23,330 matches
-
Lungul purgatoriu i-a fost însă benefic lui Petre Roman: despărțindu-se brutal de echipa �moscovită", numele său n-a mai fost asociat cu cel al �kaghebiștilor". Până și căderea de la conducerea P.D.-ului trebuie contabilizată între plusurile carierei sale democratice, mai ales dacă vedem ce reprezintă azi partidul, înafara șmecheriilor de limbaj ale marinerului Băsescu... În același timp, Petre Roman a știut să-și croiască o bună imagine internațională. Din septembrie 1991 încoace, e foarte greu să identifici vreo gafă
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
publicat ulterior în "Luceafărul" din 1962. Marin Bucur scrie implicat fericit în acțiunea de identificare, acțiunea lui, susținută prin transcriere și comentare, împlinind volumul Restituiri. Articole. "Bucureștiuri", "diverse", mofturi", note, însemnări, texte literare și traduceri din ziarele: "Alegătorul liber", "Uniunea democratică", "Voința națională", "Constituționalul", "Era nouă", "Gazeta poporului" - ... (1986). Lui i se datorează inițierea Bibliografiei I. L. Caragiale. I. Cremer identifică multe titluri, în Date noi despre începuturile publicistice și literare ale lui I. L. Caragiale, extras din "presa noastră". Dar și în
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
și ștampila clară, Salonic, plus taxa, cinci lei, plătită la Consulatul general al României, Constanța. Deși român macedonean, tatăl meu este încetățenit potrivit ordonanței regale emisă de primăria comunei Urziceni la 19 februarie 1919. Interesantă este formularea, într-un stil democratic perfect, ai zice americănesc, precum și compania în care s-a aflat, numai comercianți evrei: Dl Sinai Avram Ligy, Dl Rachmil Rarlich, plus alții, indescifrabili, printre care unul, Herman, cel mai bun prieten al tatei. Noul cetățean român luptase la Mărășești
Livretul de completași by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15355_a_16680]
-
trebui să fie restabilită pedeapsa cu moartea. În privința asta este necesară o dictatură a legii. Acum, dacă omori pe cineva, iei maximum zece ani și joci șah în închisoare! Cum s-a ajuns aici? Trecerea de la totalitarism la un regim democratic s-a făcut prea brusc. Sub dictatură nu erau atâtea crime, oamenii stăteau liniștiți de frică. Individul care nu e prea evoluat înțelege prin democrație că poate să facă tot ce vrea. Acela care fură judecă precum un om primitiv
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
vigilent invizibile primejdii pentru o ființă umană abstractă, decât să răspunzi unor atacuri la baionetă cât se poate de concrete. Sunt și eu de acord că trăim într-o lume aflată în pericolul disoluției etice și politice și că echilibrul democratic este mai fragil decât oricând în ultimele decenii. Sunt și eu înspăimântat când văd pe cel mai important bulevard al Bucureștiului zeci de afișe - e drept, nu la fel de uriașe ca și reclama benzinăriilor "Lukoil"! - care pompează frenetic sloganele Mișcării Legionare
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
cere și el un arbitraj privind Ardealul, înseamnă că nimic pe lumea asta nu are logică! Zbieretele lui Vadim sunt departe de-a izbucni din compasiune pentru nenorociții de basarabeni. în fond, puterea de la Chișinău a câștigat alegerile în mod democratic, iar comuniștii n-au făcut nici un secret din intențiile de apropiere de Moscova. Măsurile puse în practică acum au fost anunțate încă din august 2001, așa încât era suficient timp ca nemulțumirile locale să iasă la suprafață. A le da noi
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
este Dabije? Exact ca la armată: Care ești, Vasilescule?... Sfiosul candidat este căftănit pe loc, dus cu alai la Iași, și domnia începe. Vorbeam, la început, de democrație, și că aceasta ar fi în firea Moldovei. Întocmai. În scaon, apucăturile democratice ale lui Dabija, în loc să scadă, sporesc. Vinul îl bea tot din cana de lut roșie. La ospețe, gândul său se îndreaptă spre nevoiași. Neculce mai notează: Acest domnu avea obicei, când șede la masă și vide niscaiva oameni săraci dvorând
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
în decembrie 1989, România s-a aflat în aceeași perfectă încercuire ca în 1940, la Răsărit și la Nord, la Apus și la Miazăzi". Să ne mai mirăm că d-sa amalgamează mereu barbaria proletcultistă cu critica exercitată în condiții democratice? Că extinde vandalismul de odinioară asupra prezentului? "Tratamentul la care este supusă astăzi cultura română, geme dl. Ungheanu, este același cu cel de atunci". Punctînd, în continuare, "ocuparea instituțiilor culturale de către oameni ai noului regim", "subordonarea centralizată a acestora îndrumării
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
