118 matches
-
din corpul celular este o dendrită de ordinul 1, următoarele care se ramifică din cea de ordinul 1 sunt dendrite de ordinul 2, apoi urmează cele de ordinul 3, etc. . Dendritele care nu se mai ramifică se numesc segmente terminale. Dendritele au spini dendritici, pe care se formează sinapsele. O dendrită poate avea mai mulți spini dendritici. În general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe). De obicei dendritele se
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
care se ramifică din cea de ordinul 1 sunt dendrite de ordinul 2, apoi urmează cele de ordinul 3, etc. . Dendritele care nu se mai ramifică se numesc segmente terminale. Dendritele au spini dendritici, pe care se formează sinapsele. O dendrită poate avea mai mulți spini dendritici. În general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe). De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care pot ajunge
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
terminale. Dendritele au spini dendritici, pe care se formează sinapsele. O dendrită poate avea mai mulți spini dendritici. În general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe). De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care pot ajunge până la un metru). Dendritele ocupă marea parte a suprafeței neuronilor"(suprafața neuronilor, nu volumul creierului)". Datorită ramificaților dendritei, cât și a canalelor ionice, dendritele sunt un element cheie în
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
mulți spini dendritici. În general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe). De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care pot ajunge până la un metru). Dendritele ocupă marea parte a suprafeței neuronilor"(suprafața neuronilor, nu volumul creierului)". Datorită ramificaților dendritei, cât și a canalelor ionice, dendritele sunt un element cheie în sumarea temporală și spațială a potențialelor locale din ramificații, ce duc astfel la potențiale de
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe). De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care pot ajunge până la un metru). Dendritele ocupă marea parte a suprafeței neuronilor"(suprafața neuronilor, nu volumul creierului)". Datorită ramificaților dendritei, cât și a canalelor ionice, dendritele sunt un element cheie în sumarea temporală și spațială a potențialelor locale din ramificații, ce duc astfel la potențiale de acțiune. Dendritele au canale ionice ce pot facilita depolarizarea neuronilor(prin faptul că pătrund
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
distal(mai departe). De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care pot ajunge până la un metru). Dendritele ocupă marea parte a suprafeței neuronilor"(suprafața neuronilor, nu volumul creierului)". Datorită ramificaților dendritei, cât și a canalelor ionice, dendritele sunt un element cheie în sumarea temporală și spațială a potențialelor locale din ramificații, ce duc astfel la potențiale de acțiune. Dendritele au canale ionice ce pot facilita depolarizarea neuronilor(prin faptul că pătrund ioni pozitivi în celulă și astfel
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
marea parte a suprafeței neuronilor"(suprafața neuronilor, nu volumul creierului)". Datorită ramificaților dendritei, cât și a canalelor ionice, dendritele sunt un element cheie în sumarea temporală și spațială a potențialelor locale din ramificații, ce duc astfel la potențiale de acțiune. Dendritele au canale ionice ce pot facilita depolarizarea neuronilor(prin faptul că pătrund ioni pozitivi în celulă și astfel se schimbă potențialul electric al celulei). Prin dendrite se poate propaga un potențial și în sens invers(dinspre soma spre segmentul terminal
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
și spațială a potențialelor locale din ramificații, ce duc astfel la potențiale de acțiune. Dendritele au canale ionice ce pot facilita depolarizarea neuronilor(prin faptul că pătrund ioni pozitivi în celulă și astfel se schimbă potențialul electric al celulei). Prin dendrite se poate propaga un potențial și în sens invers(dinspre soma spre segmentul terminal), iar prin aceasta are loc o modulare a activității sinaptice. Acest mecanism este important în potențarea de lungă durată
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
cancer - capilar - carbohidrat - cariotip - carnivore - caroten - celulă - celulă stem - celuloză - centriol - centrozom - ciclul acidului citric - ciclul Krebs - citosol - ciuperci - cladistică - clasificare științifică - clasificarea virusurilor - clonare - clorofilă - cloroplast - cod genetic - coenzimă - colchicină - colesterol - comportament - cotiledon - cromozom - cromozomul X - cromozomul Y - cuticulă - dendrită - descompunere - diabet zaharat - dializă - diatomee - digestie - electroforeză - embrion - endemism - entomologie - enzimă - erbivor - ereditate - Escherichia coli - eucariote - eugenie - evoluție - ex vivo - extincție în masă - fagocitoză - febră aftoasă - fenotip - fetus - ficat - ficocianină - ficologie - filogenie - fiziologie - floare - floem - fosfolipidă - fosforilare oxidativă - foton - fotosinteză
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
