200 matches
-
un bătrânel zâmbea înțelegător. Apoi și eu am mâncat aceeași pâine ca și voi, în celălalt răzbel. Da’ Dumnezeu o avut grijă de mine și m-am întors acasă întreg - cum s-ar spune. Numai cu degetele de la un picior degerate - a intrat în vorbă bătrânul. Ofițerul a privit curios la om. Fără nici un îndemn însă, bătrânelul a prins a povesti: Era iarnă. Și ce iarnă! Crăpau ouăle corbului de ger. Pe front era liniște. Chiar prea multă tăcere. Ce se
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
un articol vor avea parte de 16, ba de 24, ba de 30 sau 35 la sută impozit, și că va trebui ca tu, scriitor și gazetar opărit, să stai lunar la trei cozi, decavându-te să ți exfoliezi ceapa degerată, în vreme ce faianțarul, cizmarul, croitorul, zugravul, lăcătușul, depanatorul TV, reparatorul de țevi și, în general, toată liota muncitorească umflă diafan, fără contract, chitanțe și, fără să clipească, zeci de milioane, în totala sfidare a normelor fiscale. Asta, ca să nu mai spun
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Lăsă geamantanele În locul unde-i porunci Juan Lucas și ieși să fumeze afara, unde atmosfera era mai puțin Încărcată. Partea proastă e că lui Juan Lucas puțin Îi păsa că l-ar fi jignit, nu dădea pe el nici o ceapă degerată, dar Începuse să se uite cu alți ochi la Julius: poate că nu e chiar un neisprăvit, din fericire, dar semeni cu papagalul din poveste, te simți obligat să repeți tot ce auzi. — Bine, du-te, cheamă un hamal ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la un loc. Nu-i venea să creadă că el încă mai vorbea cu ea. Accidentul făcea posibilă și chestia asta. Îi făcea deodată pe toți mai buni decât erau. Prezentul trecea înaintea trecutului. Rătăcise într-o furtună de zăpadă, degerată și aproape de colaps și nimerise peste un adăpost încălzit. Voia ca discuția să continue, șerpuind încet spre nicăieri. Pentru prima oară de la telefonul primit de la spital, simți că poate face tot ceea ce se impune în caz de dezastru. Dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ți-am spus că mai bine i-ar fi luat zilele decât să i-o iee pe dânsa. Mare lucru-i dragostea. Ce să facă el? Da și fata - acu strașnic ține la dânsul. Nainte mai drag îi era cel degerat, da acuma! A așteptat el pân a treia zi; nu-i de chip, n-are de unde să facă palatul. Își ia el ziua bună de la nevastă-sa: cine știe ce jelanie a fi fost acolo. - Mă duc de acu-n lumea mea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
el, să-i povestesc. A fost primul din azil pe care am experimentat plăcerea de a fi ascultat cu admirație. Singur Mopsul mai bombănea, închipuindu-și că răutățile lui nu ajungeau la mine: "Pietrarul ăsta nu valorează cât un cartof degerat din moment ce Bătrânul nu l-a chemat la el de când a sosit, și a trecut ceva timp, dar face pe nebunul și se plimbă prin azil de parcă ar fi..." Și scuipa pe alții, denigrîndu-mă. 9 Se făcea că eram într-un
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
el, să-i povestesc. A fost primul din azil pe care am experimentat plăcerea de a fi ascultat cu admirație. Singur Mopsul mai bombănea, închipuindu-și că răutățile lui nu ajungeau la mine: „Pietrarul ăsta nu valorează cât un cartof degerat din moment ce Bătrânul nu l-a chemat la el de când a sosit, și a trecut ceva timp, dar face pe nebunul și se plimbă prin azil de parcă ar fi...” Și scuipa pe alții, denigrându-mă. 9 Se făcea că eram într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pe prăpădita de maică-mea, cu călcâiele ei crăpate, și că nici nu știe de ce ne-a dat drumul în casa lui, când ar fi trebuit să știe alde cine suntem, până și bunicu’ nu făcuse nici cât o ceapă degerată, cât un căcat pe băț, iar pe tata e mai bine să-l dăm uitării pentru totdeauna, pentru că n-o să-l mai vedem nicicând în viața asta căcăcioasă, pentru că ne garantează el c-o să crape-acolo unde e, acolo o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de copiii Înghețați și nici de femeile turbate de foame - știi că așa s-au petrecut lucrurile, pentru că așa se petrec ele când pleacă puhoaie de oameni dintr-o parte În alta. Nu-ți spun nici despre degetele și picioarele degerate, căci de astea Îți amintești chiar dacă nu le-ai mai trăit niciodată. Doar puțin să-ți dea ghes aripa fricii sau răsuflarea morții, că amintirile astea vechi, Îngropate cu mult dincolo de cuvinte, săpate adânc În oasele și sângele