevoie nici de cod pentru a se judeca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
răul social al împuținării și sărăcirii claselor producătoare; iar mizeria are de efect imediat demoralizarea. Aceasta apoi merge mână 'n mână cu degenerarea rasei chiar. Un popor sărac, dar sănătos, are tot lungul viitorului înaintea lui; dar un popor fizic degenerat, un popor compus din stârpituri, e condamnat a pieri pentru totdeuna. Medicul recrutor ce constată degenerarea fizică a rasei, cel igienist care constată morbiditatea și mortalitatea ei, iată cei ce ne arată în adevăr rezultatele negustoriei de vorbe cu care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îngrijire de popor decât republica străinilor din România, cu eticheta ei monarhică. Căci această republică nu are și nu a avut o altă menire decât a constitui din străini clase privilegiate, din român un sclav al lor. Adunături de rase degenerate, cari coboară zi cu zi mai jos pe scara organică, până ajung a se îngropa ca cânii și ca maimuțele, acestea domnesc asupra poporului românesc; pentru a plăti trebuințele lor, lenea, inepția economică și sterilitatea lor intelectuală, poporul românesc se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
inițial un proiect de "Enciclopedie pitorească de buzunar" Diderot prelungit la extremele vulgarizării. Stalinismul a reprezentat din punct de vedere istoric, dimpotrivă, distrugerea euroasiatică a Rațiunii, negarea sîngeroasă a Epocii Luminilor. Dar dacă comunistul, după moda rusească, este un văr degenerat al socialistului european nativ, ni se pare lașă și nepotrivită, intelectual vorbind, negarea oricărei înrudiri. Mediologic, ar fi imposibil. Partea "bine instruită" și "elevul strălucit" al cadrului militant occidental, le găsim deja la Robespierre. De la nevroza școlărească a ucenicului marxist
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
stabilitatea cetății este sigură. Având în vedere că orice dereglare se resimte la toate nivelurile comunității, controlul strict, nu neapărat de natură coercitivă fizică, cât autocontrol individual dictat de o educație corectă, este unul obligatoriu pentru bunăstarea tuturor. Prima formă degenerată, timocrația, este constituția cretană și spartană „lăudată de mulți”, a doua e oligarhia, „lăudată mai puțin”. A treia, diferită de aceasta, e democrația, iar a patra formă decăzută de constituție este „strașnica” tiranie, diferită de toate celelalte și „ultimul stadiu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că reprezintă un singur fel de guvernământ”. În afară de prima constituție și de corespondentul ei uman reprezentativ, toate celelate sunt chipuri ale decadenței și ale viciului, și se așază pe o axă a răului care degenerează progresiv spre mai rău. Formele degenerate ale constituției drepte și ale individului drept sunt prezentate ca și cum s-ar însoți istoric una pe alta. Există o ordine a succesiunii lor atât logică, cât și istorică. Dar acest lucru ridică o problemă deranjantă: cum poate vreodată statul ideal
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
spună că o formă pozitivă este, oarecum, o formă negativă, fără ca afirmația să fie contradictorie. În afara monarhiei, Aristotel nu menționează numele genului celorlalte structuri, ci întrebuințează sensul generic al numelor folosite și în sens specific pentru denumirea ultimelor două forme degenerate (democrația și oligarhia). Acest lucru poate induce în eroare, deoarece este dificil de urmărit când se referă Aristotel la democrație în sens specific, și, apoi, când în sens generic. Însă faptul că el gândește democrația și oligarhia, atât ca nume
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
celor care guvernează, dacă sunt la putere bogații, constituția va fi oligarhică, iar dacă cei de la putere sunt săracii, constituția va fi democratică. Cred însă că, în această uzanță, oligarhia și democrația nu mai au pentru Aristotel sensul de constituții degenerate. Ele au aici exact sensul de gen structural, în virtutea căruia „aristocrația este oarecum o oligarhie” sau politeia este oarecum o democrație, adică exact același sens în care, în virtutea caracterului monarhic, tirania este oarecum regalitate. Pentru a distinge această folosire a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este oarecum o oligarhie” sau politeia este oarecum o democrație, adică exact același sens în care, în virtutea caracterului monarhic, tirania este oarecum regalitate. Pentru a distinge această folosire a termenilor democrație și oligarhie de semnificația lor specifică (aceea de constituții degenerate) am apelat la calchieri ale criteriului de distincție stabilit de el. Inițial, luând în considerare criteriul numeric, aceste genuri structurale s-au înfățișat ca monarhie, oligarhie și pletoarhie (democrație). Corect ar fi însă ca, după analiza aporiilor legate de criteriu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aceste procese prin prisma adevărurilor obiective ale științei. Mai mult, interpretarea optimistă a lui Moldovan susținea că aceste civilizații aveau În eugenie mijlocul de control al evoluției. Declinul era inevitabil numai pentru acele națiuni care nu reușeau să analizeze fenomenele degenerate și se abăteau de la calea eugenică. Națiunile care acționau responsabil față de aceste potențiale evoluții negative puteau să spere Într-un viitor al „regenerării”. Critica ideilor spengleriene era un demers comun cu cel al eugeniștilor din alte țări. Cu toate acestea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
