193 matches
-
58. Ascultătorii clandestini, fideli emisiunilor, sunt interesați de mesajele cu profil cultural și social. Oficialitățile occidentale, sensibile la drepturile omului, ascultă discursurile veridice și autentice, adjuvante în dejucarea planurilor cu impact negativ. "A pledat ca nimeni altcineva pentru demontarea și demistificarea pretențiilor ideologice ale totalitarismului comunist. A surprins legăturile de adâncime, infra raționale, dintre comunismul românesc (și nu numai) și variile încarnări ale fascismului"59, spune Vladimir Tismăneanu în prefața antologiei de texte politico-istorice Etica neuitării. Toate aparțin proiectului anticomunist, desfășurat
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
problematizeze modele și valori consacrate. Operațiile "heterotextuale" ale lui Sorescu s-au arătat inepuizabile, de la demolarea ruinelor proletcultiste până la descentralizarea propriului discurs liric. Între parodie, persiflare, sarcasm și regimul ludic și analogic al anulării semnificațiilor, tehnica barocă a deconstrucției și demistificării, a contrapunctului livresc și aluziv face din Marin Sorescu cel mai important anticipator și interpret al unei lumi ce "s-a transformat într-o formă de pantextualism, iar textele sale nu mai pot fi decât mimotexte". Cel ce a recreat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
poziția acestuia, care se produce în cîteva puncte de interferență: critica socială, simpatia pentru pionieratul artistic, simțămîntul de "revoluționar" dorința de-a întemeia o nouă școală literară. Dar nu semnifică oare naturalismul o continuare a uneia din laturile școlii romantice? Demistificarea, "colțul din natură" zugrăvit fără menajamente, predilecția pentru mediile insalubre, pentru, în genere, problemele umane dificile sînt certe ecouri postromantice în prozele lui Macedonski (Pe drum de poștă, Dramă banală, Nicu Dereanu, Între cotețe). "În lirică se pot detecta doar
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
a "glasului" Crucii pe care a fost răstignit Mîntuitorul. Alături stă pietatea împletită cu simț gospodăresc a omului de rînd (sursa de inspirație fiind probabil "diata" lui Anton Pann), pentru ca, apoi, să vină la rînd sfîșierea modernă, alternînd îndoielile, negațiile, "demistificările", anxietățile și freneticele elanuri 26. Inegal în plan estetic, mizînd prea mult pe efectul contrastului, al paradoxalului, volumul cuprinde și cîteva pasaje ce vexează bunul gust. Și țelul duhovnicesc este doar în parte atins. Mai mult chiar, după analiza făcută
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
invidiez pe cei care vor parcurge volumul întâi din Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, al lui Mihai Zamfir (Ed. Cartea Românească), o admirabilă sondare a literaturii române de la începutul secolului al XIX-lea până la începutul secolului al douăzecilea. Demistificările, reașezările valorice, dezvăluirile cu iz, adeseori, de roman senzațional, analizele admirabile ale textelor reprezintă adevărate modele pentru înțelegerea, în acest moment, a misiunii unui istoric literar perfect informat, dezinhibat și capabil să propună un spectacol al ideilor și o viziune
Cărțile verii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4417_a_5742]
-
prin aceea că întrunește o serie de „autoportrete în oglindă“, ci și prin unghiurile de observație în care s-a stabilit autoarea, atrasă, „fascinată“ chiar de fața problematică, frecvent contradictorie, a ființei scriitoricești. Din capul locului, Dora Pavel tentează o „demistificare“ a acesteia. Declară a o interesa cu preeminență „instrumentele de lucru și metodele de redactare“, „stările infertile , de sterilitate și inhibiție, de vulnerabilitate și crispare“, „tabieturile, tipicurile, alinturile, capriciile și chiar și viciile ce însoțesc îndeobște elaborarea unui text literar
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
