2,891 matches
-
odată cu scăderea acuității auditive, potrivit unui studiu publicat luni în revista Archives of Neurology. Cercetătorii de la Universitatea John Hopkins din statul Maryland au monitorizat 639 de persoane cu vârstele cuprinse între 36 și 90 de ani, care nu sufereau de demență, informează Mediafax. Din 1990 până în 1994, voluntarii au fost supuși unor teste de evaluare a funcțiilor mintale și a capacităților auditive. Pacienții au fost apoi monitorizați până la sfârșitul lunii mai 2008 pentru a se determina dacă s-au îmbolnăvit de
Surzenia creşte riscul de demenţă () [Corola-journal/Journalistic/70652_a_71977]
-
voluntarii au fost supuși unor teste de evaluare a funcțiilor mintale și a capacităților auditive. Pacienții au fost apoi monitorizați până la sfârșitul lunii mai 2008 pentru a se determina dacă s-au îmbolnăvit de maladia Alzheimer sau alte forme de demență. Din totalul participanților, 125 au prezentat o deficiență auditivă ușoară, 53 au prezentat simptome moderate de surzenie, iar șase pacienți au acuzat o deficiență auditivă severă. Cu ocazia unui test efectuat după o perioadă medie de 11,9 ani, autorii
Surzenia creşte riscul de demenţă () [Corola-journal/Journalistic/70652_a_71977]
-
deficiență auditivă ușoară, 53 au prezentat simptome moderate de surzenie, iar șase pacienți au acuzat o deficiență auditivă severă. Cu ocazia unui test efectuat după o perioadă medie de 11,9 ani, autorii studiului au diagnosticat 58 de cazuri de demență, dintre care 37 erau cazuri clare de Alzheimer. Savanții americani au stabilit astfel o corelație între fenomenul de îmbătrânire, pierderea auzului și creșterea riscului de senilitate. Pentru voluntarii în vârstă de peste 60 de ani, 36,4% dintre cazurile de demență
Surzenia creşte riscul de demenţă () [Corola-journal/Journalistic/70652_a_71977]
-
demență, dintre care 37 erau cazuri clare de Alzheimer. Savanții americani au stabilit astfel o corelație între fenomenul de îmbătrânire, pierderea auzului și creșterea riscului de senilitate. Pentru voluntarii în vârstă de peste 60 de ani, 36,4% dintre cazurile de demență au fost asociate cu o pierdere a auzului. În plus, riscul de declanșare a maladiei Alzheimer a crescut cu 20% de fiecare dată când acuitatea auditivă a scăzut cu 10 decibeli. Cazurile de demență ar putea fi diagnosticate în mod
Surzenia creşte riscul de demenţă () [Corola-journal/Journalistic/70652_a_71977]
-
ani, 36,4% dintre cazurile de demență au fost asociate cu o pierdere a auzului. În plus, riscul de declanșare a maladiei Alzheimer a crescut cu 20% de fiecare dată când acuitatea auditivă a scăzut cu 10 decibeli. Cazurile de demență ar putea fi diagnosticate în mod eronat la persoanele surde, iar indivizii suferind de demență ar putea fi considerați în mod eronat ca fiind persoane cu deficiențe auditive. Cele două patologii ar putea rezulta dintr-un proces neuropatologic comun. "Pierderea
Surzenia creşte riscul de demenţă () [Corola-journal/Journalistic/70652_a_71977]
-
În plus, riscul de declanșare a maladiei Alzheimer a crescut cu 20% de fiecare dată când acuitatea auditivă a scăzut cu 10 decibeli. Cazurile de demență ar putea fi diagnosticate în mod eronat la persoanele surde, iar indivizii suferind de demență ar putea fi considerați în mod eronat ca fiind persoane cu deficiențe auditive. Cele două patologii ar putea rezulta dintr-un proces neuropatologic comun. "Pierderea auzului ar putea fi asociată cu demența în urma unei epuizări a capacităților mintale și a
Surzenia creşte riscul de demenţă () [Corola-journal/Journalistic/70652_a_71977]
-
eronat la persoanele surde, iar indivizii suferind de demență ar putea fi considerați în mod eronat ca fiind persoane cu deficiențe auditive. Cele două patologii ar putea rezulta dintr-un proces neuropatologic comun. "Pierderea auzului ar putea fi asociată cu demența în urma unei epuizări a capacităților mintale și a izolării sociale sau din cauza unei combinații a celor doi factori", afirmă autorii studiului. Surzenia poate fi evitată la persoanele în vârstă și corectată destul de ușor cu ajutorul tehnologiei actuale - dispozitive numerice de amplificare
Surzenia creşte riscul de demenţă () [Corola-journal/Journalistic/70652_a_71977]
-
destul de ușor cu ajutorul tehnologiei actuale - dispozitive numerice de amplificare a sunetelor și a implantului cohlear, un aparat miniatural care permite restaurarea parțială a auzului. Până în anul 2050, circa 100 de milioane de persoane - o persoană din 85 - va suferi de demență pe plan mondial. Intervențiile și procedurile care pot întârzia apariția demenței, chiar și cu un singur an, ar putea conduce la scăderea cazurilor de demență cu peste 10% până în anul 2050.
