800 matches
-
al nașterii mele. Anii grei de după război au afectat și viitorul tinerilor din sat, care, în ciuda lipsurilor de tot felul, au știut să-și facă viața cât mai plăcută, folosindu-se de obiceiurile strămoșești, care astăzi ne par naive și demodate. Pe câmpul din preajma Gârlei Morii, moara bunicii Ileana, duminica și în zilele cu cruce roșie din calendarul creștin ortodox, se adunau feciorii și fetele din parohie îmbrăcați cu straiele de sărbătoare, la horă. Pe ritmul muzicii unui cobzar, Vasile Ignatescu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
că, după Hamlet, ar face, tot la Cluj, Puricele În ureche. El a realizat, de altfel, În două teatre, și un Labiche, la care n-a comentat Însă nimeni op țiunea, fiind vorba de marele Mugur... Și opinia-mi de demodat e că decît Psihozele sexuale..., mai bine un bulevard : măcar ultimul e decent... Dintr-un articol de oenologie aflu, surprins oarecum, că termenul CABARET a avut altă semnificație, acum două-trei secole : el desemna o cameră mică, În care băutorii gustau
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ci la cei Încă trăitori. Aceștia dobândiseră brigăzi de anticorpi extrem de antrenate, care puteau umili o tuberculoză clasică În doi timpi și trei mișcări și care, cât era ziua de lungă, cutreierau prin trup, răstindu-se la câte un vibrion demodat sau tăbărând cu bastoanele asupra unui virus de guturai care-și târșâia picioarele prin zonă. Bătrânul cancer, indiferent de formă, a fost rapid detronat din rangul său de boală a secolului și expulzat În câțiva ani din toate trupurile, În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ar fi mers la o sindrofie. Domnul Președinte își ridică capul din bord ațintindu-și ochii prin parbriz încercînd să analizeze dintr-o privire cele două siluete, nu-i place ce vede, pantaloni cu dungă, paltoane lungi din lînă, pălării demodate. — Mai întîi Sena, iar acum voi, domnilor, zice oprind motorul, părăsind scaunul șoferului, închizînd cu grijă portiera. Cum vă închipuiți că o să vă puteți simți în largul vostru îmbrăcați ca de ședință, nu era vorba că cel mai important este
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Horticola 1 Mai de pe Splaiul Unirii, floricele, verdeață, cu asta le dai gata pe oricare, e convins. — Maniere civilizate, nenicule, intră din nou șoferul în vorbă, aici aveți dreptate, femeile au gusturile lor pe care și le cultivă singure. Trucuri demodate, e de părere Curistul, gîndindu-se la fundulețul Tușicii, să nu-mi spuneți mie pe nume dacă o zvăpăiată ca ea se gîndește la gesturi tandre și sentimentalisme. M-am prins din prima pe cine voiai să pui gheara, zice Părințelul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
vedea. Fulgii care cădeau aproape de noi erau albi, dar ceva mai departe se contopeau toți într-o perdea cețoasă dincolo de care nu mai puteam zări nimic și care izola Rembers de restul lumii. În halatul său alb-gălbui, în mod deliberat demodat, fratele meu arăta ca un morar într-un spectacol de operetă. Chipul lui palid, relaxat, avea un aer de secolul XVIII: inteligent, masiv, puțin degenerat, amintind de un șir lung de strămoși, generali și aventurieri, un chip profund englezesc cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
fi fost Însuși marele Rigoberto. Pesemne că Dora Își invitase oaspetele În camera de zi și pusese un disc de vinil la gramofon. Devenind mai circumspect, am Încetat să mai bâjbâi. Brusc, am dat peste ceva ce părea o jupă demodată, cutată și căptușită, cu franjuri, de care avea și mama mea. Mai erau câteva jachete, una din Berchtesgaden, din câte Îmi dădeam seama după croiala specifică, cusăturile Întărite și materialul gros, urmate de un ansamblu complicat din piele și, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
trecea pe lângă ei. Stinsese lumânarea aceea cu propria lui suflare, spunându-și că Dumnezeu nu era decât o ficțiune inventată de cei bogați pentru a-i ține fericiți pe cei săraci. O stinsese cu un gest, cu un curios și demodat sentiment al temerității, și uneori simțise un resentiment ilogic Împotriva celor care astăzi se nășteau fără sentimentul religios și erau capabili să râdă de seriozitatea iconoclastismului din secolul al nouăsprezecelea. Iar acum mai era doar o singură lumânare, prea slabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
