713 matches
-
lor mai puțin ? Setea de avere, rezervată până la acest film chiaburilor și moșierilor, iată că îi roade și pe țăranii săraci, îngerii moralei de odi nioară. Moț rezolvă „magistral” problema, demonstrându-i lui Ardeleanu că are „nivel politic” : le urlă delenilor săi că până ieri n-aveau nimic și acum au, că le dă Partidul Comunist, așa că să tacă din gură și să nu fie lacomi. Chiaburul, „câine turbat” până la capăt în În sat la noi, Desfășurarea sau Mitrea Cocor, are
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Iași și Chișinău, în memoriile de război ale lui I.G.Duca, Nicolae Iorga, Octavian Goga și alții. Corpul Voluntarilor Ardeleni la Hârlău Pe 5 iunie, unitățile Diviziei 13 Infanterie Ploiești care s-au refacut și pregătit pentru luptă la Hârlău, Deleni și Maxut, au plecat pe front și au înscris pagini de glorie eternă pe câmpurile de luptă de la Mărășești și pădurea La Răzoare. Locurile de campare și de instrucție au rămas neatinse. încă de la început Marele Cartier General a planificat
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
Spre deosebire de ostașii Diviziei 13 Infanterie care au locuit iarna 1916-1917 în bordeie făcute în pământ, au murit peste 600 de tineri recruți de febră tifoidă și febră recurentă, voluntarii au avut la dispoziție 22 locuințele locuitorilor din Scobinți, Hârlău și Deleni și barăcile ce au fost construite (bărăci metalice tip Doekker). O parte din barăci au fost folosite ca infirmerii batalionare și regimentare de Divizia 13 Infanterie. Alimentația era îmbunătațită, iar iarna 1917 1918 a fost ceva mai blândă față de iarna
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
Regimentul III „Avram Iancu”. Era preconizată înființarea celui de-al patrulea regiment, însă evenimentele internaționale și pacea de la Buftea cu Puterile Centrale au facut ca Marele Cartier General să renunțe la această măsură. Regimentul II “Alba Iulia” se dispune la Deleni, comandant, colonel Constantin Pașalega, preot era părintele Gâtea, fost diacon la Mitropolia din Sibiu/ Regimentul I “Turda” se dispune în Scobinți. Comandant colonel Dragu Buricescu, Preot era Ion Agârbiceanu, scriitor și om politic. Regimentul III Avram Iancu s-a dispus
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
Kiev pentru a continua activitatea de recrutare și trimitere în țară a voluntari proveniți din prizonierii de razboi. în luna noiembrie școlile și-au reluat cursurile. De aceea școlile ocupate de spitale militare, de zonă, comandamente de regimente din Hârlău, Deleni și Scobinți au fost eliberate de armată și puse la dispoziția autoritaților civile. In documentele de arhivă a Prefecturii Botoșani, există un document al primăriei Hârlău, semnat de ajutorul de primar (viceprimar) Gheorghe Suditu prin care se raporta prezența în
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
civile. In documentele de arhivă a Prefecturii Botoșani, există un document al primăriei Hârlău, semnat de ajutorul de primar (viceprimar) Gheorghe Suditu prin care se raporta prezența în Hârlău a Regimentului III “Avram Iancu”. Șeful postului de jandarmi din comuna Deleni, comunica la rândul lui prezența pe raza comunei a unui alt regiment ( Regimentul II “Alba Iulia” n.n) iar printre comandanții de batalion a numit pe maiorul Popescu și maiorul Necșulescu. Aceștia au ordonat militarilor din subordine contruirea unei băi
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
limita estică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Aceasta începe cu Dealul Dumbrava, continuă cu Dealul Broscăria, Dealul Vișinului, Movila Grădinești, Dealul Cireșului, Dealul Humăria și Dealul Maxut. De aici limita estică este reprezentată de Culmea Holmului prin Dealul Mohoreni, Dealul Deleni, Dealul Pietrăriei, Dealul Belea, Piscu Bobeica, Piscul La Vamă, Dealul Masa Tâlharului. La nord, limita corespunde înșeuării de la obârșia Bahluiului și a afluenților Miletinului și se suprapune pe cumpăna de ape dintre Bahlui și Miletin, reprezentată de Dealul Roșu și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
calcare cu intercalații subțiri de marne, gresii calcaroase, argile, așa cum rezultă din forajul executat la Deleni-Hârlău (N. Macarovici, 1949). Coloana stratigrafică este continuată de depozite cenomaniene cu o grosime de 27 m, tortoniene cu o grosime 71 m (interceptate la Deleni Hârlău între 615 și 544 m), cu gipsuri în masă compactă microcristalină, marne cu concrețiuni de cremene. Ultimele depozite marine din seria neogenă în care este sculptat relieful regiunii cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
apar pe o grosime de 10-15 m, cele mai reprezentative aflorimente se găsesc în valea Bahluiului-Pârcovaci, cu faună de Mactra, Cardium, Tapes, Pirenela . Oolitul de Hârlău prezintă o grosime de 4-5 m, dezvoltat în Dealul Sângeap, Dealul Recea Cotnari, Dealul Deleni, format din litoclaste și bioclaste bine cimentate. Nisipurile de Sticlăria-Sângeap sunt dispuse peste oolitul de Hârlău, cu o grosime de 30 40 m . Cele mai importante aflorimente se găsesc la Cotnari, Sticlăria, în Dealul Sângeap, la izvoarele pârâului Buhalnița și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
