8,674 matches
-
nivelul său lexical îndeosebi, a felului în care imageria poetică romantică românească cade în desuetudine. Casa noastră "zăcea în neguri ca pe mări/ o barcă fără ideal" strîns între labe de un urs, "m-am întors cu o nespus/ de delicată răsucire" "pe pereți ardeau lămpașe/ și-n lumina lor cea blîndă/ cîte-o zînă trecea sfîntă/ cu-o zîmbire ucigașă", "leacuri delirante" "deodată noaptea s-a crăpat/ sub fierbătoarele ninsori/ dînd farmec trist și nesperat/ acelor înfiorători// botoși..." urșii care încep
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
drepturi depline. E vorba de două diplome, dintre care una de la o universitate britanică. Bachelor of Arts. Cu mențiune. - Sunt convins că aveți mari șanse. - V-a spus domnul Dalloway asta? - Cine anume? - Domnul Dalloway. Doctorul dădu din umerii lui delicați. - Șeful meu. Domnul Dalloway. V-a spus el că am mari șanse? - Nu. - V-a spus că nu am șanse? - Nu mi-a spus absolut nimic. Nici nu-l cunosc pe respectivul domn. - E pacientul dumneavostră. Secretara i-a făcut
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
Fiecare a fost un constructor. De lumi și de vise. Orașul are un festival sau festivalul are un oraș? L-AM CUNOSCUT PE BROOK La începutul anilor '90, Peter Brook a sosit în România. Imaginea mea cu el? O siluetă delicată, văzută din spate, care privește spectacolul Audiția, la Sala Atelier a Teatrului Național din București. Mister și emoție. A intrat discret pe rîndul lui, a ieșit la fel, nevrînd, parcă, să tulbure apele și existențele nimănui. Shakespeare, Cehov, Beckett - fenomene
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
În fine, există și jurnalele savurate pentru dezvăluirile picante despre celebrități. Curtezane mai mult sau mai puțin celebre și-au exhibat cu deplină dezinvoltură viața sexuală, majordomi cu ștaif au uitat brusc toate regulile discreției, punând adesea într-o lumină delicată celebrități ale vieții culturale, politice, științifice, de pe urma cărora au mâncat pâine vreme de mulți ani. Nimic din toate acestea, în cartea lui Gheorghe Crăciun, Trupul știe mai mult. Fals jurnal la Pupa Russa (1993-2000). Nici un element exterior nu este demn
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
a făcut nevăzut pe culoarul din fund, era atât de frumos, avea un corp atât de perfect, de armonios, că n-aveam cum să nu-i admir trapezul impecabil al spatelui, proporția picioarelor în același timp puternice și zvelte, brațele delicate și expresive. De când îl cunoscusem, îl comparam în secret cu toate modelele masculine care îmi pozaseră la facultate, iar concluzia era că mi-ar fi plăcut să-l desenez, să-l pictez cu două aripi mari și albe, un scut
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
egalității între crimele nazismului și cele ale comunismului, presupusul antisemitism al unor lideri de opinie din România de azi, colaboraționismul unor mari spirite interbelice - Tudor Vianu, George Călinescu - în anii de maximă teroare ai regimului comunist. În aceste chestiuni extrem de delicate, analistul încearcă să privească realitatea din toate unghiurile posibile, asemeni unui judecător cinstit care pornește de la premisa de nevinovăție. Edificatoare este, în acest sens, analiza făcută "colaboraționismului" lui Tudor Vianu (Gelu Ionescu a fost unul dintre asistenții profesorului), la capătul
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
Împădurire). Dacă aici câte un cuvânt e plasat anapoda, tulburând platitudinea strofei în felul toporului aruncat în apă, în alte contexte se înșiră versuri înmărmuritoare, care dau întreaga măsură a non-talentului autoarei: "Memoria atârnă stupi/ Înghesuiți, de cumințenii" (Lana); În delicate golfuri îmi adună/ Avântul răsuflării" (Douăzeci și trei); Ea e cea care știe s-aștepte,/ Pardosind cu brânduși încăperea"; "Ca-ntr-un ogor roditor el și-a pus/ Sămânța-mbuibată de-acea nemurire/ Ce trage în sus, tot mai sus"; "Azi
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
măreție tragică, deși Nora comite destule hamartia. De fiecare dată însă ține hățurile mai competent decît te-ai aștepta, iar hybris-ul refuză să apară. În plus, fiecare epifanie se dovedește una de proporții dînd peste cap toată normalitatea țesută delicat de Nora pe post de protecție. O Penelopă tragică, a cărei activitate recurentă se desfășoară în dauna, nu în beneficiul ei. Protagonista pare un personaj cu gusturi groaznice la bărbați, angrenată într-un ciclu de autodistrugere. Aluzia mitologică dinainte nu
Regenți, scriitori și un stomatolog by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10459_a_11784]
-