tău, prind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cu pași târșiți cărând în brațe o vază albastră de-o strălucită frumusețe. Femeia avea în picioare niște saboți de lemn legați cu cârpe. Era o zdrențăroasă fără nume, fără vârstă, fără sex. Ochii îi erau ca niște stridii. Nasul degerat îi era plin de pete albe și vișinii. Părea în pericol de-a scăpa vaza, de-a se pierde atât de adânc în propria-i ființă, încât s-o lase pur și simplu să-i lunece din mâini. Socrul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Înseamnă că preopinentul nostru se opune cu Înverșunare adevărului, dovedind din plin că-i de totală rea-credință. Or, cine nu slujește adevărul, și scriitor genial de-ar fi, tot nu valorează, din punct de vedere caracterial, nici cât o ceapă degerată. Revenind la carte, menționăm că ne-am tot gândit la Înțelesul metaforic al sintagmei „Morminte vii”, expresie ce constituie titlul operei memorialistice a lui Nistor Chioreanu. Nu putem ști exact sensul avut În vedere de autor, dar credem că semnificația
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
treacă pragul. - Cosim momîrnaso!... Cosim momîrnaso!... - Tric, trica?... - Portaschi Slic tanarasu. Portaschi... - Vugo! În vreme ce Doru netezea pardoselile desfundate, cu tălpica, foindu-se și cuibărindu-se cu pătura, într-un ungher al celui de-a doua încăperi, Regele alegea din ieburile degerate, de pe lângă pereți ori din legăruricile de fânuri (încă din primăvară pitulate de el pe sub scînduri), străduindu-se să-i prepare Sinistratului o fiertură, care să-i încleșteze, la loc, amintirile una de alta. De asta probabil și merita să i
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
oameni așteptau nemișcați în fața porții: muierile, cu broboade negre așternute pe obraz și cu pumnul strâns; în spate, bărbații, mestecând tutunul între fălci sau aprinzând țigările unul de la altul. Din când în când se auzea un ropot mărunt de picioare degerate, dar atât, nu spunea nimeni nimic, înțeleși, ca și când ar fi vrut să nu tulbure somnul mortului, ascuns dincolo de zidurile mute ale casei cu două caturi. Rudele pândeau neliniștite din casă ulița aglomerată. Speria mai ales această tăcere apăsătoare, stăpânirea cruntă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
poate-or pleca! 338 - Mai tare, mai tare! îi ațâța Mitică Ciolan în sudorile spaimei. Și vuietul viscolului fu acoperit de cântecul fără Dumnezeu al tarafului. Spre ziuă starostele înțepenise. Vioara îi căzuse din mână și o acoperise zăpada. Plângea degerat: - Mă prăpădesc, fraților, mă prăpădesc, nu mă lăsați, nu mă lăsați... Cântecul ciudat, care nu semăna cu nici un cântec știut și spus vreodată, nu se mai isprăvea. Lupii fugiseră la câțiva pași, și după câtăva vreme, obișnuindu-se cu zgomotul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-i era obicinuită. Lampa pe masă o lăsasem aprinsă și fumega pe stinse. - O, D-zeul meu, aș vrea să nu dorm și cu toate astea mi-e somn! mi-e somn! [zise Ioan]aruncîndu-se pe pat. Ca la toți degerații, îi era somn și lui; și fiindcă somnul era, după părerea mea, singurul remediu ce putea să aline o stare ca acea în care se afla el, l-am lăsat să se culce și eu am început să mă primblu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Dacă spuneți dumneavoastră... — Dacă spun eu ? ! Și dacă nu ți-aș spune eu cum ar fi ? Banii ăia nu erau decât niște bucăți de hârtie colorată, nu făceau două parale. Nicăieri în Europa nu puteai cumpăra cu ei nici o ceapă degerată. — Da’ cine a fost în Europa ? Rada îi puse, oftând, farfuria în față. Pavel nu se atinse de mâncare decât după ce îl îndemnă de două ori. Femeia îl privi cum își pune feliile una peste alta, lângă farfurie, cum își
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
măi-măi”556), are ceva din statura și comportamentul unui nobil, proprietar al unui domeniu, emancipat, ridiculizând preceptele și convingerile învechite: „și se ținea în pas cu vremea nouă/ Nu da pe-acei ce păcătoși i-arată/ Pe vânători, o ceapă degerată”557. Spirit la fel de dezinvolt, pantahuzar și hâtru, „mare meșter cu gura”558, având o „vorbă mieroasă”559, fratele din suita călătorilor se ocupa cu găsirea unor soți potriviți pentru femeile pe care el le sedusese anterior, spovedea doamnele cu multă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