hărții fragmentării reliefului , rezultă că cele mai mici valori (0 la 1km/km2) se întâlnesc pe suprafețele structurale din Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului, pe interfluvii din estul depresiunii de contact și pe unele porțiuni de versant din zona Cotnari, Deleni, Scobinți, Maxut sau în partea joasă a văii Bahluiului. Valori mari ale densității fragmentării reliefului cuprinse între 3 și 4 km/km2 se înregistrează pe areale mai reduse ce corespund bazinelor de recepție ale unor afluenți ai Bahluiului sau unor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
531m). Partea sudică a Culmii Holmului se continuă cu o ultimă suprafață structurală, mai mare, netedă (în Dealul Belea - 460 m), cu un “holm” la 481 m. Aici pădurile lipsesc, în schimb apar întinse pășuni, folosite de oierii din zona Deleni. Pe marginea de vest a acestui platou, văile torențiale au creat numerosae deschideri naturale, de unde localnicii exploatează gresiile și calcarele oolitice (la Deleni, exista în sec. al XIX-lea un centru de prelucrare a pietrei pentru morile de măcinat). 3
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
holm” la 481 m. Aici pădurile lipsesc, în schimb apar întinse pășuni, folosite de oierii din zona Deleni. Pe marginea de vest a acestui platou, văile torențiale au creat numerosae deschideri naturale, de unde localnicii exploatează gresiile și calcarele oolitice (la Deleni, exista în sec. al XIX-lea un centru de prelucrare a pietrei pentru morile de măcinat). 3.1.2. Văile structurale De la începutul schițării lor, până în etapa actuală, văile din bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, au
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prelungire spre sud-est, ce pătrunde ca un pinten între localitățile Scobinți și Poiana Mărului, fiind destul de bine împădurit. În Culmea Holmului interfluviile sculpturale apar acolo unde lipsește placa dură sau la capătul sud-estic al acestei ramuri, așa cum este în Dealul Deleni și Dealul Mohoreni. Spre Valea Bahluiului, Culmea Holmului trimite interfluvii secundare, orientate est vest, însă de mai mică lungime, datorită faptului că albia Bahluiului este mai aproape de Culmea Holmului. Dintre acestea putem enumera: Dealul Bădacu, în nord-est, Dealul Șipoțele în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
procese întâlnim în sectorul dintre satele Zlodica și Poiana Mărului, în zona estică a Dealului Bălășoaiei, a Dealului Baban. Microreliefuri de eroziune torențială se întâlnesc pe versanții și suprafețele înclinate sculptate în roci argiloase și marnoase întâlnite către periferia zonelor Deleni, Maxut (spre vest), Fetești, Zagavia, cu orientare estică și în zona Cotnari-Horodiștea. Suprafețe afectate de procese geomorfologice intense . În această categorie de procese, principalele forme de manifestare sunt: eroziunea areolară, liniară, surpările, și cu un procent mare, alunecările de teren
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
văilor, sunt ravenele și torenții. Ele au adâncimi mai mari, praguri de talveg, marmite, profil longitudinal în trepte și o puternică eroziune regresivă. Cele mai frecvente forme de acest gen în diferite stadii de evoluție se întâlnesc în vestul satului Deleni, la sud de satele Sticlăria și Poiana Mărului, la nord-vest de satul Zlodica Cotnari. În sectoarele cu marne salinizate eroziunea liniară duce la dezvoltarea unor forme pseudocarstice, cum se pot întâlni la vest de Ceplenița. Surpările au o frecvență mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
trepte de dimensiuni variabile. Grosimea deluviilor depășește uneori 10-12 m și în majoritatea cazurilor sunt stabilizate (deci o vechime mare). Acest tip de alunecări le întâlnim în zona “Coastei de tranziție”, la Cotnari Horodiștea, Zlodica, Poiana Mărului, Zagavia, Fetești, Maxut, Deleni. Ele sunt întâlnite și pe versantul stâng al Bahluiului, la est de Cotnari, și în Dealul Cireșului. Sunt folosite, în general, pentru vii, livezi sau culturi agricole și uneori chiar pentru așezări omenești cum este cazul cu satele Poiana Mărului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
uneori cu strate acvifere etajate. Valurile de alunecare sunt uneori paralele, cu o energie de relief de 2-4 m. Se întâlnesc pe versantul stâng al pârâului Buhalnița, în dreptul localității cu același nume, pe Dealul Cătălina, în zona satelor Zagavia, Pârcovaci, Deleni. Alunecările mixte-complexe - se caracterizează printr-un amestec de monticuli, trepte, valuri și se dezvoltă de obicei pe versanți cu energie mare, cu alcătuire litologică variată - argile, marne, nisipuri, prundișuri, lentile de gresii, acoperite de o cuvertură groasă de luturi loessoide