sentimentul general era că este vorba de o criză. în primul rînd, nu avem încrederea în domeniile umaniste pe care am remarcat-o în România. în Despre democrație în America, Alexis de Tocqueville demonstra că într-o cultură atît de democratică așa cum este a noastră, arta nu contează prea mult, pentru că pe primul loc se află cetățeanul și comunitatea. Astfel că, atunci cînd am intrat eu la facultate era foarte greu să justifici de ce vrei să ai o diplomă pe teme
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
i-a scăpat miza adevărată a polemicii. Poate citește editorialul din 22. În Timpul ieșean din februarie, la rubrica Din revistele altora, se observă cu privire la această dispută un lucru mult mai evident și anume că Observatorul încearcă să monopolizeze gîndirea realmente democratică din Romînia. Nota din Timpul îl citează pe dl. C. Stănescu din Adevărul literar Și artistic în legătură cu monopolul cu pricina. De unde se vede că lucrurile sînt mai complicate decît socoate dl. Cornea. În fine, dl. Șerban Papacostea denunță un plagiat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
lipsi de aprofundarea istorică, integrând astfel culturile naționale". Cu o simpatie izvorâtă din alte rațiuni (din care nu lipsesc însă cele culturale) este privită națiunea daneză. Danezii - definiți undeva "un soi de nemți care se doresc englezi" - sunt pragmatici, profund democratici, disciplinați, modești și activi, naționaliști cât trebuie și europeni de asemenea, ei putând servi, la o adică, oricând ca model. În final un minunat capitol ne propune percepția unui "vizionar" din secolul trecut asupra Europei: marele povestitor H.C. Andersen care
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
se vadă în Parlament. Or, cel puțin deocamdată, aceștia tac mîlc și îi lustruiesc pantofii lui CVT, fără să crîcnească. Gravitatea problemei despre care scriam la începutul acestui microscop e că în PRM, partid parlamentar într-o țară cu regim democratic, legile sînt călcate în picioare cu o înfricoșătoare ușurință, pentru că așa vrea CV Tudor. Nu mă miră că Vadim Tudor e acuzat de foștii săi apropiați că e un pleșcar și că cerea mari sume de bani pentru uz personal
Scandalul și penalul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15463_a_16788]
-
un organism obsedat de democrație - așa cum ar trebui să fie orice partid cu afișată identitate europeană. Înaintea democrației, pentru U.D.M.R. e mai important propriul program politic - ceea ce încă n-ar fi o tragedie, dacă programul ar fi cu adevărat democratic și dacă el ar fi respectat - și, mai ales, interesele nomenklaturii de partid. Felul în care U.D.M.R.-ul s-a vândut puterii actuale e nu doar dezamăgitor, ci și primejdios pentru ideea de democrație în România. În numele satisfacerii unor
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
pe Ceaușescu în față. Unele dintre aceste mișcări sindicale au început să aibă iz de C.V. Tudor, un Iancu Muhu care ar putea pune toată România pe butuci. În loc să se joace de-a Ceaușescu, în ediție revizuită cu sindicatele, partidele democratice din România ar trebui să precizeze, toate, ce pot oferi în actualele condiții ale economiei autohtone. Fiindcă altfel e posibil ca partidul cel mai inept și cel mai primejdios dintre cele care există în Parlament, P.R.M., să devină o forță
Viitorul portretului lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15508_a_16833]
-
adoptată în 1991, este luată nu o dată peste picior, prin elementara confruntare, de o candoare insidioasă, a prevederilor ei cu fenomenologia socială arhicunoscută. "România este stat național și rațional,/ suveran și independent,/ unitar și imprevizibil./ România este stat de drept,/ democratic, social, sociabil și asociabil,/ în care demnitatea omului,/ drepturile și libertățile cetățenilor,/ libera dezvoltare a personalității umane,/ dreptatea și pluralismul politic/ reprezintă valori supreme/ și sînt garantate./ Abuzul de putere, minciuna,/ înșelătoria, escrocheria, furtul etc./ apariția poporului român/ care le
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
legilor șdupă Constituția României, București, p. 22ț). Cinismul politicianist duce la o burlescă suprapunere a contrariilor: "Prin intermediul tuturor mijloacelor/ de informare în masă/ și, în special, cu ajutorul/ televiziunii,/ trebuie să-l învățăm pe cetățean,/ întocmai ca în țările/ cu regim democratic,/ să iasă din manipulare,/ manipulîndu-l" (Principalul obiectiv al partidelor politice românești). Plecată pe mizeria generală, abulia capătă o ironică justificare: "Am citit tot felul de horoscoape./ De nicăieri nu rezultă/ că aș fi o persoană/ care știe ce-i de
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
o propune între supunerea noastră față de puterea sovietică și cea față de Occident: "După 50 de ani/ de rusificare forțată,/ în următorii 50 de ani/ România trebuie/ cocacolizată./ Regimul impus/ de greoaiele tancuri sovietice/ trebuie înlocuit/ cu un regim liber consimțit,/ democratic,/ supravegheat/ de frumoasele,/ ultraperformantele/ și extrem de competitivele/ tancuri NATO" (Intrarea în NATO). Manifest politic, dar și pur și simplu uman, efectuînd vivisecții dureroase, sub perdeaua unei retorici fals ludice, voit desentimentalizate, poezia lui Augustin Pop reabilitează conceptul "angajării", terfelit, în
