831 matches
-
Nagy s-a situat în fruntea scriitorilor maghiari din România care au militat pentru crearea unui front unit al scriitorilor în jurul partidului, pentru o literatură socialistă. El a militat în scrierile sale pentru înfrățirea naționalității maghiare cu poporul român, pentru demascarea diversiunilor naționaliste și rasiste. După al doilea război a fost redactor responsabil la revistele de limbă maghiară „Világosság” (1945) și „Igazság” (1946). A desfășurat o activitate literară intensă pentru construirea orânduirii socialiste. A zugrăvit chipuri de muncitori din uzină, luptători
István Nagy () [Corola-website/Science/307240_a_308569]
-
apoi, de-a lungul anilor, redactor la "Adevărul", "Dimineața" și la "Cuvântul". De asemenea, a publicat articole și cronici dramatice în "Timpul", "Ecoul", "Rampa", "Dimineața" și "Adevărul". Dem Theodorescu vedea în jurnalistică o temută armă pentru asanarea răului social, pentru demascarea politicianismului venal, a demogagiei și a inechităților sociale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Roești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,48%). Pentru 2,52
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
mai "muncitoresc", mușchiuloși, cu priviri agere. Alegerea actorilor era foarte importantă în schițarea personajului pe care trebuia să-l reprezinte. Se poate spune fără echivoc că "arta cinematografică" era de fapt o "ilustrare a ideologiei" epocii. "Filmul" trebuia să fie "demascare, imn pentru o viață nouă, o pledoarie pentru..., trage un semnal de alarmă, exprimă trecutul glorios al luptei clasei muncitoare sau țărăniumii muncitoare". Pentru a avea "cadre" se înființează "Institutul de artă cinematografică", cel care are menirea de a pregăti
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
mâniei...”" Creația dramatică a lui Fonvizin aduce în repertoriul teatrului rus nota specificului național, ceea ce tocmai lipsea în epoca Ecaterinei a II-a din pricina abundenței de piese traduse din autori străini. În „"Brigadirul"”, scriitorul folosește intriga sentimentală ca pretext pentru demascarea racilelor sociale și moarele ale păturilor privilegiate din Rusia țaristă. Construcția oarecum naivă și uneori artificială a subiectului este compensată prin veridicitatea caracterelor, prin profilul tipic al personajelor, care-și găseau corespondențe izbitoare în rândurile nobilimii înapoiate și conservatoare din
Denis Ivanovici Fonvizin () [Corola-website/Science/309412_a_310741]
-
dintre Cecile și Sebastian. Furios, acesta pleacă să îl caute pe Sebastian; între cei doi are loc o luptă, și Sebastian moare salvând-o pe Annette, care intervenise între ei și fusese aruncată în fața unei mașini. Filmul se încheie cu demascarea lui Kathryn în fața întregii școli, demascare realizată de Annette și Cecile, care multiplică jurnalul lui Sebastian și îl distribuie în toată școala. În scena finală, personajul lui Annette apare în mașina lui Sebastian, în trafic, cu jurnalul lui alături, punându
Tentația seducției () [Corola-website/Science/314793_a_316122]
-
pleacă să îl caute pe Sebastian; între cei doi are loc o luptă, și Sebastian moare salvând-o pe Annette, care intervenise între ei și fusese aruncată în fața unei mașini. Filmul se încheie cu demascarea lui Kathryn în fața întregii școli, demascare realizată de Annette și Cecile, care multiplică jurnalul lui Sebastian și îl distribuie în toată școala. În scena finală, personajul lui Annette apare în mașina lui Sebastian, în trafic, cu jurnalul lui alături, punându-și ochelarii lui la ochii, cu
Tentația seducției () [Corola-website/Science/314793_a_316122]
-
viața politică. De la "„Adam Bede”" și până la "„Moara de pe Floss”" și "„Silas Marner”", Eliot prezintă viața „outsiderilor” politici și persecuțiile din orașele mici. Nici un autor după Jane Austen nu a fost atât de conștient social și atât de ager la demascarea ipocriziei boierilor. "„Felix Holt, the Radical”" și "„The Legend of Jubal”" au fost pur politice; criza politică este la originea lui „Middlemarch”. Cititorii din epoca Victoriană lăudau cărțile sale pentru depictarea societății rurale, pe care ea o cunoscuse în copilărie
George Eliot () [Corola-website/Science/301521_a_302850]
-
TVR Timișoara în 1994. Din 1999 este moderator tv la Antena 1. Este cunoscut datorită revelioanelor televizate timp de foarte mulți ani, dar și a unor showuri de mare audiență ca „Next Star”, „Plasa de stele”, „Te pui cu blondele?”, „Demascarea”, "Ciao Darwin", "Ziua Judecății" , "Academia Vedetelor", "Genialii", "Money Drop", etc. În Republica Moldova , în prezent, prezintă emisiunea DA sau NU de pe canalul Prime. Singurul moderator de televiziune care a prezentat 16 ani consecutiv revelioane televizate lider de audiență în piața tv.