la mine. E două după-amiaza, iar aceasta este cea mai adecvată ținută pe care știu să o aleg. Singura carieră pe care aș putea-o avea este aceea de reporter la MTV, dar la așa ceva chiar nu aspir. E prea demodată. Adică, ce s-a ales de Serena Altschul? Celălalt lucru care chiar mă Împiedică să-mi fac o carieră este mama. Trebuie să fiu disponibilă În fiecare zi să conversăm două ore, discutând probleme de familie, plus că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
sexul de orice alt fel și, - Dumnezeule, ce deliciu - prăjituri proaspăt scoase din cuptor la ceai. Cred că prăjiturile și ceaiul au constituit mâncarea mea preferată În luna de miere. Când ești la bordul unui vas, este de un confort demodat, și totuși fastuos, să pui pe tine un caftan Allegra Hicks ca smaraldul peste un costum de baie tip bikini roz aprins și să stai la umbră bând ceai și mâncând turtă dulce proaspătă. Prăjiturile erau Însoțite de sporovăieli romantice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
serios! îi replicase Juniper, pe un ton de club de golf. Un șir de glume cu fofoloance, una mai vaginală decât cealaltă. — Juniper, nu ți se pare că astea nu sunt decât expresii ale unei atitudini misogine de-a dreptul demodate? Nu mizează pe temerile și preocupările elementare ale publicului? — Și ce-i cu publicul? — Ce-i cu el? — Nu aprecia numărul? — Ba cred că da. Bull era dezolat. Nu avea chef să se certe. — Și din ce oameni era alcătuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Totul părea perfect În după-amiaza acestei duminici de vară tîrzie: „Dăruitu-v-am pacea, dar nu cea pămîntească...“ Ochii lui Arthur Rowe se umplură de lacrimi În clipa cînd mica fanfară militară, adusă probabil cu mari sacrificii, atacă un cîntec demodat, din ultimul război: Orice s-ar Întîmpla, Nicicînd nu voi uita De valea Însorită... DÎnd ocol grilajului, merse În Întîmpinarea destinului: pe un jgheab Înclinat, se rostogoleau, zornăind, spre un eșichier, cîteva monede - nu prea multe. Mușterii erau destul de puțini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
În copilărie, așa că nu erau legate de amintirile lui de adult. Tablourile de pe pereți aparțineau doamnei Purvis: o acuarelă stridentă, Înfățișînd Golful Neapole În asfințit, cîteva gravuri În metal și o fotografie a răposatului domn Purvis, Îmbrăcat Într-o uniformă demodată, cum se purta În 1914. Fotoliul urît, masa acoperită cu un postav gros și ghiveciul cu ferigi din fereastră erau de asemenea proprietatea doamnei Purvis, iar aparatul de radio era luat cu chirie. Numai pachetul cu țigări de pe consola căminului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
diferite, un profil diferit al rănilor. În pofida încercărilor de-a curăța mașinile acelea, reziduurile șoferilor dinainte rămâneau înăuntrul lor - urmele de tocuri pe covorașele de cauciuc de sub pedalele șoferului; un chiștoc uscat de țigară, pătat cu o nuanță de ruj demodată, lipit de-o bucată de gumă de mestecat pe partea de sus a scrumierei; un amestec complex de zgârieturi ciudate, ca o coregrafie a unei lupte frenetice, care acoperea un scaun de vinilin, de parcă doi infirmi s-ar fi violat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
caracteristice timpului nostru și vitezei din viața noastră (asaltată de pretutindeni de noi și noi informații), pot afirma cu certitudine că ne mărim singuri stresul mental când ne lipsim de exercițiul lecturii. Cărțile au pierdut teren pentru că sunt considerate cumva demodate iar omul e tot mai nerăbdător să primească rapid informația de care are nevoie și caută mijloace noi, cât mai sofisticate. De pildă, ecranizarea unui roman de succes ne scutește de lectura îndelungată a acestuia dar efectul nu este același
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
spune că: „puterea politică nu trebuie să se amestece în formatul unei emisiuni de televiziune și că nu este normal ca un jurnalist cu experiență de 14 ani să fie dat afară din cauza unui test de voce.” Cinstea, atât de demodată parcă astăzi, nu mai are aceeași apreciere și valoare ca în trecut, nici măcar nu mai e ridicată la rangul pe care-l avea în timpul comunismului paralizat de ipocrizie. Această virtute cardinală, care stă la baza corectitudinii din întreaga societate, a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