Ștefan Caraman: "Evident, nu-l poți iubi pe Cărtărescu decât la mișto, pentru că altfel, live, în pătucean, printre mirosurile de lumânări parfumate (cumpărate din CORA) ș...ț să-l vezi pe autorul preferat gol-pușcă, ușor ciufulit vorbindu-ți îndelung și delicat despre dezordinea lumii (strecurând, din greșeală, printre fraze, o aghioasă rebelă, puternic interiorizată)...etc." Gustul e cât se poate de amar. Eu mă opresc aici, Caraman continuă. Nu are rost să mai citez. Encore... Scriam, mai demultișor - la noi, firește
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
ar protesta, probabil, energic, față cu așa trimitere, dar "viața subreală" de care se face vorbire este ecoul, trecut prin multe cămări, al unui vers de Blaga: "cine are în adînc, pe la morți vreo rădăcină...". Fântâneru practică un animism mai delicat, de pastelist letargic cu neașteptate, nevoite pusee de vitalitate: "La o parte, la stînga, petuniile gingașe mă întărîtă. Îmi sug cu roșul lor nervii. Foile sînt prea late. Mă aplec; apropii obrazul, înfășurîndu-l. Crinii albi, cu polenul răvășit pe sălbioarele
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
sexual, a singurătății postcoitale, a angoasei unei maternități nedorite și a fanteziilor homofobe, dar cred că Diana Geacăr este prea înfierbîntată și mult prea tînără (literar vorbind) pentru a aborda, cu rezultate notabile, o temă atît de mare și de delicată. Nu beneficiază nici măcar de avantajul inaugurării, dar, pe ici pe colo, se crede deja o Angela Marinescu sau o Nora Iuga. A. Urmanov găsește principala calitate a acestei poezii în naturalețea limbajului (de cînd e asta o cucerire recentă?), dar
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
mici, lapte. Pentru că oricine se hrănește cu lapte este nepriceput în cuvântul dreptății, de vreme ce este prunc. Iar hrana tare este pentru cei desăvârșiți, care au prin obișnuință simțurile învățate să deosebească binele și răul“. Etapa adolescenței este una dificilă și delicată, tinerii fiind preocupați îndeosebi de orientarea profesională și de alegerea unei cariere. De cele mai multe ori, în opțiunile lor, ei se gândesc la o meserie bănoasă, ignorând latura spirituală a vieții și importanța acesteia. O puternică influență asupra modului lor de
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
acest fel; sprijinirea inițiativelor acestuia; - teama de a fi neînțeles, marginalizat, minimalizat și ironizat - prin înțelegerea lui, asigurarea unor condiții prielnice de dialog, asigurarea confidențialității; - teama de a fi sancționat pentru neîmplinirea așteptărilor celor maturi - prin tact, răbdare, îngăduință, intervenții delicate, de finețe, așa încât tânărul să nu se simtă lezat; - teama de a nu se cunoaște destul de bine - prin oferirea modalităților de autocunoaștere și confruntarea propriei imagini despre sine cu alteritatea; - teama de banal sau de obișnuit - prin stimularea creativității și
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
Ioan Gură de Aur, va facilita integrarea și creșterea copiilor, a elevilor, în Biserica mare. În mod evident ignorarea acestor îndatoriri părintești va da roade pe măsura și calitatea efortului depus. În contextul actual, rolul Profesorului de religie este dificil, delicat, dar absolut necesar. El trebuie să fie un integrator, moderator și mediator înțelept, între copil, familie, Biserică și societate. Misiunea lui nu este ușoară, dar poate fi plină de rod dacă efortul său se va îndrepta nu către prezentarea teoretică
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
de Secretar de Stat pentru Culte, povestea este mai lungă. Eu sunt legat de această instituție de multă vreme. Am lucrat doi ani la Departamentul Cultelor, în anii ’80, timp în care am avut prilejul să mă familiarizez cu chestiuni delicate, cum era cea a Bisericii Greco-Catolice, care, deși desființată oficial, supraviețuia în subteran. Bunele relații pe care le-am avut atunci cu slujitorii cultelor m-au recomandat mai târziu, la începutul lui 1990, pentru revenirea în instituție, la Ministerul Cultelor
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
proclama, prin Decretul nr. 9 din 31 decembrie 1989, reintrarea în legalitate a Bisericii Greco - Catolice. I-am sprijinit în mod direct pe Președintele Ion Iliescu și pe prim-ministrul de atunci, Petre Roman, în demersurile lor privitoare la situația delicată de atunci a Bisericii Ortodoxe, cât și în gestionarea relațiilor cu Biserica Greco-Catolică. La scurt timp după alegerile din mai 1990, am devenit Consilier al Președintelui Ion Iliescu. Din acea poziție am avut multe de învățat, și am putut face
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
și în gestionarea relațiilor cu Biserica Greco-Catolică. La scurt timp după alegerile din mai 1990, am devenit Consilier al Președintelui Ion Iliescu. Din acea poziție am avut multe de învățat, și am putut face multe lucruri importante pentru un domeniu delicat, și sunt uneori surprins de superficialitatea și lipsa de înțelegere a unora, când este vorba despre un domeniu extrem de sensibil, de care depinde într-o măsură importantă pacea socială. Revenind la ceea ce spuneam despre primii mei ani într-un domeniu
