336 matches
-
găștii”lor, care nu mai contenesc a se lăuda ei între ei, a se premia ei între ei, dezgolind o latură de un mercantilism abominabil. Și, paradoxal, aceștia nu sunt intelectuali anonimi, ci notorii, care și-au făcut din arta demitizării vârfurilor culturii și literaturii române, a istoriei naționale un scop. În ce scop, e ușor de intuit. „Crime morale”- observa, cu durere, Grigore Vieru. Să nu se înțeleagă prin aceasta că pledăm pt o critică anchilozată. Un ,,Eminescu al timpului
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
vorbi despre o cercetare istoriografică realizată în mod profesionist, cu un instrumentar metodologic bine definit și corect utilizat. În acest context, lucrarea tânărului cercetător Flavius-Cristian Mărcău, afierosită acestei teme se constituie într-o acțiune de pinierat în cadrul căreia se dorește demitizarea istoriei și creionarea unui discurs argumentat și obiectiv cu privire la evenimentele care au marcat atât acel an, cât și soarta ulterioară a României. Opera sa, apărută la Editura Academica Brâncuși de la Târgu Jiu, unde s-a format ca cercetător, beneficiază de
REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989, CRONICĂ DE IULIU-MARIUS MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344655_a_345984]
-
ironia fină, spiritul sarcastic-pamfletar, umorul acid dar și absurd, care, calculate, fac loc paradodoxului, apelului la parodiere și la prozaic, dincolo de care descoperim meditația gravă și metafora de dimensiuni parabolice. Poetul realizează o solidă legătură cu lectorul prin dezabstratizarea lirismului, demitizarea și desacralizarea unor mituri sau concepte estetice ( de exemplu, despre sat, în ciclul La Lilieci în care realizează o adevărată radiografie lirică a spațiului rural, prin care se pun în evidență aspecte etnografice: obiceiuri, tradiții, mentalități, limbaj, port, credințe). Ca
COMEMORARE-MARIN SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359533_a_360862]
-
efecte “literare” proprii romanelor de acest fel). Idila, nu chiar foarte romantică, despre care, mai ales din punctul de vedere al tinerei, este de fapt în structura romanului un comentariu - mai violent decât în alte capitole - în același sens al demitizării și dezeroizării care prezidează întregul roman. Episodul 14. Boii soarelui. Este una dintre cele mai impresionante demonstrații de virtuozitate stilistică din literatura moderna. Referirea homerica este la popasul lui Ulise pe insula zeului soare Helios (Trinacria - actuala Sicilie) unde, împotriva
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
o cale ferată a interpretării preferențiale. Naratorul-personaj face o lectură a existenței sale fictive, chiar de față cu lectorul. Se instalează astfel epic o ficțiune de gradul al doilea care dă veridicitate și expresivitate ficțiunii de gradul întâi. Gestica de demitizare a prorpiei povești își găsește similitudine în lipsa de încredere postmodernă în marile povești. Pentru postmodernul Constantin Stan povestea noastră, istoria noastră mică se supune destinului marilor povești și al miturilor: povestea trebuie tratată cu neîncredere. Jurnalistul lui Constantin Stan, prin
Constantin Stan: Mai departe … şi mai încet, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339611_a_340940]
-
sunt enunțuri ale unui spirit urban care pornește din polis-ul antic până în zilele noastre, fără a atinge însă filonul istoric, ci acela al frământărilor interioare. Prin îmbinarea celor două, artistul vizualizează în spațiul contemporan urban o dramă provenită din demitizarea frumosului, destituirea și dispersarea valorii unice și izolarea individului în societate. Arta sa este un loc comun al spiritualului și al materiei. Viziunea este compusă dintr-o componentă venusiană și una sisifică. Imaginea este alcătuită dintr-o stare decorativă și
ION SULEA/GORJ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340552_a_341881]
-