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
Tudorel Urian Într-un text antologic de la începutul anilor '90, The End of history and the last man, politologul american Francis Fukuyama proclama, la capătul unei demonstrații neohegeliene, sfîrșitul istoriei, prin impunerea la scară planetară a modelului democratic de tip liberal. în vremea din urmă, mai ales după atentatele de la World Trade Center New York, din 11 septembrie 2001, teoria sa a fost serios contestată, Fukuyama însuși simțind nevoia să-și nuanțeze în cîteva rînduri poziția. Problema islamistă, dar
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
triplu (10-11-12) de anul trecut. În manieră occidentală, revista indică, o dată cu numele autorilor din cuprinsul ei, și calitatea lor principală, uneori locul unde trăiesc (de ex. eseist și poet din Arad etc.). Chiar și redactorul-șef are parte, în mod democratic, de acest tratament de prezentare. O idee de reținut. În RAMURI (noiembrie-decembrie), dl Alexandru George comentează o carte de care Cronicarul nici n-a auzit: Povestirea fantastică. Balzac. Villiers de L'Isle-Adam. Pieyre de Mandiargues de Ilina Gregori ( Ed. Du
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
unor răuvoitori, ci în virtutea legilor obiective ale existenței." Dacă, în ceea ce privește convingerea lui Aleksandr Zinoviev că "după ce a făcut praf comunismul în "Est", Vestul a apucat-o și el în aceeași direcție, dar pe căi proprii numite, în ideologie și propagandă, democratice", că Occidentul s-a mâniat strașnic pe "sălbaticii ruși" nu pentru comunism, ci pentru că i se luase înainte, parcă înțeleg mai bine cum s-a făcut și se tot face pe la noi democrație, de tip vestic, pe mâna unor foști
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
acestor bani, ci că au datoria să informeze, fără nici o formă de partizanat, opinia publică. Că au, totodată, datoria să dea și opoziției prilejul de a-și spune pe larg punctul de vedere. Cronicarului i se pare inadmisibil ca opoziția democratică să ajungă să susțină un post de televiziune precum defunctul OTV, deoarece acolo își mai putea face auzite opiniile. Iar asta ignorînd că OTV călca în picioare, pe de lături, și Constituția și recomandările CNA-ului. X Marile ziare centrale
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
îi revine lui Virgil Ierunca. Într-un articol publicat în România liberă din 30 septembrie 1946, criticul începe prin a-și exprima, într-o manieră abia voalată, dezamăgirile: În virtutea dreptului de a critica - drept necesar și creator într-o societate democratică - vrem să însemnăm aici și astăzi cîteva din nedumeririle, din golurile și neîmplinirile care traversează - în criză - cultura și existența ei". Dl Ierunca adnotează o imaturitate a culturii românești a momentului, pîndite de alunecarea, naivă sau interesată, în abis: Maturitatea
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
de către soviete. Laitmotivul libertății revine și în alte articole, din motive prea lesne de înțeles. Era un strigăt de alarmă al unei societăți victimizate. Comparativ, să menționăm speculațiile, adesea oțioase, ce s-au emis asupra noțiunii de libertate în mediile democratice, care își îngăduiau grimase în fața accepțiilor sale (să-l cităm, bunăoară, pe un Paul Valéry: "unul din cele mai detestabile cuvinte care au mai multă valoare decît sens, care cîntă mai mult decît vorbesc - care întreabă mai mult decît răspund
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
n-o impieteze în nici un fel, a unei discuții libere atît prin condițiile noastre lăuntrice, cît și prin cele exterioare: Se vorbea de dreptul la critică, dacă nu ne înșelăm! Unde e? Pozițiile trebuie apărate. Presupunem că e loial și democratic acest adevăr, ca de altfel toate adevărurile. Altminteri, inaugurăm fabula în care vorbind oricine singur, oricine are dreptate. Să se discute, deci să se discute aceleași gazete. Se tace doar de atîția ani în această Românie! Sau, public, să se
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
cercuri politice de-a instituționaliza controlul cuvîntului tipărit. O presă ce se respectă nu acceptă botnița. O literatură indiguită, dirijată e o literatură împinsă fără doar și poate spre sinucidere... Discuția inițiată de "criziști" s-a întețit. Combatanții pe baricadele democratice, în frunte cu Ion Caraion, Tudor Teodorescu-Braniște, Mircea Alexandru Petrescu, Călin Popovici, Alexandru Talex (în Jurnalul de dimineață), Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Constant Tonegaru (în Dreptatea), într-o anumită măsură Tudor Arghezi și Barbu Brănișteanu (în Adevărul), Camil Petrescu (în
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]