176 matches
-
monoparentale (mamele având în general o astfel de atitudine), astfel 45% din delicvenți au primit o educație de tip permisiv din partea mamei și 30% din partea tatălui. Cercetarea criminologică a studiat și raportul dintre structura familiei, educația primită de minor și delicvență. Acest factor este relativ, studiindu-se în raport cu obiceiurile, rolul jucat de familie ca grup social în fiecare societate. Familia rurală se deosebește de cea urbană în special prin numărul membrilor săi, deseori familia rurală fiind mai numeroasă. Numărul membrilor unei
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
deoarece acesta intra în contact de mic cu tipologii umane diferite cu care este obligat să comunice și nu în ultimul rând prin modul de împarțire a drepturilor și responsabilităților familiale. Unii criminologi consideră copilul unic mai puțin predispus spre delicvență decât copiii cu număr mare de frați. Motivul se pare că este determinat de scăderea autoritații în familiile cu mulți copii. Pe de altă parte în literatura de sociologie a devianței se consemnează rolul negativ asupra procesului de socializare în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de absolvire, competențele și cunoștințele insuficiente pentru accederea și absolvirea învățământului superior (Williams și Collins, 2001, p. 406). Copiii inadaptați școlar adoptă într-un procent alarmant atitudini antisociale, manifestându-se delicvent. Cadrele didactice sunt primele care pot observa înclinațiile spre delicvență ale elevilor și pot trage un semnal de alarmă în această privință, dar trebuie subliniat că nu orice elev cu rezultate slabe este un potențial delicvent. 4.1.5. Aglomerările urbane și influența lor asupra comportamentului deviant Vecinătatea este, alături de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dezvoltare socială ce-și au baza în: migrările de populație din mediu rural spre marile orașe, izolarea socială, caracterul impersonal al relațiilor interumane, slăbirea controlului social exercitat de familie. Teoria dezorganizarii sociale consideră că factorul determinant în mecanismul cauzal al delicvenței juvenile îl reprezintă scăderea funcțiilor de socializare și control exercitate de comunitate și vecinătate, destabilizarea ordinii sociale și a coeziunii grupurilor datorită eterogenității populației și varietății normelor de conduită, ca și multiplicării fenomenelor aculturale ale orașului. În consecință, cauzele primare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
îl reprezintă scăderea funcțiilor de socializare și control exercitate de comunitate și vecinătate, destabilizarea ordinii sociale și a coeziunii grupurilor datorită eterogenității populației și varietății normelor de conduită, ca și multiplicării fenomenelor aculturale ale orașului. În consecință, cauzele primare ale delicvenței juvenile rezidă în interiorul comunității urbane care, datorită aglomerării de populație, a diversificării spațiilor și serviciilor comerciale și sociale, devine ea însăși o sursă criminogenă, prin atragerea și ispitirea unor tineri de a comite acte și delicte penale. "În majoritatea orașelor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și au ca modele infractori celebri. Importanța legăturilor de prietenie cu tineri cu înclinații delicvente este semnalată și de datele statistice care stabilesc că: * în 21% din delicvenții minori de sex masculin și 19% de sex feminin au comis actele delicvență datorită influenței grupului; * în 75% din cazuri este vorba de un grup preconstituit; * 80% din delicvenți au ca loc de întâlnire strada; * în 97% din cazuri delicvenții minori au prieteni delicvenți; * în doar 25,3% din cazuri minorii care au
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care comparându-se mereu cu vedetele în vogă, încep să se folosească de farmecele personale - considerate o investiție minimă - pentru a obține anumite avantaje. Acesta este însă primul pas spre prostituție. Jean Chazal (1983) consideră că legătura dintre cinematograf și delicvență este mai mult orizontală decât verticală, în sensul că cinematograful nu este o cauză directă a delicvenței juvenile. În acest sens, afirma că atât delincvența juvenilă cât și vizionarea abuzivă de imagini violente sunt efectele paralele ale unei vieți rău
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
investiție minimă - pentru a obține anumite avantaje. Acesta este însă primul pas spre prostituție. Jean Chazal (1983) consideră că legătura dintre cinematograf și delicvență este mai mult orizontală decât verticală, în sensul că cinematograful nu este o cauză directă a delicvenței juvenile. În acest sens, afirma că atât delincvența juvenilă cât și vizionarea abuzivă de imagini violente sunt efectele paralele ale unei vieți rău organizate. Tabel 6: Corelația între timpul de vizionare a emisiunilor violente și dezvoltarea comportamentului antisocial Timpul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se conformează modelelor culturale ale acelei clase. Esența acestei culturi constă în fapt, în violarea deliberată a normelor sociale ale clasei mijlocii. Este cert ca nu toți delicvenții minori provin din familii sărace, dar aceștia reprezinta mediul cel mai expus delicvenței. Insuficiența bugetului familial, precum și dificultățile materiale obiective prezente în unele familii reprezintă condiții care afectează buna funcționare a grupului familial, conducând la tensiuni, conflicte. Legătura strânsă dintre delincvența juvenilă și sărăcie este o realitate necontestată, percepută din cele mai vechi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
