613 matches
-
am răspuns respectuos, dar limpede, tot acolo, ne-am întâlnit o singură dată, cu puțin înainte de moarte, și cam atât. Nu știu ce fel de om a fost, nu i-am văzut dosarul de Securitate. Dl Mircea Dinescu spune că sunt acolo delațiuni sinistre - tot ce se poate. Probabil că, dacă demascarea lui s-ar fi produs pe când trăia și ne-am fi întâlnit într-o emisiune de televiziune, l-aș fi tratat așa cum am făcut-o cu Dan Amedeu Lăzărescu și Alexandru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
se deschidă în 1962 (fiind eliberați conform cifrelor oficiale 4.650 de deținuți). [...] După 1964, regimul închisorilor și exterminarea fizică au fost înlocuite de metode mai subtile de supraveghere a societății în ansamblu: o puternică rețea de informatori și încurajarea delațiunii, ascultarea convorbirilor telefonice, domiciliul obligatoriu sau dosarul personal. Frica paraliza acum toate segmentele sociale și, în lipsa unei opoziții puternice la politica regimului, Securitatea putea preveni eficient orice încercare de a contesta politica partidului. După unii autori de marcă, socialismul totalitar
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
accesul restrictiv la învățătură, falsitatea în toate domeniile de activitate), de după aceea, atunci când cineva atenționează: "E vremea înfrânărilor, bărbate! Cu tovarășul nu-i de glumit!", ajungând și la teme contemporane (care se calchiază perfect pe cele anterioare), în care "Minciuna, delațiunea, cinismul, șantajul, violența verbală, frauda, furtul, șmecheria, promisiunea fără acoperire, gogorița, formele fără fond, deturnarea atenției, nesocotirea opiniei altora, vrajba sunt doar câteva dintre atuurile politicianului de succes contemporan". Și atunci, lamento-ul existent pe nenumărate buze, chiar în clipele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
noi tremuram cu frica în oase ca niște jivine prin galerii. Pe tiran, da! Dar nu și pe ciracii lui! Că foarte mulți dintre ei se află astăzi la butoane și prădăluiesc ce-a mai rămas din țara asta... Minciuna, delațiunea, cinismul, șantajul, violența verbală, frauda, furtul, șmecheria, promisiunea fără acoperire, gogorița, formele fără fond, deturnarea atenției, nesocotirea opiniei altora, vrajba sunt doar câteva dintre atuurile politicianului de succes contemporan. Oricum, ca să fi răzbit în viață până acum, ori să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
oameni nevinovați și câte altele întăresc spusele de mai sus. Există și alte dovezi la fel de plauzibile precum că răul se află în noi înșine și nicidecum în altă parte, că înclinația spre delict, ura împotriva semenilor, invidia, lăcomia, răzbunarea, minciuna, delațiunea mincinoasă în țară și la înaltul Bruxelles, păruiala în văzul Europei și multe altele. Așa că nu-i de mirare, domnule Știrbu, că toți puchinoșii Uniunii vin să ne dea lecții de bună purtare și management că poate-poate mai ciupesc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Furturile vor fi „comise” doar pe ordinator. Operațiuni normale. Jocuri inteligente. Crimele importante vor fi admise numai prin decret. Nu vor fi chiar la îndemâna oricui. Doar pe plan local, unde, dintotdeauna, funcționează legi aparte. Delictele vor deveni virtuți. Calomnia. Falsul. Delațiunea - o artă. Imposibil! Nimic nu e imposibil! Bine, gândește-te la ziua de astăzi. Ce crezi că-ți va aduce? Au mai rămas câteva ore. Vreo cinci. Pentru că înainte de ora zece vei adormi. Privind la televizor. Sau citind. Gândindu-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
mod de a se ușura de presiunile sociale” (p. 19). Citind aceste rânduri îți este greu să crezi că în exact aceeași perioadă pușcăriile gemeau de deținuți politici, studenții erau exmatriculați din facultăți pentru vini mai mult decât discutabile, orice delațiune putea transforma un om nevinovat într-un „dușman al poporului” sau agent al imperialismului american. Netrăind epoca respectivă nu pot să știu care dintre cele două chipuri ale „obsedantului deceniu” este mai veridic sau mai reprezentativ pentru spiritul timpului. Trebuie
Radiografia unui dezastru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7016_a_8341]
-
Ion Barbu, dar în cu totul alt registru: prezența sa în arhiva operațională a Securității. Citesc și nu-mi vine a crede: "Referința de la fila 5, semnată G. Vrânceanu, la 11 noiembrie 1949, relevă un cu totul alt mod de delațiune, elogiul personalității savantului matematician și inovatorului, dând, pe această cale, informații prețioase Securității: (...)". Pe cine omagiem? Faptul că în 1940 Ion Barbu aderase la mișcarea legionară nu era o informație pe care Securitatea s-o afle de la Gheorghe Vrânceanu, ci
Cruzimea istoriei by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6880_a_8205]
-