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
primul rând cu cultele religioase când vrem să facem asemenea lucruri. Și asta înseamnă parteneriat social. Democratic și normal este să ne consultăm și să găsim împreună cea mai bună soluție: să lucrăm împreună, nu unii împotriva altora. Sunt lucruri delicate, și cu greu se ajunge la un acord. Vedeți și dvs. că a fost nevoie să așteptăm până în anul 2006 ca să avem o lege a cultelor asupra căreia să se înțeleagă toată lumea, și nici măcar atunci înțelegerea nu a fost unanimă
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
lungul istoriei toți marii gânditori, ceea ce înseamnă că astăzi avem o pluritate de școli de gândire asupra articulării relației dintre stat și Biserică. Relația puterii politice cu cultele religioase și raportarea acesteia la fenomenul religios este una dintre cele mai delicate tipuri de politici publice pe care le are de implementat orice guvern într-o democrație. Mi s-a părut în acel moment că suntem într-un fel de dialog al surzilor și că societatea în ansamblul ei nu știe mare
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
de duș (88 ml) cu arome noi. Loțiunea aromata conține proprietăți de hidratante, înmuiere și condiționare, datorită semințelor de ulei de palmier și acetat de tocoferil (derivat de vitamina E)unul dintre cei mai puternici antioxidanți. Gelul de duș curată delicat și lasă pe pielea corpului un miros plăcut de ghimber. Ambele produse sunt economice în utilizare, disponibile în tuburi cu capace de blocare. Datorită formatului portabil sunt comode în utilizare în afara casei. Reînvie amintirile fierbinți de vară și zilele însorite
Castiga 2 seturi pentru ingrijirea corpului de la Mary Kay de Valentine's Day 2012 [Corola-blog/BlogPost/94655_a_95947]
-
de duș (88 ml) cu arome noi. Loțiunea aromata conține proprietăți de hidratante, înmuiere și condiționare, datorită semințelor de ulei de palmier și acetat de tocoferil (derivat de vitamina E) - unul dintre cei mai puternici antioxidanți. Gelul de duș curată delicat și lasă pe pielea corpului un miros plăcut de mentă. Ambele produse sunt economice în utilizare, disponibile în tuburi cu capace de blocare. Datorită formatului portabil sunt comode în utilizare în afara casei. Plonjați în răsfățul de mentă împreună cu setul de
Castiga 2 seturi pentru ingrijirea corpului de la Mary Kay de Valentine's Day 2012 [Corola-blog/BlogPost/94655_a_95947]
-
ratezi! Citește tot... Candy Crush Madness @ Oxford Pub, 13 februarie This weekend, lay down your phones and pick up your good cheer because Oxford pub hâș some delicious treats instored for you! Let our bartenders sweeten’ up your evening with delicate, yet arousing jelly shots. This Friday the 13 th we’re throwing away all preconceptions to make room for good times! Clear the jelly from our glasses with candy crush madness! The perfect balance, the perfect taste, things happen, no
Evenimente Oxford Pub Iasi [Corola-blog/BlogPost/94676_a_95968]
-
de noapte. Da. Anabasis (istorisirile tânărului Menon, hoplitul cu vulpea ) Trecerea Eufratului Se spune că niciodată n-a fost fluviul mai darnic cu vreo armată, Căci apele lui ne-au mângâiat abia pieptul: simțeam apa urcând prin platoșă Palmele ei delicate preiau greutatea fierului, parcă și scutul și-a pierdut firea În giulgiul Eufratului. Dinspre sud se aude larmă și mirosul de carne friptă săgetează întunericul nopții Înaintăm în liniște, doar Selene tovarășă, iubită, soră Mă știți prea bine, sunt legendarul
Poezii by Bogdan Alexandru Stănescu () [Corola-journal/Imaginative/3711_a_5036]
-
clopot scufundat și-mi simt ființa, ca un albuș de ou, suptă-n afară printr-un pai subțire de sticlă Ușor-ușor, gravitația trupului meu se lasă învinsă de magnetismul pânzelor sale Ca pe niște musculițe aurifere îmi devorează secundele cu delicate manevre îmi împletește în țesătura sa palmele, sângele și măruntaiele îmi absoarbe gândurile și memoria încorporează tot ce vine în atingere cu mine cuvintele ploaia de-afară scaunul bucățile de ziar frazele din Nietzsche până când ființa mea începe să se
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
trebuie la Mako, la fabrica aia de pene: salariu bun, colegi buni și un șef de birou care o simpatiza și o curta: domnul Ian Carsky, un văduv la patruzeci și ceva de ani, micuț ca un bibelou, rotofei, îmbujorat, delicat, de o seriozitate exemplară și pe care doar timiditatea excesivă îl reținea încă s-o ceară în căsătorie. Marianei i-ar fi surîs, și-ncă cum, dar uite că n-a fost să fie. Ea trebuia să plece, să fugă
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]