207 matches
-
genealogică Unul din argumentele care plasează ereditatea printre factorii care determină delincvența la vârste fragede a fost studierea comportamentului copiilor (cu părinți infractori), care au fost scoși din acel mediu și plasați în familii nedelicvente. Alexandru Roșca menționa în lucrarea ,,Delicventul minor" (1932) experiența unui filantrop din Hamburg, care s-a hotărât să salveze copii proveniți din părinți criminali și i-a plasat într-o casă anume construită, cu personal specializat. Rezultatul a fost negativ fiindcă, după 4-5 ani, aceștia au
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
aplicarea sancțiunilor față de minor, părinții care nu cunosc activitățile minorului), precum și atitudinile antisociale ale mediului familial sunt principalii factori care influențează conduita minorului, determinându-l ca, în anumite situații favorizante, să comită și să reitereze acte cu caracter predelicvent sau delicvent. Rezultă, de aici, că nu dezorganizarea ca atare este un factor determinant al comportamentului delicvent al tânărului, ci deficiențele educative ale familiei. Familia în conflict Există unele familii care, deși sunt ,,organizate" se caracterizează prin accentuate stări conflictuale. Aceste stări
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
familial sunt principalii factori care influențează conduita minorului, determinându-l ca, în anumite situații favorizante, să comită și să reitereze acte cu caracter predelicvent sau delicvent. Rezultă, de aici, că nu dezorganizarea ca atare este un factor determinant al comportamentului delicvent al tânărului, ci deficiențele educative ale familiei. Familia în conflict Există unele familii care, deși sunt ,,organizate" se caracterizează prin accentuate stări conflictuale. Aceste stări pot fi de intensitate diferită și se pot întinde pe diferite perioade de timp, plecând
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Copii crescuți într-un astfel de mediu devin violenți, violența manifestându-se atât verbal - necunoscând o altă formă de susținere a punctului de vedere -, cât și fizic - de cele mai multe ori pentru păstrarea supremației în grup, sau pentru rezolvarea diferendelor. Minorii delicvenți, proveniți din astfel de familii, petrec la întâlnirile cu membrii grupului infracțional una sau mai multe zile împreună în proporție de 47,8%. Căsniciile devitalizate se caracterizează prin pierderea treptată a sentimentelor, a armoniei existente în primii ani de căsnicie
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
într-o manieră exagerată. Statisticile apreciază existența unui procent mare de delincvenți ce provin din familii protectoare și în același timp permisive. În general, astfel de familii sunt monoparentale (mamele având în general o astfel de atitudine), astfel 45% din delicvenți au primit o educație de tip permisiv din partea mamei și 30% din partea tatălui. Cercetarea criminologică a studiat și raportul dintre structura familiei, educația primită de minor și delicvență. Acest factor este relativ, studiindu-se în raport cu obiceiurile, rolul jucat de familie
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de acțiuni criminale. Emoțiile aflate în corelație cu experiența pot genera resentimente față de o persoană, care într-o conjunctură conflictuală pot fi mobil de acțiuni criminale. Un factor important în etiologia crimei este capacitatea de judecată și nivelul mintal al delicventului. Inteligența este un factor psihic care joacă un rol important în procesul de adaptare socială, comportare, muncă. În cadrul grupurilor de delicvenți minori și tineri se regăsesc un număr mare de persoane cu carențe în dezvoltarea lor psiho-intelectuală. Se pare că
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fi mobil de acțiuni criminale. Un factor important în etiologia crimei este capacitatea de judecată și nivelul mintal al delicventului. Inteligența este un factor psihic care joacă un rol important în procesul de adaptare socială, comportare, muncă. În cadrul grupurilor de delicvenți minori și tineri se regăsesc un număr mare de persoane cu carențe în dezvoltarea lor psiho-intelectuală. Se pare că acest factor îi împiedică să anticipeze consecințele și implicațiile acțiunilor întreprinse. Statisticile relevă faptul că printre persoanele cu un coeficient de
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
întreprinse. Statisticile relevă faptul că printre persoanele cu un coeficient de inteligență mai mic se numără mai mulți infractori decât printre persoanele mai inteligente. 4.1.4. Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant Criminologii au observat că mulți minori delicvenți au o atitudine negativă față de școală. Cercetându-se gradul de instructie școlară al delicvenților minori s-a constatat că în rândul tinerilor cu abateri comportamentale cu cât gradul de instrucție este mai scăzut cu atât este mai mare riscul ca