Dan Negru () [Corola-website/Science/316373_a_317702]
-
1989. Scrisoare a criticat politica urmată de regimul lui Nicolae Ceaușescu. Semnatarii scrisorii au fost foarte repede arestați, interogați și puși în stare de arest la domiciliu. Cu toate că nu avea un sprijin larg din partea populației, această scrisoare a contribuit la demascarea și căderea sistemului comunist de opresiune. Din prima frază, petiționarii se proclamă fideli ideilor socialismului pentru care au militat o viață, apoi dau curs temerii că prin gestul lor își riscă „libertatea și chiar viața”. În scrisoare, Ceaușescu este acuzat
Scrisoarea celor șase () [Corola-website/Science/314496_a_315825]
-
idee despre cât de multe informații solide există, spre deosebire de prostiile din tabloide despre care ei credeau că ar fi principala sursă de informații despre OZN-uri." (p. 202) Friedman este vehement în afirmarea opiniilor sale și în critica sa privind demascarea unor cazuri OZN, adesea afirmând că nu este un "ufolog apologet". Opiniile sale sunt considerate ca fiind controversate de știința larg-acceptată și de mass-media, dar Friedman susține că a întâmpinat doar o mică opoziție în timpul prelegerilor sale, multe dintre ele
Stanton T. Friedman () [Corola-website/Science/326781_a_328110]
-
Aceștia se infiltrau printre deținuți, devenind apropiați în condițiile regimului de detenție. După o perioadă de tatonare, în care membri grupului de reeducat erau chestionați cu privire la atitudine lor față de mișcarea legionară, partidul comunist, respectiv li se cerea să-și facă demascarea și să participe la reeducare, (adică să-și denunțe toate activitățile anti-comuniste și să adere grupului de orientare pro-regim) urmau bătaia și tortura opozanților. Aceasta etapă reprezenta „explozia” lui Makarenko, și se făcea în colectiv, procesul reeducativ fiind o acțiune
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
prieteni, deținuții mai erau supuși unei presiuni: administrația le întorcea și ea spatele. Gardienii participau de multe ori la bătăi, cei răniți primesc din partea sanitarului un tratament sumar, în celulă, nu la infirmerie, și doar dacă acceptau să-și facă demascarea, iar inspecțiile periodice, care găseau deținuți de multe ori mutilați, tratau subiectul cu sarcasm dovedind astfel că starea de fapt era cunoscută autorităților și acceptată de acestea. Astfel, erau înștiințați că nu se puteau aștepta de la niciun fel de ajutor
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
astfel că starea de fapt era cunoscută autorităților și acceptată de acestea. Astfel, erau înștiințați că nu se puteau aștepta de la niciun fel de ajutor, din interiorul închisorii, sau din afara acesteia. Bătaia sistematizată și torturile continuau până când deținuții își făceau demascarea. Procesul de demanscare era împărțit în mai multe faze. Prima fază o constituia demascarea externă, prin care deținutul mărturisea toate acțiunile indreptate împotriva regimului, în trecut și prezent. La rândul ei, această fază este împărțită în doi timpi: Cea de-
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
înștiințați că nu se puteau aștepta de la niciun fel de ajutor, din interiorul închisorii, sau din afara acesteia. Bătaia sistematizată și torturile continuau până când deținuții își făceau demascarea. Procesul de demanscare era împărțit în mai multe faze. Prima fază o constituia demascarea externă, prin care deținutul mărturisea toate acțiunile indreptate împotriva regimului, în trecut și prezent. La rândul ei, această fază este împărțită în doi timpi: Cea de-a doua fază o reprezenta demascarea internă, în care deținuților li se impunea prezentarea
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
în mai multe faze. Prima fază o constituia demascarea externă, prin care deținutul mărturisea toate acțiunile indreptate împotriva regimului, în trecut și prezent. La rândul ei, această fază este împărțită în doi timpi: Cea de-a doua fază o reprezenta demascarea internă, în care deținuților li se impunea prezentarea unei autobiografii; cu cât mai negativă, cu atât mai mult demonstra schimbarea radicală de gândire și orientarea spre curentul progresist. Deținuții erau obligați să se prezinte pe ei și familiile lor ca
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
practică comuniste. Dacă în prima fază se probează desprinderea de trecut, iar în cea de-a doua fază se confirmă această desprindere, postdemascarea îi conferă un fundament doctrinar care are rolul de a o face definitivă. Deținuții care își făceau demascarea erau încadrați în dispozitivul de demascat și obligați să-i bată/tortureze pe ceilalți. Uneori, cei demascați erau trecuți din nou prin reeducare, din diferite motive: erau prinși că nu declaraseră tot, fie se considera ca "nu băteau bine". Țurcanu
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
fie se considera ca "nu băteau bine". Țurcanu era reeducatorul șef de drept al deținuților, el decidea dacă deținuții spuneau adevărul, numea comitetele de reeducare și le repartiza pe celule, participa direct la violențe și torturi iar reeducații își faceau demascările în fața lui. Închisoarea avea forma literei T, iar deținuții erau încarcerați în funcție de categoria de pedeapsă pe care o primiseră după proces: "corecția" la etajul I, pe capul T-ului, "temnița grea" și "muncă silnică" pe cele două laturi ale cozii