fura e o virtute, a fi cinstit e o rușine. • Sunt unii care au intrat în rai la grămadă... • Bărbatul trebuie să fie puțin mai frumos decât dracul, dar mai bogat. • Calitățile tale se potrivesc perfect cu defectele mele, • Orice demitizare poate ucide un Paradis (Zoltan Terner). • Poporul nu poate greși! Dar se străduiește... • Copiii mici nu te lasă să dormi. Copiii mari nu te lasă să te odihnești (zicere evreiască). • Anunț: "Laptele și mierea se distribuie numai între orele 8-10
ZICERI (241/242) – INCREDIBIL & CU BUZUNARELE GOALE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378514_a_379843]
-
line Adevărul.ro, din 17 ianuarie 2013). În aceeași ordine de idei, deși nu o spune direct, onorabilul istoric Lucian Boia semnalizează pericolul pe care îl presupune un mit mai recent al românilor: “mitul Academiei Române” și trece, neîntârziat, și la demitizarea acesuia. Astfel, într-un articol publicat la 27 februarie 2017 pe Contributors.ro, Dl Boia îi ironizează, pe bună dreptate, pe membrii Academiei Române, dintre care cam jumătate s-au găsit să emită celebrul Apel denumit Identitate, suveranitate și unitate națională
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
recent și, totodată, cel mai periculos mit al Istoriei României este mitul “Lucian Boia”. Delimitându-mă de astfel de poziții extremiste, eu unul, ca admirator al Dlui Lucian Boia, aștept cu mare interes extinderea cercetărilor Domniei sale asupra Istoriei Europei și demitizarea marilor mituri continentale: “democrația și filosofia greacă”, “Alexandru cel Mare”, “Roma și Imperiul Roman”, “Imperiul Bizantin”, “tendința istorică spre unitate națională a francezilor, germanilor și italienilor”, “Dante și Divina Comedie”, “creștinarea popoarelor europene”, “Cervantes”, “Shakespeare”, “Războiul de o sută de
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
societăți care “nu lăsa loc exhibițiilor sexual deșănțate, trivialității, huliganismului, pornografiei, satanismului, ... ”, etc. Ca să vorbească în final de demolare și jaf, menționând “valorile incomensurabile” pierdute în anii postdecembriști, și “cu siguranță, nu întâmplător”. În discursul “Despre schimbarea regimului în România. Demitizări și consecințe imediate” autorul precizează, printre altele: “ ... revoluția decembristă a suferit aceeași boală a eroismului parțial, s-a autoimprovizat pe minute, ore și zile, s-a mutat ca o prostituată lascivă pe voința piraților politici, care au canibalizat-o definitiv. Ea
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
societăți care “nu lăsa loc exhibițiilor sexual deșănțate, trivialității, huliganismului, pornografiei, satanismului, ... ”, etc. Ca să vorbească în final de demolare și jaf, menționând “valorile incomensurabile” pierdute în anii postdecembriști, și “cu siguranță, nu întâmplător”. În discursul “Despre schimbarea regimului în România. Demitizări și consecințe imediate” autorul precizează, printre altele: “ ... revoluția decembristă a suferit aceeași boală a eroismului parțial, s-a autoimprovizat pe minute, ore și zile, s-a mutat ca o prostituată lascivă pe voința piraților politici, care au canibalizat-o definitiv. Ea
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
abordări sociologice și o iscusită logistică, că noțiunea de ,,postmodernism nu rezonează cu aceea de postmo¬dernitate”, concluzionând că este un ,,concept nebulos”, ce ,,întreține ambiguitatea căzând într-un gol istoric”, momentul desprinderii de modernism și trecerii spre postmodernism fiind demitizarea. Cultivă cu aceeași vervă eseul politic (volumele: Cele două Românii 1993; Bătălia pentru Basarabia, 2000, 2002), dar mai ales eseul cultural (Vocația sintezei. Eseu asupra spiritualității românești, 1985; Elitism și postmodernism, 1999, 2000; Literatură și ideologie, 2013). O parte din
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
pe motivul Amfitrion. Olimpul ia uneori chipul mahalalei bucureștene, alteori pare consiliul de administrație al unei firme moderne. Teza antirăzboinică e estompată de acțiunea plină de antren și de vervă debordantă a dialogurilor, nu lipsite, totuși, de unele trivialități. O demitizare se încerca și în comedia Napoleon & co., însă aici șarja e excesivă, iar comicul de limbaj se limitează la efecte facile. SCRIERI: De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste, scrisă de dumnealui Iancu Zogravul, București, 1934; Cetățeana Tallien