literare și arte, muzeul, biblioteca, monumentele cu administrațiile lor, teatrul, cinematograful, televiziunea, ziarele. Dacă-și închipuie că mă pot opri, invocând respectul față de cultură, se înșeală. E rândul structurilor economice care de prea multă vreme continuă să-și impună pretenția demodată de a ne determina viețile. Ce-și închipuie? Dizolv unul câte unul magazinele, începând cu cele de bunuri de primă necesitate, și sfârșind cu produsele de lux și superflue: mai întâi golesc vitrinele de mărfuri, apoi fac să dispară tejghelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de bază ale moralității, dar scrisoarea, odată așternută pe hârtie, sunase atât de pompos încât luase hotărârea să n-o mai trimită. Asta-i problema, își dădu el seama. În ziua de azi, dacă pomenești despre comportament, riști să pari demodat și pompos. Se pare că singurul mod de-a părea în pas cu vremurile era să afirmi că oamenii sunt liberi să facă orice vor, oricând, indiferent de părerea celorlalți. Astea erau concepțiile moderne de viață. Domnul J.L.B. Matekoni își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
de podele, rochia părea regească și nu era decît o rochie de dinainte de război, aidoma rochiei cu care venise K.F. în Vladia pe drumurile unui refugiu fără întoarcere. Ceea ce părea tocit, era de fapt o textură foarte fină, ceea ce părea demodat era de fapt o constanță de o noblețe disprețuitoare. Asta înțelesese singur adjutantul clupă ce, mai mult simțind, îndrăznise să facă un compliment aproape soldățesc la una din întâlnirile întîmplătoare de pe ulița prăvăliilor. ,,Arătați ca două prințese, domnișoarelor", spusese atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ai o mulțime de treburi pe cap. Dă-mi voie, te rog, să-mi imaginez cam ce fel de treburi ar fi astea. Mituieli cu ceasuri Rolex pentru amicii tăi? Câte-un mic colier Cartier pentru neveste? Sau, poate, doar demodații verzișori? El și-a pus mâinile În buzunare și a râs din nou ca un băiat de fermă. Stăteau lângă macheta unei platforme petroliere marine. Marea era de un albastru cristalin, valurile se Întindeau calme până pe o plajă de nisip
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Încă destul de mademoiselle. A stat cu lista de bucate În fața ochilor ca să o ascundă de privirile bărbaților respectabili din jur. I se părea că e Îmbrăcată la voia-ntâmplării, banal și nu chiar curat, și Își ascundea sub masă pantofii demodați și foarte mari. A pierdut mult timp cu alegerea meniului, pentru că se simțea bine la adăpostul listei, un paravan În spatele căruia rămânea protejată și neștiută. S-a gândit să comande ceva deosebit, sole meunișre poate. Dar când a venit chelnerul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
geam erau indispuși în somnolența lor cu toate că se anunța o zi frumoasă. Asta-i profesoara de pian a Monicăi? întrebă unul. Asta-i, răspunse Viorel Angelescu după un timp. Trecuse strada o tânără uscățivă. Purta în mână o poșetă minusculă, demodată. E o tipă dată naibii dar ce-i al ei este al ei, știe muzică și o s-o țină ca meditatoare cu toată scumpetea ei. Bună dimineața, domnișoară, salută Angelescu aplecat peste pervaz. Tocmai aeriseau biroul. El se gătise de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ploaie încă, râzând cu orașul cam adormit, iar el îmi ia o floare roșie și mă sărută iar, asta cu floarea e puțin cam de mult de când n-am mai primit și sunt puțin stânjenită și e și gestul cam demodat, dar tot e foarte frumos, atât de frumos, încât devine cea mai romantică zi din viața mea. Și unde stăm? Baby vine azi cu proprietarul acasă, la garsonieră, la 10, să ia ceva, la hotel! și el vorbește cu recepționerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
arătătorul și degetul mare să alunece în jurul piciorului paharului ei cu bere Amstel. — Întrebarea e, zise ea, de ce să nu vrei un hamac? — Păi... — O... Dumnezeule... mare! sări ea cu replica ei favorită din Totul despre sex. Ești așa de demodat, Eric. Ai stat vreodată într-un hamac? — Nu. — Vezi? zise ea. Vezi? Cu o expresie aproape imobilă, Clio reuși să-mi arunce o privire gen ce naiba ți se pare așa de comic. — N-ai stat niciodată într-un hamac. Dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de ploaie pe tencuială veche, hârtie sfărâmicioasă, cerculețe de mucegai negru - și de insecticid. Podeaua era acoperită cu dale albe și negre de gresie, de genul celor pe care le găsești în piscinele victoriene dezafectate sau în cantinele de școală demodate, modelul lor de tablă de șah fiind ascuns sub un strat de praf. Am făcut câțiva pași, m-am întors și am văzut că încălțările mele ude lăsaseră urme în zigzag, de un negru și un alb mai intens decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]