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se numără mai mulți infractori decât printre persoanele mai inteligente. 4.1.4. Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant Criminologii au observat că mulți minori delicvenți au o atitudine negativă față de școală. Cercetându-se gradul de instructie școlară al delicvenților minori s-a constatat că în rândul tinerilor cu abateri comportamentale cu cât gradul de instrucție este mai scăzut cu atât este mai mare riscul ca aceștia să fie implicați în activități delincvenționale. Dragomirescu, V. (1976), în urma analizei unui lot
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a constatat că în rândul tinerilor cu abateri comportamentale cu cât gradul de instrucție este mai scăzut cu atât este mai mare riscul ca aceștia să fie implicați în activități delincvenționale. Dragomirescu, V. (1976), în urma analizei unui lot de 210 delicvenți juvenili, a evidențiat următoarea situație privind nivelul de pregătire școlară: * 60% din ei au repetat cel puțin o clasă; * 82% au schimbat cel puțin două școli; * 68% au o atitudine de indiferență și chiar repulsie față de școală; * 75% au avut
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sociale care au în fundament abandonul școlar crescut, ratele mici de absolvire, competențele și cunoștințele insuficiente pentru accederea și absolvirea învățământului superior (Williams și Collins, 2001, p. 406). Copiii inadaptați școlar adoptă într-un procent alarmant atitudini antisociale, manifestându-se delicvent. Cadrele didactice sunt primele care pot observa înclinațiile spre delicvență ale elevilor și pot trage un semnal de alarmă în această privință, dar trebuie subliniat că nu orice elev cu rezultate slabe este un potențial delicvent. 4.1.5. Aglomerările
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
atitudini antisociale, manifestându-se delicvent. Cadrele didactice sunt primele care pot observa înclinațiile spre delicvență ale elevilor și pot trage un semnal de alarmă în această privință, dar trebuie subliniat că nu orice elev cu rezultate slabe este un potențial delicvent. 4.1.5. Aglomerările urbane și influența lor asupra comportamentului deviant Vecinătatea este, alături de familie, mediul primar al copilului. Încă de la începuturile sale, criminologia a semnalat corelația care există între infracționalitate și anumite cartiere, în care locuiesc într-o suprafață
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
din tineri ce prezintă deficite emotive socializante. Mulți abandonează școala, fug de acasă și au ca modele infractori celebri. Importanța legăturilor de prietenie cu tineri cu înclinații delicvente este semnalată și de datele statistice care stabilesc că: * în 21% din delicvenții minori de sex masculin și 19% de sex feminin au comis actele delicvență datorită influenței grupului; * în 75% din cazuri este vorba de un grup preconstituit; * 80% din delicvenți au ca loc de întâlnire strada; * în 97% din cazuri delicvenții
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
semnalată și de datele statistice care stabilesc că: * în 21% din delicvenții minori de sex masculin și 19% de sex feminin au comis actele delicvență datorită influenței grupului; * în 75% din cazuri este vorba de un grup preconstituit; * 80% din delicvenți au ca loc de întâlnire strada; * în 97% din cazuri delicvenții minori au prieteni delicvenți; * în doar 25,3% din cazuri minorii care au săvârșit acte delicvente de grup provin din familii dezorganizate; * 87% din acești tineri au o școlarizare
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
delicvenții minori de sex masculin și 19% de sex feminin au comis actele delicvență datorită influenței grupului; * în 75% din cazuri este vorba de un grup preconstituit; * 80% din delicvenți au ca loc de întâlnire strada; * în 97% din cazuri delicvenții minori au prieteni delicvenți; * în doar 25,3% din cazuri minorii care au săvârșit acte delicvente de grup provin din familii dezorganizate; * 87% din acești tineri au o școlarizare sub medie; * 39% din minori nu aveau alt mod de subsistență
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
masculin și 19% de sex feminin au comis actele delicvență datorită influenței grupului; * în 75% din cazuri este vorba de un grup preconstituit; * 80% din delicvenți au ca loc de întâlnire strada; * în 97% din cazuri delicvenții minori au prieteni delicvenți; * în doar 25,3% din cazuri minorii care au săvârșit acte delicvente de grup provin din familii dezorganizate; * 87% din acești tineri au o școlarizare sub medie; * 39% din minori nu aveau alt mod de subsistență decât prin săvârșirea de
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în ochii celorlați membrii, * 44,7% caută un mediu care să le asigure securitate emoțională, stabilitate și confort (Siegel, L.J. și Welsh, B.C., 2009, pp. 130-136). Considerând devianța ca un produs direct al dezorganizării sociale unii autori evidențiază faptul că delicvenții juvenili crescuți în zonele defavorizate economic comit alt gen de infracțiuni decât delicvenții minori din zonele rezidențiale. Privind valorile sociale ca un important suport în determinarea comportamentului deviant al tinerilor, criminologii consideră că subcultura reprezintă o subdiviziune a modelelor culturale