la New York în 1996, editorul Mark Carnes dialoghează la final cu Oliver Stone, aducînd în discuție afirmația lui Richard Hofstadter cum că teoriile conspirației sînt parte integrantă din viața americanului, exercitînd o fascinație morbidă oglindită evident și în filme. Seria demistificărilor începute de Stanley Kramer, Alan J. Pakula, Sydney Pollack a fost continuată de acest performer al ,,dezvăluirilor incomode" despre care circulă și o butadă: ,,Istoria e un coșmar din care Oliver Stone încearcă să se trezeasă". Concluzia cineastului controversat răspunde
Nici conspirațiile nu mai sînt ce-au fost! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15562_a_16887]
-
teoretice ale interbelicilor a fost �tradiționalismul". Cine e tradiționalist, cine nu e? Neconcordanțele sînt deja comice. Amintesc doar confuzia din Istoria lui G. Călinescu: avangardiștii Voronca și Fundoianu sînt tratați ca tradiționaliști (ruralul e foarte prezent în textele lor). Ultima �demistificare" din această parte a cărții îi privește pe criterioniști. Republicarea scrierilor unui Eliade sau Cioran a dus la o falsă imagine asupra statutului lor intelectual în epoca interbelică. Mulți sînt tentați să le atribuie un rol mult mai important decît
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
pentru Știință și Arta, pusă sub egida Academiei și a Institutului "G. Călinescu". De reținut tonicul acestei reînsănătoșiri prin continuarea ideii inițiale, aceea a colecției "Scriitori români". Volumul al patrulea pune în circuitul lecturii lecția de luciditate critic-literara și de demistificare politică și socială a publicisticii lui Ion Vinea, dintre 1913 și 1919. Reproduc titlurile publicațiilor: "Rampă" (1913), "Facla" (1913-1914), "Scenă" (1914), "Seară" (1914), "Chemarea" (1915), "Cronică" (1915-1916), "Deșteptarea", revenită la titlul "Chemarea" (1917-1918), "Arena" (1918), "Chemarea" (fosta "Depeșa") (1919). Inventarierea
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
a doua ipostază a iubirii este iluzia îndrăgostirii în momentul proiectării imaginare asupra altei persoane a unor perfecțiuni inexistente, așa cum se întâmplă cu personajul masculin din Pelerinaj la ruinele unei vechi pasiuni, căruia Ana îi infuzează în doze mici lecția demistificării. Poate că unul dintre cele mai dureroase texte este O foarte lungă așteptare � plasat strategic la finalul volumului - , în care, departe de așteptarea beckettiană, întârzierea celui iubit văzută inițial ca o potențare a miracolului întâlnirii ("căci îndepărtarea e un vis
Demonii dragostei by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12902_a_14227]
-
mediul cultural, am tatonat și acest subiect. M-am mirat auzind și murmure de dezaprobare. Încercînd să clatin un mutism prin întrebări iscoditoare, poate nu cu destul tact, mi se transmitea, în fine, mai mult în șoaptă, ca insistența în demistificări are și un aspect deplasat, nenatural, de prisos. Nu mă grăbesc să-i vir în aceeași oală pe toți cei care fac alergie la înflăcărările poetei. Dacă majoritatea mai sînt marcați, evident, de sechelele unei gîndiri retrograde, trăiesc cu nostalgia
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
romanul scris în 1948 de George Orwell, care a impus terifiantul personaj Big Brother. Deși încorporează momente frisonante care îți îngheață sîngele-n vine și trimit cu gîndul la distopiile mai sus citate, toată povestea aceasta este o îndrăzneață tentativă de demistificare a filmului horror, o parodie declarată chiar din prima secvență, care se petrece pe platoul de simulare filmică a unei imense corporații care produce, captează și înmagazinează strigăte de spaimă ale copiilor speriați de monștrii anume trimiși să le calce
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
în țară. Cum pe bună dreptate remarcă Vladimir Tismăneanu în prefața cărții, "în cultura românească a ultimelor cinci decenii, Monica Lovinescu a fost cea mai rafinată cunoscătoare, exegetă, analistă a fenomenului comunist. A pledat ca nimeni altcineva pentru demontarea și demistificarea pretențiilor ideologice ale totalitarismului comunist. A surprins legăturile de adîncime, infra-raționale, dintre comunismul românesc (și nu numai) și variile încarnări ale fascismului. Cînd regimul comunist a îmbrățișat temele, fantasmele și obsesiile extremei drepte interbelice, făcîndu-le ale sale, Monica Lovinescu și