strictul necesar), își crează complexe de reală inferioritate față de colegii lor de vârstă cu posibilități materiale mai mari. Această situație este prezentarea materială a conceptului de inegalitate economică. David, J. și Richardson, A. (2008, p. 33) considerau vinovată, de creșterea delicvenței juvenile, inegalitatea economică și nu sărăcia. Alte studii corelează inegalitatea socială cu infracțiunile contra patrimoniului, astfel se consideră drept cauză principală a furturilor săvârșite de minori divergența dintre posibilitățile materiale și nevoia de a avea ce au alții. Bailey W
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de mediul economic sau cultural al familiei, când părinții sunt parteneri cu școala în educația copiilor lor, se observă o îmbunătățire a performanțelor elevilor, o mai bună frecventare a școlii, precum și reducerea ratei de abandon școlar sau chiar a scăderii delicvenței juvenile. Parteneriatul părinte-dascăl-elev trebuie să se bazeze pe cooperare, comunicare, încredere și respect reciproc. Atât părinții cât și cadrele didactice au nevoie de apreciere, informații și înțelegere. Și unii și ceilalți au nevoie de recunoașterea eforturilor; avem nevoie să lucrăm
Caleidoscop by Liliana Iordăchioaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93507]
-
menținerii unor mari inegalități) nu pot ascunde crizele apărute în urma unei schimbări rapide si prost controlate a condițiilor de existență. Insuficiența echipamentelor urbane si degradarea spațiilor de locuit din cartierele sărace transformate în ghetouri, poluarea, șomajul, creșterea violenței și a delicvenței pe un fond de sărăcie, sînt fenomene cu atît mai greu de suportat cu cît ele au loc într-o societate destinată consumului bunurilor materiale. ■ Societatea de consum are o cultură proprie: cultura de masă bazată pe mijloacele mass-media. A
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de degradare ai unor cartiere și a unor zone periferice locuite de categoriile cele mai defavorizate ale populației este vorba mai ales de imigranți care tine cu timpul sa se transforme în ghettouri: locul celor fără lucru, al disperării, al delicvenței pe care îl întîlnim în majoritatea marilor aglomerații, vest-europene, de la periferiile Parisului, Marsiliei, Lyonului, Manchesterului și Liverpoolului pînă la cele din Rotterdam, din orașele industriale renane, din Milano, din Napole, sau din Madrid. O altă problemă ridicată în Europa ca
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cu cît în aceste zone sinistrate din punct de vedere economic și social, tinerii și categoriile cele mai puțin calificate ale populației active sînt cei care sînt loviți în plin de lipsa locurilor de muncă. Consecința acestei situații este creșterea delicvenței și a violenței, care sub forme diverse afectează în primul rînd cartierele și perifieriile cele mai sărace (cartierele din nordul Marsiliei, orășelele muncitorești de la periferia pariziană sau lioneză, zonele insalubre ajunse în ruină din Anglia, locuite de negri etc.), dar
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a născut în 1908 la Valparaiso, într-o familie de clasă medie-înaltă, originară din Țara Bascilor, stabilită în Chile în secolul XVII. A făcut studii de medicină și în 1933 și-a dat doctoratul cu o teză, "Igiena mentală și delicvența", criticată de unii specialiști pentru "idei rasiste și antisemite". A intrat în politică în 1929, fiind, din partea Partidului Socialist, deputat, senator, ministru. A candidat la alegerile prezidențiale din 1952, 1958 și 1964. La alegerile din 1970 a obținut 36,9
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a născut în 1908 la Valparaiso, într-o familie de clasă medie-înaltă, originară din Țara Bascilor, stabilită în Chile în secolul XVII. A făcut studii de medicină și în 1933 și-a dat doctoratul cu o teză, "Igiena mentală și delicvența", criticată de unii specialiști pentru "idei rasiste și antisemite". A intrat în politică în 1929, fiind, din partea Partidului Socialist, deputat, senator, ministru. A candidat la alegerile prezidențiale din 1952, 1958 și 1964. La alegerile din 1970 a obținut 36,9
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
au luat parte la «pronunțarea» Marelui consiliu împotriva lui Mussolini. Printre aceștia erau și ginerele lui Mussolini, fostul ministrul de externe al regimului fascist, Galeazzo Ciano. «Don Giovanni - relatează monseniorul Chiot - a simțit dintotdeauna o atracție particulară pentru închisoare. În delicvență vedea cea mai tristă mizerie, pentru că afunda în ură și în sânge. Și chiar și pedeapsa, în loc să o vindece, o agrava dacă nu era aplicată ca un mijloc de reeducare și acceptată ca ispășire. Trebuie să fie creată o paternitate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cu tulburare de stress posttraumatic. Aceștia au fost intervievați cu SCID și SCID-S (SPITZER și colab., 1990Ă de către psihologi antrenați. DRAKE și VAILLANT (1985Ă studiază 369 bărbați dintr-un grup ce a fost recrutat ca și control în studiul delicvenței juvenile. Subiecții au fost chestionați 2 ore cu un interviu nestructurat de un clinician experimentat. CORYELL și ZIMMERMAN (1989Ă intervievează 185 rude de gradul I a unor persoane de control normale cu DIS și SIDP (PFOHL, 1982Ă. Ei au fost