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
România tratarea sa consistă, în majoritatea cazurilor, într-o formă „preambalată” și fără conținut, despre care s-ar putea afirma, într-o exprimare sugestivă, că are cam multe „E”-uri. Și aici este necesară o tratare mai atentă și o demitizare, cu scopul de a împiedica transformarea subiectului într-o găselniță de marketing. Pe de altă parte, alegerea reprezintă un omagiu adus lui Djordja Petrovics și echipei sale de la Institutul Băncii Mondiale (World Bank Institute - WBI), care au sprijinit în anii
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
poezii vine din amestecul dintre „realul cel mai palpabil cu imaginarul cel mai nesăbuit” (Val Condurache), cum ar fi în Peisaj cu pasăre și electroni sau în acest vers suprarealist: „La început a căzut din cer o găină”. În fine, demitizările au gustul unor amare victorii, disimulând nostalgia unui imposibil clasicism, a cărui plenitudine pierdută își găsește expresia paradoxală în Sfera cu raze inegale. Universul prozelor din Dincolo de geamanduri poate să pară, așa cum s-a remarcat, ușor de încadrat fie în
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
și cu articole și cronici în „Dilema”, „Adevărul literar și artistic”, „Interval”, „Litere nouă” ș.a. În mod paradoxal, B. a ieșit din anonimat prin câteva considerații ireverențioase la adresa lui Eminescu, publicate într-un număr din 1998 al revistei „Dilema”, integral destinat „demitizării” poetului, pentru ca, un an mai târziu, să ia un important premiu la Festivalul „Eminescu” de la Botoșani. Tonalitatea „comentariului” era vioi-gregară și bășcălios-debutonată: „Întotdeauna când mă gândesc la Eminescu îmi vine în minte statuia din fața Ateneului, expresia celui mai trist caraghioslâc
BOBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
p. Lucrarea lui Walter Kolarz, Mituri și realități În Europa de Est, apărută la editura Polirom, În 2003, este traducerea În limba română a cărții Myths and Realities in Eastern Europe, Lindsay Drummond Ltd., 1946. Studiul surprinde realități ale perioadei interbelice privind demitizarea istoriei, precum și modul În care istoria a fost folosită ca armă politică. Analizele și concluziile lui Kolarz sînt valabile și astăzi, și trebuie să avem În vedere că a avut posibilitatea să efectueze studii antropologice pe populații locale, care azi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
albastru”, CNT, 1976, 13; Dana Dumitriu, Interpretări lirice, RL, 1976, 13; Ion Drăgănoiu, „Călărețul albastru”, RMB, 1976, 9851; Adrian Popescu, „La echinox de toamnă”, ST, 1978, 7; Cornel Ungureanu, „Fata din Piața Sfârșitului”, O, 1980, 5; Doina Uricariu, Jurnalul unei demitizări, LCF, 1980, 23; Mircea Vaida, „Fata din Piața Sfârșitului”, TR, 1980, 27; Victor Atanasiu, Formele spontaneității, RL, 1980, 42; Adrian Popescu, Sub semnul elegiei, ST, 1983, 6; Mircea Popa, „Răstimp între cuvinte”, TR, 1984, 17; Ștefan Aug. Doinaș, Cele șase
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
este o continuare la Anii de ucenicie... Textele de aici vorbesc despre formare ca deformare, despre scriitor în societatea totalitară, despre premiul ce i-a fost retras autorului la apariția volumui Pe contur, despre cenzură, despre exil și limbă, despre demitizări. Intervențiile lui M. în presa americană, reluate în țară, au suscitat discuții în spațiul cărora chiar și comentatori liberali ai fenomenului aderenței oamenilor de cultură la forme de extremism au replicat prompt și nu totdeauna favorabil. În numărul din 5
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
Heym, Relatare despre regele David, pref. trad., București, 1978; August Wilhelm-Friedrich Schlegel, Despre literatură, îngr. și introd. trad., București, 1983; Ingeborg Drewitz, Blocul turn, București, 1988. Repere bibliografice: Al. Balaci, Un roman de Thomas Mann, CNT, 1974, 14; Dan Grigorescu, Demitizarea vechilor legende, CNT, 1979, 13; Dicț. scriit. rom., II, 644-646. C.Pp.