cardiac:form din cel striate și cu un sg nucleu central.3.Ts Nervos form din neuroni și cel gliale, struct org nervoase neuronul:unit struct și funct a șist nerv, primesc, prelucrează, memorează sitrans inf;corp celular+axon sau dendrite corpii neuronilor form subst cenușie iar prelungirile-fibre nervoase-intră în alcnervilor și a subst albe dendritele-conduc imp nervos spre corpul celular, iar axonii de la corpul celular spre terminațiile dendritelor[butoni terminali] neuronii comunica între ei cât și cu cel efectoare prin
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
a șist nerv, primesc, prelucrează, memorează sitrans inf;corp celular+axon sau dendrite corpii neuronilor form subst cenușie iar prelungirile-fibre nervoase-intră în alcnervilor și a subst albe dendritele-conduc imp nervos spre corpul celular, iar axonii de la corpul celular spre terminațiile dendritelor[butoni terminali] neuronii comunica între ei cât și cu cel efectoare prin struct numite sinapse;transimp nerv se face cu ajutorul unor subst numite mediatori chimici; în momin care imp nervos ajunge la butonul terminal,mediatorul chimic esteeliberat în fanta sinaptica
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
îndeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi și motori;fibrele acestora din urmă formează fascicule lungi, care pleacă din diferite părți ale creierului. Ele coboară pe distanțe variate prin măduva spinării și la capătul lor la mare distanță de creier, vin în contact dendritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau motorii aparținând sistemului nervos periferic. Mesajele pot fi transmise prin intermediul sinapselor, între neuronii periferici și cei spinali. A doua funcție a măduvei spinării este de a controla activitățile reflexe simple. Aceasta se
Măduva spinării () [Corola-website/Science/304739_a_306068]
-
și conexiunile sunt modificate de experiență sunt adresate la nivel fiziologic și cognitiv. La nivel celular, întrebările de bază care își caută răspunsul sunt legate de mecanismele fiziologice și electrochimice prin care neuroni procesează semnalele. Cum sunt semnalele procesate de dendrite, soma și axon, precum și modul în care neurotransmițătorii și semnalele electrice sunt folosite pentru a procesa semnalele în interiorul neuronului. La nivelul de sistem, întrebări legate de modul în care circuitele sunt formate și folosite anatomic și fiziologic pentru a produce
Neuroștiințe () [Corola-website/Science/313878_a_315207]
-
este puțin probabil ca ustekinumab să contribuie la citotoxicitatea mediata de anticorpi sau complement a celulei purtătoare de receptori . ÎL- 12 și ÎL- 23 sunt citokine heterodimerice secretate de celule activate ce prezintă antigenul , de exemplu macrofagele și celulele cu dendrite . ÎL- 12 și ÎL- 23 participa la funcția imuna contribuind la activarea celulei natural killer ( NK ) și activarea și diferențierea celulei- Ț CD4+ . Cu toate acestea , reglarea anormală a ÎL- 12 și ÎL- 23 a fost asociată cu boli imune
Ro_990 () [Corola-website/Science/291749_a_293078]
-
este puțin probabil ca ustekiumab să contribuie la citotoxicitatea mediata de anticorpi sau complement a celulei purtătoare de receptori . ÎL- 12 și ÎL- 23 sunt citokine heterodimerice secretate de celule activate ce prezintă antigenul , de exemplu macrofagele și celulele cu dendrite . ÎL- 12 și ÎL- 23 participa la funcția imuna contribuind la activarea celulei natural killer ( NK ) și activarea și diferențierea celulei- Ț CD4+ . Cu toate acestea , reglarea anormală a ÎL- 12 și ÎL- 23 a fost asociată cu boli imune
Ro_990 () [Corola-website/Science/291749_a_293078]
-
de lungă durată față de majoritatea celorlalte părți ale creierului. Hormonii steroizi legați de stres afectează hipocampul în cel puțin 3 moduri: 1) reducând excitabilitatea unor neuroni hipocampali, 2) inhibând geneza unor neuroni noi în girusul dentat și 3) cauzând atrofia dendritelor din celulele piramidale din regiunea CA3. Există dovezi cum că oamenii supuși unui stres sever și de lungă durată dezvoltă atrofie mai semnificativă în hipocamp decât în alte zone ale creierului. Aceste efecte apar în sindromul de stres posttraumatic, și
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
au trăit în mediul cu număr mare de stimuli, nu numai că au supraviețuit până la surprinzătoarea vârstă de trei ani, echivalentul a 90 de ani omenești, dar creierul lor a crescut, dezvoltând noi conexiuni între celulele nervoase sub formă de dendrite și axoni. Șobolanii care au trăit în cuștile goale nu s-au dezvoltat și au murit repede. În 1911, Santiago Cajal, părintele neuroanatomiei, a descoperit că numărul de interconexiuni între neuroni este un semn al geniului, și că acestea sunt
Cum recunoaștem un geniu. Ce a avut EINSTEIN și noi nu avem () [Corola-website/Journalistic/105193_a_106485]
-
exercițiu mental. Diamond a examinat o bucată din creierul lui Einstein și a observat un număr mare de celule gliale. Spre deosebire de neuronii care nu se mai regenerează, și al căror număr nu poate crește în timpul vieții, celulele gliale, axonii și dendritele se pot înmulți de-a lungul vieții, în funcție de cum folosim creierul. Munca lui Diamond sugerează că, odată ce învățăm mai mult, cu atât apar mai multe conexiuni. Când ne oprim din învățat și mintea noastră stagnează, aceste conexiuni slăbesc și dispar
Cum recunoaștem un geniu. Ce a avut EINSTEIN și noi nu avem () [Corola-website/Journalistic/105193_a_106485]