Surzenia creşte riscul de demenţă () [Corola-journal/Journalistic/70652_a_71977]
-
și a implantului cohlear, un aparat miniatural care permite restaurarea parțială a auzului. Până în anul 2050, circa 100 de milioane de persoane - o persoană din 85 - va suferi de demență pe plan mondial. Intervențiile și procedurile care pot întârzia apariția demenței, chiar și cu un singur an, ar putea conduce la scăderea cazurilor de demență cu peste 10% până în anul 2050.
Surzenia creşte riscul de demenţă () [Corola-journal/Journalistic/70652_a_71977]
-
anul 2050, circa 100 de milioane de persoane - o persoană din 85 - va suferi de demență pe plan mondial. Intervențiile și procedurile care pot întârzia apariția demenței, chiar și cu un singur an, ar putea conduce la scăderea cazurilor de demență cu peste 10% până în anul 2050.
Surzenia creşte riscul de demenţă () [Corola-journal/Journalistic/70652_a_71977]
-
autor al studiului apărut în publicația Cell, citat de . „Acum trebuie să oferim tehnologia specialiștilor în diferite boli, la care este esențial un diagnostic timpuriu“, adaugă Thomas Kodadek. Niciun tratament nu există împotriva bolii Alzheimer - cea mai frecventă formă de demență Testul reprezintă un nou demers pentru depistarea în sânge a bolii. Oamenii de știință au făcut cercetări pe șoareci care sufereau de echivalentul sclerozei în plăci și pe rozătoare sănătoase. Au inclus apoi în teste și șase bolnavi de Alzheimer
Boala Alzheimer ar putea fi depistată printr-un test sanguin () [Corola-journal/Journalistic/70811_a_72136]
-
Mersul la dentist, la oftalmolog și evitarea răcelilor ar putea preveni demența. Totodată controalele dese, mâncatul sănătos și mișcarea în fiecare zi scad șansele de a face Alzheimer mai târziu în viață. Cercetătorii au identificat o gamă de boli și dureri care măresc riscul de demență, ca de exemplu: artrita, problemele de
Boli care nasc boli () [Corola-journal/Journalistic/69505_a_70830]
-
și evitarea răcelilor ar putea preveni demența. Totodată controalele dese, mâncatul sănătos și mișcarea în fiecare zi scad șansele de a face Alzheimer mai târziu în viață. Cercetătorii au identificat o gamă de boli și dureri care măresc riscul de demență, ca de exemplu: artrita, problemele de vedere, oasele rupte și chiar și plombele puse prost. Dacă o persoană are doar una dintre bolile de mai sus riscul nu este atât de mare, în schimb dacă suferă de mai mult riscul
Boli care nasc boli () [Corola-journal/Journalistic/69505_a_70830]
-
vedere, oasele rupte și chiar și plombele puse prost. Dacă o persoană are doar una dintre bolile de mai sus riscul nu este atât de mare, în schimb dacă suferă de mai mult riscul ca acea persoană să sufere de demență în viitor se dublează. autor: Andra Munteanu Cercetătorii canadieni au studiat și felul în care problemele de vedere și de auz, artrita, răcelile, tusea, problemele dentare, diabetul și tensiunea mare afectează șansele unei persoane de a face Alzheimer și boli
Boli care nasc boli () [Corola-journal/Journalistic/69505_a_70830]
-
șansă de 18 procente de a face Alzheimer. Riscul crește cu 3.2 procente odată cu fiecare boală pe care o face. Studii anterioare arată că un nivel ridicat de colesterol, probleme cu inima, obezitate și fumat ul cresc riscul de demență. Oamenii de știință consider că această boală ar putea fi cauzată de circulația proastă a sângelui spre creier care deteriorează vasele de sânge din creier și celulele. Dr Marie Jackson, spune: “Știm că oamenii care nu fac sport și niciun
Boli care nasc boli () [Corola-journal/Journalistic/69505_a_70830]
-
Peter Falk, actorul american faimos pentru rolul detectivului Columbo, a murit la vârsta de 83 de ani, relatează BBC. Actorul a murit în locuința sa din Beverly Hills, a spus familia. El suferea de demență și Alzheimer. De-a lungul carierei, Falk a câștigat patru premii Emmy pentru rolul Columbo și a fost nominalizat la Oscar în 1960 și 1961. Peter Falk se afla sub monitorizare medicală permanentă de mai mulți ani.