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
al unui fapt istoric Înzestrat cu forță iradiantă. Este un alt fel de a aborda mitologiile, urmărindu-le și mai cu seamă reasamblându-le decât demontându-le În subansambluri componente. Critica istorică ia aici Înfățișarea unui alt tip de demistificare și demitizare. Discursul este mai degrabă relativist, el se rezumă la a arăta că tradițiile instituite de memorie sunt nu una, ci o multitudine, și Încă sunt și concurente, ceea ce, desigur, este tot un fel de critică, de demistificare, prin anularea dominației
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din acest loc - fie și din aceste locuri - când scrii istoria lui Bulă, când faci o istorie românească numai În cheie anecdotică, sarcastică, dacă vrei, În care stilul solemn ritualic consacrat dezvăluirii memoriei se Întâlnește cu un efect clar de demitizare, un gust al carnavalului unor așa-zise figuri populare recrutate de oriunde, doar din zona „sacră” a istoriei neamului. Nu știu cum se va termina tot carnavalul tău de locuri ale memoriei. Sunt curios. Ovidiu Pecican: Așa este, multă lume se identifică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu monumentul, cu o anume centralitate a faptului istoric, pe de altă parte cu o deconstruire, pentru că s-a sesizat bine acest lucru. E vorba de o deconstruire a lui, iarăși, a zecea oară, a mia oară, e vorba despre demitizare, demistificare etc. Dar e interesant că, chiar dacă ai vrea, În istoria locurilor memoriei nu poți renunța la centralitatea faptului istoric, pentru că acesta este selectat prin centralitate; el ajunge să fie central În memoria colectivă și de asta Îl selectez, de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și a problematicii excesiv solipsiste. Din această rebeliune a rezultat o poezie a gestului concret cotidian, a expresiei simple, directe, nu o dată brutale, respectiv a acțiunii orientate (și) în afară. Caracterul ei turbulent și insurgent s-a tradus printr-o demitizare de amploare (care poate fi considerată axul unui program liric). Demitizare a naturii: stelele sunt „buhăite și murdare”, luna - „obeză și colerică”, patroană” a unui „bordel selenar”, cerul se supune unei „aritmetici sentimentale”, iar marea nu mai e bună decât
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
poezie a gestului concret cotidian, a expresiei simple, directe, nu o dată brutale, respectiv a acțiunii orientate (și) în afară. Caracterul ei turbulent și insurgent s-a tradus printr-o demitizare de amploare (care poate fi considerată axul unui program liric). Demitizare a naturii: stelele sunt „buhăite și murdare”, luna - „obeză și colerică”, patroană” a unui „bordel selenar”, cerul se supune unei „aritmetici sentimentale”, iar marea nu mai e bună decât ca recipient pentru „elanurile și urina” poetului. Deposedat de atributele lui
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]