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
ci care se consideră Adevăr. Dar nu orice natură e Natură, sau, cu alte cuvinte, nu orice „se dă” este de fapt „făcut” (sau, în limbaj existențialist: nu orice existență precede esența). Barthes recunoaște deja în Mitologii nu doar că demistificarea obiectului îl distruge, ci și ceva esențial pentru gîndirea de astăzi: că motorul teoriei este afectiv. Că semnul este obiectul dorinței de a scrie. Acum putem generaliza: de unde dorință de a critica, de a denunța dacă realitatea ar fi univocă
Cu ma(ju)sc(ul)ă, fără ma(ju)sc(ul)ă by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5373_a_6698]
-
opere. Exuberanța construcției estetice se manifestă din plin în amalgamul de narațiuni, în invenția de personaje, în exploatarea unor teme tradiționale (ca, de pildă, dobândirea unei moșteniri), după cum inteligența care gândește posibilul, în contraponderea realului, nu se poate abține de la demistificarea literaturii. în Nesfârșitele primejdii presupune o satisfacție a instaurării convențiilor narative, afișate la îndemâna cititorului ademenit că are acces la secretul producerii romanului. Construcția și deconstrucția, credibilizarea și decredibilizarea narațiunii, ficționalizarea naratorului și verosimilizarea romancierului ca personaj devin un fel de
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
atracția pentru băutură, joc de cărți și femei ușoare. E încorporată în această aspirație chiar strategia bovarismului. Al. Andriescu relevă foarte bine în postfața romanului procesul progresiv de quijotizare a lui Ragaiac. Nicolae Manolescu a evidențiat strategiile ironiei naratorului de demistificare a "soldatului fanfaron". Mai mult decât un quijotic, Ragaiac mi se pare un bovaric, deși quijotismul și bovarismul sunt două faze istorice ale aceleiași tendințe umane. Le diferențiază cel puțin două aspecte majore: pe de o parte, bovarismul renunță la
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
Agent provocator.” Din același număr al revistei semnalăm articolul lui Ion Vianu, „Opțiunea europeană, în cumpănă?”, ca și perspectivele pe care Lucian Țion le fixează asupra cărților lui Neagu Djuvara, istoricul care realizează prin opera sa o îndrăzneață operațiune de demistificare, de curățare a istoriei noastre de acele locuri comune, de acele adaosuri care erau menite să ne „înfrumusețeze” trecutul și care, în realitate, nu făceau decât să-l falsifice inacceptabil. „...A iubit pe Domnul Hristos și neamul românesc“ Sub titlul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4346_a_5671]
-
operei - drog, destinată de clasele exploatatoare să "adoarmă spiritul de luptă al celor exploatați, canalizându-le revolta pe un făgaș de luptă care n-ar face rău așezării sociale vechi."9 Construcția canonului democrat-popular are drept punct de pornire această demistificare: ipoteza leninistă a dependenței creatorului de pătura conducătoare în regimul capitalist face posibilă eliminarea iluziei de "obiectivitate": determinismul intervine implacabil și absența angajamentului alături de clasa muncitoare conduce, invariabil, la ratarea mizei criticii. Căci "în societatea împărțită în clase antagonice, nu
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
de liniște, niciodată prinsă, dar nici scăpată; un Liviu Glodeanu, ce scormonea sonoritățile fruste întru eliberarea unor sclipiri ascunse; un Anton Dogaru, călător deopotrivă temerar și supus printre genuri și forme, tendințe și atitudini; un Dan Constantinescu, martor important al demistificării serialismului integral; un Theodor Drăgulescu, delicat și persuasiv ca un clopot de cristal; ori poate un... Uite, că am uitat. Dumnezeu însă, ca și câțiva dintre cei cu chipul și asemănarea sa, își va aduce, cu siguranță, aminte.