măi-măi”556), are ceva din statura și comportamentul unui nobil, proprietar al unui domeniu, emancipat, ridiculizând preceptele și convingerile învechite: „și se ținea în pas cu vremea nouă/ Nu da pe-acei ce păcătoși i-arată/ Pe vânători, o ceapă degerată”557. Spirit la fel de dezinvolt, pantahuzar și hâtru, „mare meșter cu gura”558, având o „vorbă mieroasă”559, fratele din suita călătorilor se ocupa cu găsirea unor soți potriviți pentru femeile pe care el le sedusese anterior, spovedea doamnele cu multă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
favorizează circulația sângelui la nivelul țesuturilor. Tratamentele folosite: Se face o plămădeală (macerat) din rădăcină de spânz În alcool de 60 80ș, care se lasă la dospit 10-12 ore, apoi se aplică prin comprese, pe zona afectată. Mâinile sau picioarele degerate se Înfășoară În foi de varză murată sau cu o țesătură de pânză groasă din lână, Înmuiată În moare de varză, la temperatura obișnuită a camerei. Se aplică pe degerături cartofi cruzi, rași prin răzătoare și puțin Încălziți. Alifie din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vreodat L-a-apropiat de fiara. Oi da cu glod pe față, Țol încingînd, legîndu-mi păru-n noduri, Și-n goliciune-expus, voi înfrunta Furtună și miniile cerești. Ținutul îmi dă pildă și dovezi De cerșetori nebuni, care mugind, Isi vîră-n goale brațe degerate Ace și așchii, cuie, rozmarin, Si cu-ăst spectacol groaznic, la săteni, Sărace sate, stîni, si pe la mori, Cînd cu blesteme de nebuni, și cînd cu rugi, Storc milă. Biet Turlygod, biet Tom! Mai sînt ceva: că Edgar, nu-s
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
palme mult mai dureroase decît bătaia de deunăzi." Cu alte cuvinte, tot Cănuță confuz, căzut în monotonia corecției jurnaliere... E drept că unele momente ies cu artă: "...pe Podul Mogoșoaii? Și șart, part! O pereche de palme fierbinți peste urechile degerate." Mare paranteză ni se deschide pentru motivul corecției intempestive. Palmele jupînilor (1st place) , ale taților, amicilor, institutorilor, ba chiar a lui Lefter ("Și-i trage Țîchii o palmă, s-o năucească") se aud cum răsună în toată opera, ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și înțelepțéste tinerii și întăréște întru înțeles pre bătrăni"), curățire de păcat ( "arde cu focul lucrăriei sale toți mărăcinii iubirei de argint și tot feliul de hrésturi (?) ale păcatului"), vindecare ("și cu văpaia căldurii sale încălzéște sufletele și inimile céle degerate cătră Dumnezeu"), amintind, dintr-un imaginar creștin atotprezent, sabia de foc a Arhanghelului Mihail. Dincolo de originalitatea imaginilor, trebuie reținută arta nuanței de excepție prin care cărturarul valah, încărcând de fiecare dată metafora cu dublă funcție, de sens contrar, concepe cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
școli între toate categoriile de tineret. Asupra religiei noi am arătat articolul din Constituția R.P.R., unde garantează cultul liber pentru orice naționalitate”. Oare știa Cotruță că articolul cu pricina din terfeloaga numită „constituția RPR” valora mai puțin decât o ceapă degerată odată ce peste foarte puțin timp de la întocmirea „raportului” său, prin decretul 358/1 decembrie 1948 leprele ateiste de la București scoteau în afara legii Biserica Greco-Catolică, de-o pildă?! Credem că, în spiritul teribilei secretomanii care pusese stăpânire pe mahării bolșevici români
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ne conștientizăm neputința sporește această neputință. Iată de ce vrem să ne abatem cugetul de la Amenințare, căutăm să ne liniștim cu orice preț, autoconvingîndu-ne fie că URSS nu dorește decît pacea, fie că puterea sa nu face nici cît o ceapă degerată, și încercăm să uităm de viitor trăind din zi în zi. De aici, al doilea cerc vicios, dublat de un paradox: tot ceea ce ne face conștienți ne alungă conștiința. De aceea s-a aglutinat, în situația actuală, un complex de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
porcului. Atunci venea cu bani și cu cadouri pentru nevastă și pentru copii. Venirea lui acasă era o adevărată sărbătoare, dar de asprimea iernii, de lucrul prin frig și zăpadă numai el știa. Nu de puține ori venea cu degetele degerate ori cu câte un picior schilodit. Doborând copacii și curățindu-i de crengi și scoarță se mai Încălzeau, iar mâncarea și-o găteau ei În fața colibei, la foc. Acolo Își frigeau carnea și Își făceau mămăliga. Foc aveau cu ce
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]