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
opus reeducării violente, cerându-i lui Tudor Sepeanu ordin scris cu privire la această inițiativă, acesta constituind motivul înlocuiri sale. În timp, cu ajutorul reeducaților de la Pitești și a grupului informatorilor local, Biroul Inspecții a reușit să constituie puternica rețea informativă necesară începutului demascărilor, care controla toate pozițiile cheie ale închisorii, de la conducerea atelierelor până la echipa sanitară. La sfârșitul lunii septembrie 1950, Sucigan s-a întors de la București cu ordinul începerii demascărilor. Dispozitivul de reeducare fusese testat deja în camera de izolare 96, victimele
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
local, Biroul Inspecții a reușit să constituie puternica rețea informativă necesară începutului demascărilor, care controla toate pozițiile cheie ale închisorii, de la conducerea atelierelor până la echipa sanitară. La sfârșitul lunii septembrie 1950, Sucigan s-a întors de la București cu ordinul începerii demascărilor. Dispozitivul de reeducare fusese testat deja în camera de izolare 96, victimele fiind Ion Bolocan și Virgil Finghiș. Procedura era identică cu cea de la Pitești, liderii rețelei informative selectau și grupau pe camere deținuții care urmau să treacă prin procedură
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
printre aceștia. La ordinul Biroului Inspecții, gardienii făceam mutările necesare. În perioada următoare, în camerele de detenție se crea o atmosferă pro-legionară, susținută de informatori, propice întăriri relațiilor dintre deținuți. Urma apoi "șocul": legionarilor li se cerea să-și facă demascarea. Cei care refuzau erau bătuți și torturați până cedau. Medicul Viorel Bărbos și sanitarul Vasile Mocodeanu, ajutați de deținuții din echipa sanitară, erau singurii cărora li se permitea contactul cu demascații, pentru tratarea rănilor. Internările se făceau numai cu avizul
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
refuzau erau bătuți și torturați până cedau. Medicul Viorel Bărbos și sanitarul Vasile Mocodeanu, ajutați de deținuții din echipa sanitară, erau singurii cărora li se permitea contactul cu demascații, pentru tratarea rănilor. Internările se făceau numai cu avizul Biroului Inspecții. Demascările erau redactate în fața șefilor de comitete, pe bucăți de săpun sau hârtie de sac, erau corectate de ofițerii Biroului, și doar apoi scrise pe hârtie albă și transmise la București. Demascările care nu se verificau pe teren, în urma descinderii Securității
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
rănilor. Internările se făceau numai cu avizul Biroului Inspecții. Demascările erau redactate în fața șefilor de comitete, pe bucăți de săpun sau hârtie de sac, erau corectate de ofițerii Biroului, și doar apoi scrise pe hârtie albă și transmise la București. Demascările care nu se verificau pe teren, în urma descinderii Securității, erau retrimise în închisoare, pentru validare. Torturile erau variate: deținuții erau obligați să stea în poziții incomode - "de gândire" - perioade îndelungate, uneori zile la rând; de exemplu, în picioare cu brațele
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
geamul celulei, s-au aruncat din pat cu capul în pardoseală sau cu capul în cazanul de supă fierbinte. În penitenciarul Gherla, reeducarea de tip Pitești a avut loc la etajul 3. Camera de detenție 99 era locul central al demascărilor (echivalentul "camerei 4 spital" de la Pitești), iar comitete de reeducare erau în mai multe camere pe tot etajul. Pe 30 august 1951, a ajuns la Gherla un grup de 180 de deținuți coordonați de Eugen Țurcanu, fiind încarcerați în camerele
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
grup de 180 de deținuți coordonați de Eugen Țurcanu, fiind încarcerați în camerele 103-106. În timp, o bună parte vor fi integrati în rețeaua informativă a închisorii și în dispozitivele de reeducare. Aceștia veneau totuși dintr-un loc în care demascările fuseseră deconspirate, iar acest lucru, împreună cu alte probleme precum decesele din dispozitiv, a dus la ordonarea - de către Avădani - sistării demascărilor. Acestea nu au fost însă stopate, ci doar ritmul lor încetinit. În urma acestei decizii, Țurcanu a conceput un "Plan de
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
fi integrati în rețeaua informativă a închisorii și în dispozitivele de reeducare. Aceștia veneau totuși dintr-un loc în care demascările fuseseră deconspirate, iar acest lucru, împreună cu alte probleme precum decesele din dispozitiv, a dus la ordonarea - de către Avădani - sistării demascărilor. Acestea nu au fost însă stopate, ci doar ritmul lor încetinit. În urma acestei decizii, Țurcanu a conceput un "Plan de diversiune și reeducare a deținuților din penitenciarul Gherla", în scopul continuări activității de reeducare pe cale nonviolentă. Planul era conceput în
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]