Bilanț cu îngeri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14385_a_15710]
-
îl vede ca o nouă tendință romanescă, criticul Francisco Orejas exclude limitarea romanului contemporan la formele experimentaliste; subliniază astfel caracteristica centrală a ficțiunii de astăzi, și anume reîntoarcerea la plăcerea povestirii. Pe de altă parte, Javier Garda consideră primordială tehnica demistificării deliberate, prin care pune la vedere cititorului ficționalitatea lumii narate. Și în acest caz, distinge delimitarea întâlnită frecvent în romanele metaficționale, între textele în care naratorul declară drept reale evenimentele narate („voluntad mimetica"), respectiv inventate („voluntad inventiva"). Pe de altă
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
o poezie ludică, parodică, în fine, antilirică. O parte din comentatori au trecut însă și dincolo de aparențe. Chiar G. Călinescu credea că "temele poemelor sale sunt de categoria sublimului și a tragicului", Negoițescu vedea o depășire a esteticului prin moral ("demistificarea semantică e semnul unui tragism"); dincolo de tratamentul acid al realităților social-artistice, Ion Pop remarca și el "neliniștea reprimată a unei subiectivități în căutare de certitudini". Restul, par să spună aceștia, e dramatizare și stil din dorința de a menține vie
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
Bineînțeles că autorul, ajungând la realism, îl îngroașă - din necesități demonstrative - naturalist. Pentru a-i spulbera Poeziei aura, o echivalează și o conotează fiziologic, cu amănunte aproape sordide. E tot o formă de poetizare, însă ŕ rebours. În destructurările și demistificările operate, tânărul Geo Dumitrescu pune o mare îndemânare formală și un vizibil talent... poetic. Căci, altfel, textul (antologic) s-ar fi redus la o simplă și vulgară versificare. E un paradox inerent modalităților de schimbare a unor maniere constituite: cei
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
jumătate îmi va folosi să nu-mi ajute la nimic. Paul Vinicius crede, probabil, că se salvează prin faptul că azi îți poți permite să fii banal, plat sau țăcănit în numele atât de uzitatelor principii ale (auto) persiflării și al demistificării, inclusiv a poeziei, prin orice procedeu: „tu ești atât de frumoasă / încât / azi e joi / iar mâine / o să fie / marți"(tu - întotdeauna...) sau „cerșeam de băut / cerșeam de fumat / cerșeam de futut / deasupra: / cerul pizdărit de stele"(între vechea cazemată
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
La Élysée, la Florence - rue Étienne, pe iarba verde din Monceau, afară în tufișuri, "au jardin de Virginie" - îmbieri, hohote, drăcii. Orgiile pyrotehnice ale d-nei Lavarimère; trâmbițe, talgere, muzica militară a lui Gébauer și viorile lui Hullin!" Am vorbit despre demistificare și trebuie spus, fără a cădea în extazieri protocroniste, că romanul acesta devansează cu decenii viziunea critică despre Revoluția franceză a unor François Furet sau Jean-François Revel, istoricii contemporani care au văzut în iacobinism originile bolșevismului și ale dictaturilor proletare
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
literarității" dar productivă în plan reflexiv - că din cînd în cînd Wagner uzează cu abilitate și de "teze". în cazul de față, teza ar fi demonstarea mitului occidental al multiculturalității, pornind de la povestea de dragoste a două ființe finalmente "incompatibile". Demistificarea utopiei multiculturaliste prinde contururi ceva mai clare pentru cunoscătorii ultimelor două mari volume de eseuri ale lui Wagner. Elemente tematice disparate în cele două scrieri reapar încorporate în discursul romanesc sub forma unor contrapuncte: comentariile scurte, glosele cînd îngăduitoare cu
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]