totuși străveziu, care era o "grațioasă poetă". Portretul ei ne dezvăluie o ființă a cărei conduită frizează sadismul. "Această Mata Hari balcanică" a turnat, la Radiodifuziune, "scriitori, regizori, redactori, prieteni sau dușmani", chiar și amanți, fiind "o adevărată mașină de delațiuni". Frica și pânda îi amintesc lui Florin Pavlovici de închisoare, fiind mândru că în fioroasele anchete prin care a trecut nu și-a trădat prietenii, dar neputând să-și ierte că, torturat, a recunoscut faptele aberante ale acuzării. Remușcările lui
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
poetică marca Agopian, tot mai mulți actori mitici, de la Păsăroiul Ulise la alunecoasele stimfalide pe care acesta le stoarce, exasperat, din trupurile moloșilor uciși. Evenimentele stagnează pentru că naratorul delegat își împiedică, sistematic, pana de biografiile celorlalți, contrafăcându-le. Detașată din context, delațiunea acestuia cu privire la cei care "au zis că" pare, prin metrică și așezare, un poem, deși există, în Manual bucăți substanțial mai lirice: "Zilele au fost lungi atunci, despuiate de întuneric parcă pentru totdeauna, prăfoase și triste. De undeva, El, cu
Ostaticul istoriei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7539_a_8864]
-
pot să-l iert pe turnătorul care e mândru și azi de mizeriile comise. Turnătoria n-a fost o chestiune privată, un mic vals între delator și securist. Ea funcționa într-un cadru cât se poate de oficial, deși invizibil. Delațiunile n-au rămas niciodată fără urmări. Prin urmare, Drumul Damascului, invocat de atâția apărători ai turnătorilor-victime, trebuie să producă și el efecte palpabile. Altă cale, pur și simplu, nu există. Nu cred în regenerare și convertire "interioară", pentru că prezența acestor
Iar îi apărăm pe turnători?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7120_a_8445]
-
2) și (4) din Constituție. ... 13. Cu privire la prevederile art. 25 din legea ce formează obiectul sesizărilor, se susține că acestea reiau o normă din cuprinsul legii declarate neconstituționale în anul 2015 și că ele creează o obligație de delațiune în sarcina unei categorii de profesioniști care, în mod normal, ar avea obligații de confidențialitate față de proprii clienți. Se arată că aceste persoane sunt obligate ca, la orice solicitare a unei instituții dintre cele prevăzute la art. 10 din
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
ar trebui să vizeze, de asemenea, protecția fizică a serviciilor prestate. ... 25. Cu privire la criticile de neconstituționalitate referitoare la prevederile art. 25 din legea criticată, se arată că - contrar susținerilor autorilor sesizării, conform cărora se creează o obligație de delațiune de la o categorie de profesioniști care, în mod normal, ar avea obligații de confidențialitate stricte pentru proprii clienți - potrivit alin. (2) al art. 25 din legea analizată, datele și informațiile prevăzute la alin. (1) al aceluiași articol nu vizează
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
prevederile supuse controlului“. ... 89. Cu privire la criticile de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 25 din Legea privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, potrivit cărora acestea creează o obligație de delațiune în sarcina unei categorii de profesioniști care, în mod normal, ar avea obligații de confidențialitate față de propriii clienți, Curtea constată că nici această critică nu poate fi reținută în raport cu motivele arătate de autorii obiecțiilor. ... 90. În acest
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
zbor spre culmile naționalismului, dorind să-i recupereze -, Noica este în continuare privit cu suspiciune, spionat, ascultat, înconjurat cu informatori, câteodată recrutați dintre colaboratorii cei mai apropiați: este cazul fostului redactor-șef al Revistei de filosofie, Octavian Chețan, care semna delațiunile cu numele de cod „Cristian" (apud Dora Mezdrea, p. 144 a prezentei ediții). Noica menține mereu o anumită distanță în relația cu securiștii, care îl invită destul de des în perioada 1967-1978, acoperită de prezentul volum, la tot felul de „discuții
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
cu o infernală rețea de supraveghere, care includea ascultarea telefonului și instalarea de microfoane în toate locuințele care îl adăposteau. Este prezent în carte, cu numărul 33 (la p. 93), și un document stupefiant prin traseul pe care îl parcurge delațiunea, până ajunge sub ochii unuia dintre cei implicați în filarea lui Noica: e vorba de o relatare a unei surse neimplicate în supravegherea filosofului, dar care aude o discuție între niște prieteni care călătoriseră, întâmplător, cu trenul în străinătate alături de
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
și, gentili, povestiseră (pictându-l, negreșit, pe bizantinolog în cele mai negre culori) ce auziseră de la acesta referitor la „Nica Dan"! Un document, repet, stupefiant, nu numai prin lipsa de profesionalism pe care o vădește, ci și prin absența limitelor delațiunii în România comunistă, pe care o evidențiază. Toată această activitate de supraveghere, de care Noica era probabil conștient, l-a agasat și i-a măcinat nervii, împuținându-i resursele destinate culturii. Dar, privind retrospectiv, nu aș fi așa sigur că