Peter Falk, interpretul faimosului "Columbo" a murit la vârsta de 83 de ani - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/69672_a_70997]
-
Archives of Neurology. Au existat și alte studii care au evidențiat legătura dintre dietă și abilitățile cognitive. Spre exemplu, unele studii au indicat faptul că există un raport de asociere între obezitate și un risc crescut de a suferi de demență.
O dietă sănătoasă micşorează riscul de Alzheimer () [Corola-journal/Journalistic/69743_a_71068]
-
În demența cu care vrea să-și păstreze puterea, dictatorul sirian n-a ezitat să bombardeze, la finele lunii septembrie, Alep, oraș istoric, ale cărui străvechi minuni arhitectonice sunt înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Cum nicio echipă de experți n-
Două tragedii culturale: Tombuctu și Alep () [Corola-journal/Journalistic/4239_a_5564]
-
Ulisse postmodern, postuman, postum. Întoarcerea în îndepărtata Ithaca a copilăriei presupune o călătorie obstaculată, periculoasă prin cosmopolisul ca metaforă a unei lumi fracturate, aflată întrun echilibru precar. Pe parcursul acestei călătorii, Eric pierde tot, soția, imperiul, reperele. La capătul drumului este demența circumstanț iată de întâlnirea cu un psihopat care încearcă să-și umple vidul interior cu un act legitimator, uciderea magnatului. Confruntarea în absurdul ei relevă dorința lui Eric de a regăsi acel sâmbure de adevăr, acel primum movens care să
Apocalipsa cosmopolitană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4249_a_5574]
-
care vor și pot ieși din virtualitatea lor spre a se fixa în actualitate, vampirizând ori ucigând corespondentul, nu are antidot. Odată vizitate subteranele, ușile de acces nu se mai închid perfect, prin falii diverse, create brusc, se strecoară agenții demenței și totul începe să semene cu un vortex care te duce spre hău. Comentariul lui Vladinski e simptomatic: „Sub orice pivniță se află altă pivniță“. Ceea ce înseamnă, între altele, că poate surveni orice, oricând, și că registrul explicațiilor pălește în raport cu
Lumea narcolepticilor by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4263_a_5588]
-
țâșnind până-n bărbile de celofibră ale ghirlandelor, bucile nădușite ale fețelor congestionate, gata de apoplexie, se scuturau sub rafalele dopurilor, bătăile tobelor, icniturile, nechezatul tremurat al femeilor și grohăitul scurt hurducat al comenzilor scrâșnite. Spasmele beției atinseseră apogeul într-o demență ridicolă și intolerabilă. În clipa aceea, se-ntâmplă cel mai mare rău și bine totodată care se putea ntâmpla pentru ca venirea lui acolo să nu fi fost cu totul zadarnică și absurdă. Apăru Tom! Se frecă la ochi să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
la indicații scenice, considerînd că regizorul își va crea oricum cadrul și mișcarea care-i convin. Este de presupus că regizorul și actorii vor ști să completeze replicile cu gesturi care să dea scenelor o gradație firească de la normalitate la demență paroxistică și invers. Vor trebui să apară și momente de joc fără text. Un decor interesant și o muzică adecvată vor fi de mare ajutor. JENI: Domnule ministru, trebuie să depuneți o coroană de flori. MINISTRUL: Unde, dragă? JENI: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Și șeful casei alb de spaimă. Eu nu mai vreau nimic... În val, pe Enisei Polara stea lumina-și curmă Și ochii lui albaștri, lucind în ochii mei Îmi taie groaza de pe urmă... 19 august, 1939 Casa de pe Fontana IX Demența-n jocul ei îngust Pe jumătate suflet umbră-i, Și vin de foc îmi dă să gust, Să mă îmbie-n valea-i sumbră. Și-am înțeles că mai demult Victorios îi e asaltul, Și că delirul mi-l ascult
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
numește Ion Quintus! Oricum, stăm mai bine decât familia celebrului actor Joaquin Phoenix. Din cei cinci frați, el pare singurul cu un nume cât de cât "normal". Ceilalți se numesc River, Summer, Rain și Liberty. Iar copiii lor, într-o demență onomastică în creștere vertiginoasă, au fost botezați Rio Everest, Indiana August, Indigo Orion. Cratylos și Hermogenes, oricât s-ar fi călit sub șarjele lui Socrate, ar fi cedat în fața unor atari jerbe onomastice pline de neprevăzut. Am norocul unui nume
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
ani. Nu mă interesează foarte tare(...). Eu nu trăiesc la Roșia Montană. Nu sunt isteric nici pe probleme de mediu, nici pe probleme de exploatare", și-a început Mircea Badea expunerea. În ultimele două săptămâni, remarc o agresivitate vecină cu demența și cu ticăloșia. Există niște forme de viață care se revendică ecologiști. Au aflat și ei pe 28 august de proiectul Roșia Montană și a început o isterie... că vin cianurile în nasul nostru. Treaba oricui să facă orice dorește
Badea, despre acuzele că ar fi luat bani de la Roșia Montană by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72299_a_73624]