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
autocontrol comportamental. 11. Comportament sexual promisc; 12. Probleme comportamentale timpurii (de la vârste tinereă; 13. Lipsa unor scopuri relevante pe termen lung; 14. Impulsivitate; 15. Iresponsabilitate; 16. Refuzul de a accepta responsabilitatea pentru propriile acțiuni; 17. Relații maritale scurte, repetate; 18. Delicvență juvenilă; 19. Recidivism infracțional; 20. Versatilitate criminală. HARPUR și HAKSTIAN (citați de HARE și colab., 1990Ă au condus o analiză factorială detaliată a itemilor din PCL, care au convers spre identificarea a 2 factori majori. Factorul 1 se referă mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
2 2 Sens grandios al sinelui 15 Iresponsabilitate 4 Minciună patologică 13 Lipsa unor scopuri realiste pe termen lung 5 Manipularea altora 9 Stil de viață parazitar 6 Lipsa remușcărilor și vinovăției 12 Probleme comportamentale timpurii 8 Lipsa empatiei 18 Delicvență juvenilă 16 Neacceptarea responsabilității pentru propriile acțiuni 19 Recidivism 1 Farmec, șarm superficial 14 Impulsivitate 7 Afect superficial 3 Nevoie de stimulare 10 Slab control comportamental Psihopatia, așa cum poate fi ea circumscrisă prin PCL-R poate fi relativ ușor de identificat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ies în evidență, altele rămân însă inserate în diverse grupuri și minorități sociale sau se integrează în diverse roluri ale societății în care trăiesc și nu se remarcă în mod deosebit. Tipul de societate poate stimula, inhiba, sau deforma agresivitatea, delicvența, criminalitatea. Identificarea și diagnosticarea cazurilor mai depinde de delimitarea conceptuală, instrumentele de diagnostic și criteriile de evaluare. Psihopatia, acest cluster special al tulburărilor de personalitate, readuce în discuție ampla deschidere antropologică a acestei tulburări și indică faptul că abordarea medical-psihiatrică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
agenda posibilelor traume care pot surveni la naștere, nu putem omite nici unele manevre brutale (precum utilizarea forcepsului), la care apelează echipa medicală în cazul complicațiilor obstetricale și care traumatizează bebelușul, fizic și psihic, fertilizând ulterior tulburări de comportament și chiar delicvență și criminalitate (Pasamanick, 1956; Lewis et. al., 1979; Litt, 1971; Kandel, Mednick, 1991; apud Chamberlain, 1995). Nașterea prematură este însoțită și ea, din multiple motive, de un important coeficient traumatizant, care alături de echipamentul somatopsihologic deficitar pe care îl prezintă copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un lucru permis de religie“. Personajele principale ale romanului trăiesc sau lucrează în Blocul Yakubian; construcția însăși pare să fie un personaj, creînd contextul geografic și istoric pentu acțiunea cărții. Blocul Yakubian descrie haosul din Egiptul modern, caracterizat de intoleranță, delicvență, sărăcie, extremism, terorism, corupție și prostituție. Lumea pestriță din Blocul Yakubian este prezentată de către Alaa al-Aswani cu umor și cu o aparentă indiferență. Întâlnim tot felul de personaje-tip: frumoasa secretară care-și seduce șeful, bătrânul om de afaceri bogat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
fost neglijate la vremea lor, pentru a nu face... „sacrificii inutile“. Un tineret dezorientat cu o morală libertină căzut în mrejele unor filozofii orientale travestite într-o morală creștină sau prăbușiți în hăurile sonore turbulente și ucigașe ale muzicii rock, delicvența minoră, criminalitatea, corupția la toate nivelele societății, avorturile - niște crime legalizate! -, homosexualitatea și alte păcate strigătoare la cer suflă devastator peste societatea românească. În acest timp, prozelitismul occidental și cel de peste Ocean, bine organizat și instrumentat sub toate aspectele, pescuiește
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
pasagerilor în timpul voiajelor, prestează lucrări casnice și asigură supravegherea copiilor la domiciliu sau instituții; pregătesc și servesc gustări și băuturi, oferă servicii de igienă personală (coafură, cosmetică, manichiură, pedichiură); organizează funeralii; protejează persoanele și bunurile împotriva incendiilor și actelor de delicvență și supraveghează păstrarea ordinii publice; prezintă noi modele vestimentare în cadrul manifestărilor de specialitate sau bunuri de folosință îndelungată în cadrul întreprinderilor comerciale cu ridicata și amănuntul. GRUPA MAJORĂ 6 Agricultori și lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit Agricultorii și lucrătorii
ANEXĂ din 9 mai 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212724_a_214053]