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
securitate emoțională, stabilitate și confort (Siegel, L.J. și Welsh, B.C., 2009, pp. 130-136). Considerând devianța ca un produs direct al dezorganizării sociale unii autori evidențiază faptul că delicvenții juvenili crescuți în zonele defavorizate economic comit alt gen de infracțiuni decât delicvenții minori din zonele rezidențiale. Privind valorile sociale ca un important suport în determinarea comportamentului deviant al tinerilor, criminologii consideră că subcultura reprezintă o subdiviziune a modelelor culturale la care participă o parte din grupurile sociale. Din acest motiv, orice subcultură
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
că atât delincvența juvenilă cât și vizionarea abuzivă de imagini violente sunt efectele paralele ale unei vieți rău organizate. Tabel 6: Corelația între timpul de vizionare a emisiunilor violente și dezvoltarea comportamentului antisocial Timpul de vizionare a emisiunilor violente Procent delicvent Zilnic 64% 4--5 ori / săptămână 21% 2-3 ori / săptămână 12% Mai rar de o dată pe săptămână 3% Sursa: Jean Chazal (1983) 4.1.7. Rolul factorilor economici în determinarea comportamentului deviant Explicarea condițiilor care dau naștere sărăciei a generat elaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ale tinerilor provenind din clasele sociale defavorizate nu pot fi considerate deviante, deoarece se conformează modelelor culturale ale acelei clase. Esența acestei culturi constă în fapt, în violarea deliberată a normelor sociale ale clasei mijlocii. Este cert ca nu toți delicvenții minori provin din familii sărace, dar aceștia reprezinta mediul cel mai expus delicvenței. Insuficiența bugetului familial, precum și dificultățile materiale obiective prezente în unele familii reprezintă condiții care afectează buna funcționare a grupului familial, conducând la tensiuni, conflicte. Legătura strânsă dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de organizare scăzut și număr de participanți redus. Indivizii se reunesc voluntar din dorința sau plăcerea de a fi Împreună, se aseamănă Între ei din punct de vedere al preocupărilor, preferințelor, idealurilor. Sunt cunoscute cetele de copii, de adolescenți, de delicvenți. c Gruparea este o reuniune de persoane cu un număr variabil de membri, care se Întâlnesc din când În când și manifestă o relativă permanență a scopurilor; gradul de organizare este mediu, iar relațiile umane sunt superficiale. d Grupul primar
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
în orice comparare a nevoilor din ierarhie, satisfacerea unei nevoi inferioare este mai mare decât satisfacerea unei nevoi superioare. Și studiul realizat de Lollard (1974), chiar dacă s-a centrat doar asupra primelor patru nivele, având ca subiecți 200 de copii delicvenți, susține existența ierarhiei în satisfacerea nevoilor. Mittelman (1991) propune o reinterpretare a nevoii de autorealizare, considerând că aceasta reprezintă de fapt capacitatea de "deschidere" (oppen-nes) a indivizilor, în sensul în care teoria sistemelor definește "sistemul deschis" sisteme ce realizează un
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
s-a născut în 1943 într-o familie repede destrămată prin divorț. Încadrarea educațională este slabă. El este plasat într-un orfelinat timp de doi ani, are o copilărie nefericită și suferă în plan afectiv. Tatăl său este un fost delicvent care își motivează atitudinea, abandonarea responsabilității prin principiile toleranței. R... își urmează școala pînă la 14 ani, de la 14 la 17 ani intră în ucenicie. El se arată a fi visător, intolerant cu orice remarcă. La 17 ani, "se combină
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
și își regăsește prietenii din copilărie viitorii săi complici: E. J., născut în 1942, marcat de autoritarismul unui tată alcoolic, intransigent, și de o mamă nervoasă, depresivă, foarte supusă tatălui. V. M., născut în 1943, a avut un tată fost delicvent, alcoolic și brutal, patru frați mai mari, cu toții delicvenți, și unul mai mic, întemnițat timp de 12 ani. Psihologii îl notează ca fiind "în căutarea unei imagini materne afectuoase și protectoare" și caracterizat printr-o "intensă căutare afectivă". "A căutat
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
E. J., născut în 1942, marcat de autoritarismul unui tată alcoolic, intransigent, și de o mamă nervoasă, depresivă, foarte supusă tatălui. V. M., născut în 1943, a avut un tată fost delicvent, alcoolic și brutal, patru frați mai mari, cu toții delicvenți, și unul mai mic, întemnițat timp de 12 ani. Psihologii îl notează ca fiind "în căutarea unei imagini materne afectuoase și protectoare" și caracterizat printr-o "intensă căutare afectivă". "A căutat în grup suplinirea unei carențe afective. Criminalitatea sa corespunde
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]