probabil, de a exclude permanent din corpul sănătos al națiunii indivizi care manifestau doar aparent simptomele degenerării, dar În realitate nu sufereau de nici o afecțiune patologică. Ipotetic, dacă aceasta era situația, atunci se putea Încă interveni pentru a corecta comportamentul degenerat, eliminând astfel caracteristicile disgenice și recuperând unii dintre acești indivizi ca parte a organismului normal, ceea ce ar fi condus, În ultimă instanță, la creșterea capitalului uman. Eugenia și locuitorii de altă etnie ai Românieitc "Eugenia și locuitorii de altă etnie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se prostituau puteau fi readuse În societatea normală, cu condiția să fie dispuse să renunțe la acest obicei. Din nou, eugeniștii păreau să se contrazică, pentru că cei mai mulți dintre ei afirmaseră În diferite ocazii că prostituatele erau un grup de infractori degenerați: Prostituția... apare ca echivalent feminin al vagabondajului, tâlhăriei și, Într-o anumită măsură, al criminalității... Influențele exogene, incluzând elemente sociale, economice și Întâmplătoare, nu sunt cauza determinantă șa acestei problemeț 72. În același timp, eugeniștii percepeau prostituatele nu doar ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sau deoarece cădeau victime meseriilor lor, În special dacă erau servitoare. De aceea, unii adepți ai eugeniei au propus măsuri radicale pentru a Împiedica femeile din clasele proletare să cadă victime prostituției, chiar dacă aveau o propensiune naturală pentru acest comportament degenerat: Trebuie asigurate salarii egale pentru bărbați și femei, protecție muncitoarelor Însărcinate și servitoarelor ș...ț salarii minime pentru angajatele În restaurante, cârciumi, cafenele; recunoașterea paternității și obligativitatea tatălui de a-și crește copiii... eliminarea rubricii „ilegitim” din codul civil 73
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ereditare a populației Germane”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 49-53. Făcăoaru, Iordache, „Legiferarea avortului din indicații eugenice În Germania”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp.57-59. Făcăoaru, Iordache, „Familii degenerate și costul lor pentru societate și stat”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 5-7, mai-iunie 1936, pp. 214-221. Făcăoaru, Iordache, „Introducerea eugeniei În Învățământul german”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 8-10, august-octombrie 1936, pp. 270-277. Făcăoaru, Iordache
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
în gândirea politică (occidentală). Cu totul remarcabil este faptul că autorii antici sunt departe de a asocia democrația cu virtuțile pe care modernii i le atribuie: Aristotel sau Platon chiar descriu democrațiile - în accepțiunea antică a conceptului - ca regimuri mai degenerate decât tiraniile. În Florența secolului al XVI-lea, părintele științei politice moderne, Niccolò Machiavelli, descrie (pe baza modelului său favorit, Roma Republicană) cum republicile sunt în mod natural înzestrate cu capacitatea de a construi imperii utilizând arta războiului. Ideea democrației
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din jur, care vor sesiza tot mai mult diferența de valoare Între noi și strămoșii noștri. Se și spune, de altfel: „Ce folos că tatăl tău a fost domn, dacă tu nu ești om!”.) „Gloria străbună nu Împodobește pe descendentul degenerat, ci dimpotrivă, Îi arată decăderea” (T. Vianu) Lașii mor de mai multe ori, Înainte de a muri. (Desigur, este vorba de o moarte morală, pe care ei o realizează În conștiința celorlalți ori de câte ori lipsa lor de curaj și de onoare Îi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a unei epoci noi din istoria umană, ale cărei scadențe sunt milenariste. Era imposibil ca italienii să reacționeze mai rău la o asemenea traumă istorică. Ei au devenit în câțiva ani (mai ales în centru și în sud) un popor degenerat, ridicol, monstruos, criminal. Este suficient să ieși pe stradă ca să înțelegi acest lucru. Dar, firește, pentru a înțelege schimbările oamenilor, trebuie să-i iubești. Eu, din păcate, i-am iubit pe acești italieni, atât în afara schemelor puterii (mai mult chiar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
călătorie prin propriile mele ruine; o, patrie!" (12) El venea din exil și avea să revină în exil, încredințat că lumea este omogenă și atomizată, "acasă", ca și "afară". De la un capăt la altul, nu dă decât peste o lume degenerată și pietrificată de minciună și absența solidarității. N-are alternativă la începutul unui nou exil, de după 1990, posibil acum prin dispariția dictaturii, care-i legase pe emigranți de țara natală "ca de o boală incurabilă" (19). Arătase maximă receptivitate discursului
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
corespunde o anumită imagine strict personală, unică și specifică, care reflectă caracterul propriu al acestuia. Această imagine se construiește În timp și recunoaștem În aspectele sale formale, fie influența dominantă a Inconștientului (În cazul ființelor dominate de pulsiuni, tipurile lombrosiene degenerate etc.Ă sau pe cele produse de influența dominantă a Supra-Eului (În cazul ființelor evoluate, rafinate și cultivate printr-o educație corectă, pozitivă etcă. Aceste aspecte ale imaginii Eului ne permit să afirmăm că Într-o anumită privință fiecare mască
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de constrângere a acțiunilor sociale aplicată de anumite persoane sau forțe social-politice asupra restului societății în scopul obținerii unor modele specifice de comportament, acțiune sau a unei mentalități colective identice (E. Converse). Pentru G. Sorel, violența este forma caricaturală și degenerată a forței. Important este însă faptul că agresivitatea se manifestă în act sub două forme: forța și violența. Ambele sunt suportul unor manifestări antisociale, cu implicații asupra stării de sănătate mintală individuală sau colectivă, necesitând măsuri de igienă mintală. Formele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apariția nevrozelor sau psihozelor (A. Morel, V. Magnan); aceasta este teoria degenerescenței, care implică un teren favorabil dezvoltării bolilor psihice; în sensul acesta se disting două grupe de subiecți (E. Régis, Genil-Perrin): subiecții normali; degenerații - superiori, medii și inferiori. Termenul degenerat stigmatizează și retrogradează persoana umană, așa că s-a renunțat la utilizarea lui. E. Régis îl preferă pe originali sau disarmonici („ființă complexă, heterogenă, formată din elemente disproporționate, din calități și defecte contradictorii, dotată în unele privințe și lipsită în altele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]