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prundișuri bine rulate, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci) de gresii care arată că au fost aduse din apropiere de către procesele de transport în masă (deluvială), fără a fi rostogolite prea mult. Toți pintenii din zona localităților Hârlău, Deleni, Cotnari, Scobinți, ce coboară din rama înaltă, spre est și sud-est, au aspectul unor mici “doaburi” (V. Băcăuanu, 1968), acoperite cu depozite deluviale, în constituția cărora intră prundișuri, nisipuri, argile, fragmente de gresii și microconglomerate. Acestea au fost aduse aici
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
versanții laterali, apar linii de izvoare, ca în lungul abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău, din care se alimentează cu apă localitățile Cotnari, Zlodica, Buhalnița, Scobinți, Zagavia, Fetești și a abruptului vestic al Culmea Holmului din care se alimentează localitățile Pârcovaci, Deleni, Hârlău. Aceste ape sunt bune calitativ și au debite apreciate până la 5 l/s, constituind obârșia numeroșilor afluenți ai râului Bahlui (V. Băcăuanu, 1980). Unitatea hidrogeologică a versanților Versanții dealurilor și platourilor structurale sunt acoperiți de materiale provenite din alunecări
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
general potabilă, debitul este relativ bogat și constituie principala sursă de apă a multor sate de pe coasta estică a Dealului Mare-Hârlău (Cârjoaia, Horodiștea, Lupăria, Poiana Mărului etc.), de asemenea și pe versantul sudic și vestic al Dealului Baban, al Dealului Deleni, Cireșului (pentru satele Maxut, Bădeni, Ceplenița). 1. 2. 3. Unitatea hidrogeologică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari La contactul cu dealurile înalte din jur, materialele grosiere proluvio-coluviale îmbracă partea inferioară a versanților. Aceste materiale acumulative au fost secționate de văile afluenților
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fagul este dominant. Aceste făgete se găsesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperă culmi, platouri, versanți cu expoziții diferite și au o creștere viguroasă. Suprafețe cu făgete pure de deal se întâlnesc mai ales, în zona Maxut, Humosu, Deleni, la izvoarele Bahluiului, pe versanții nordici ai văilor Baris, Pietrăriei, Adâncata, Lacurile etc. Formațiunea de făgete pure deține o pondere de 26% din suprafața fondului forestier din acest bazin în studiu. Astfel, specia dominantă este Fagus silvatica, cu ponderi mari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
decenii s-au introdus, pe analele duse, specii de rășinoase (molidul și pinul). Aceste specii ocupă circa 8% din suprafața împădurită a bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari. Ele au fost plantate în special în zona Maxut, Deleni, Zagavia, sub formă de culturi speciale pentru producerea lemnului de celuloză. Majoritatea rășinoaselor fiind tinere (sub 30 ani), vegetează în mod corespunzător; doar exemplarele vârstnice (peste 40 ani), care se găsesc diseminate în zonă, dau semne de lâncezire, capătă putregai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
resurse naturale, cele melifere dețin o importanță deosebită. În arboretele din aceste păduri, se găsesc două specii pentru activitatea meliferă și anume: teiul cu 735 ha și salcâmul 637 ha. Teiul este frecvent în majoritatea șleaurilor de deal din zona Deleni, Maxut, Humosu, Zagavia, însă arborii sunt dispersați. Totuși, salcâmul este mai compact pe terenurile degradate din "Coasta de tranziție" și în estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Pajiștile cele mai bogate și mai valoroase din punct de vedere furajer sunt cele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în baza de schimb, solurile sunt de la mezobazice la eubazice. Carbonatul de calciu este levigat pe adâncimi mari. Conținutul de humus variază între 2,37,00%. Suprafața ocupată cu acest tip de sol ocupă circa 1.800 ha în zonele Deleni, Maxut și Cotnari, sub păduri de șleau (șleau de deal cu gorun și fag; șleau de deal cu stejăreto șleau cu gorunete). (I.C.S.A. Roman 1995). Brune argiloiluviale pseudogleizate orizonturilor este Ao-Btw-C).Aceste soluri au fost identificate mai mult în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pseudogleizate orizonturilor este Ao-Btw-C).Aceste soluri au fost identificate mai mult în zona Humosu (pe versanții estici ai D Tudora), unde formează un complex ce însumează circa 1.500 ha, dar și câteva insule mai mici în zona Cotnari și Deleni. Altitudinea variază între 320 m și 550 m, predominant pe versanți semiînsoriți și însoriți, slab înclinați, pe argile, nisi marne, sub păduri de fag și șleauri de deal cu gorun și fag. Morfologic, solurile sunt profunde cu un volum edafic
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]