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
nu lasă nimic neatins, iar instrumentarea cazului nu constituie decât paravanul unor reglări de conturi în care sunt implicați deopotrivă milițieni și politicieni. Din autoritatea polițienească nu a mai rămas mare lucru, violența sistemului utilizează ca eufemisme șantajul și promisiunile. Delațiunea este un fenomen generalizat încât apare aproape bizar faptul că locotenentul Mróz refuză să facă parte din lanțul delatorilor, chiar și atunci când află că toți membrii echipajului său, chiar și cei pe care i-a acoperit în diverse împrejurări dificile
În casa morților by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5936_a_7261]
-
revoltă începută la 1 august 1944 și eșuată după 63 de zile de luptă. În 1950, deja regimul comunist este instalat și funcționarii noului regim încearcă să coopteze în aparatul de propagandă scriitori, oameni de cultură, persuasiunea fiind însoțită de delațiune și încarcerarea celor care își manifestă reticența. Scena burgheză a pețirii fetei de măritat, Sabina (Agata Buzek), secretar de redacție la Editura Nowina, se desfășoară pe o scenă mult mai amplă, a colaboraționismului și rezistenței poloneze, fețele simbolice ale monedei
Reversul medaliei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6157_a_7482]
-
sexual care păstrează o similitudine degradantă cu violul sau sexul ilicit al redactorului-șef cu una dintre angajate pe biroul acestuia, scenă surprinsă de către Sabina par hazard, nu tulbură atât de mult o sensibilitate contrariată, în schimb propunerea oneroasă a delațiunii provoacă un gest radical, otrăvirea amantului. Nu intimitatea fizică bruscată generează reacția radicală, ci violentarea intimității morale a Sabinei convoacă gestul Danaidei care-și ucide potențialul soț și fără să o știe în acel moment, tatăl propriului copil, efect din
Reversul medaliei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6157_a_7482]
-
să fiu un plan de referință.” „N-am scris niciodată doar pentru mine” e mărturisirea unei conștiințe timpurii a menirii de martor exemplar, care-și începe mărturia cu sine însuși. Și care știe prea bine că jurnalul poate cădea în delațiune când vine în atingere cu delirul de interpretare și cu lipsa de măsură a mărturisirii. Poate fi un monstru, în sensul dat termenului de Marcel Moreau: „O scriitură care nu poate să se mintă pe sine este în mod necesar
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
o franțuzoaică, cu perspective de căsătorie, și care părea să fie nemulțumit de situația din țară în comparație cu cea din Occident... Nu ascund că mi-e și groază de ce aș putea descoperi, după ce prietenii mei germani din redacție au putut afla delațiuni extrem șocante din partea unora dintre colegii cei mai apropiați... Vă mulțumesc și vă doresc un sincer La mulți ani!, cu ocazia emoționantei aniversări pe care o veți trăi peste câteva zile!
Ion Pop „Sentimentul inițial de solidaritate intelectuală și afectivă a rămas foarte viu pentru majoritatea «echinoxiștilor»” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5450_a_6775]
-
dar se rătăcesc pe cărările stîngii politizînd la infinit spre a-l face și pe cititorul occidental să „afle ce nu știa”. Din repertoriul întîmplărilor face parte obligatoriu o deportare într-un lagăr de muncă, un episod de prigoană sau delațiune „stasi”. Unul din romanele care, deși s-a conformat rețetei amintite, nu promite să devină totuși un succes de librărie este intitulat Spate la spate și aparține laureatei Premiului German al Cărții în 2007, Julia Franck. Un alt roman, o
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
Pe primul dintre ele l-am comentat aici, la timpul cuvenit. Cel de-al doilea conține documente de urmărire informativă din perioada 1978- 1987, încheindu-se, așadar, doar odată cu trecerea filosofului la cele veșnice. Este vorba de 165 de documente: delațiuni, transcrieri de convorbiri telefonice interceptate, transcrieri de înregistrări obținute în urma instalării de microfoane în camera pe care Noica o ocupa la Păltiniș. Este, deci, un dosar eterogen, căci urmărirea cărturarului s-a făcut de către un număr mare de ofițeri (nu
Noica și fosta Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5202_a_6527]
-
o corectă intuiție a episoadelor. Nu și discernământul serialității. Exact aceasta e situația din Ramona-Vals. Primele trei povestiri sunt aproape ireproșabile. Pe cea dintâi tocmai am rezumat-o. A doua se desfășoară într-o capitală compozită, a șantanului și a delațiunii. Panica există și aici, dar numai ca normă, nu ca substanță. În ciuda aerului moral fetid, personajele continuă să trăiască firesc. Intimitatea (și chiar o anume mondenitate de cerc restrâns) rămâne, în plin deceniu al șaselea, se ghidează după deprinderile formate
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]