339 matches
-
afumate. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră săptămână de post. Bunicuțu, în Joia mare, Vinerea (numită Vinerea Neagră) mare și Sâmbăta Mare ținea Post Negru până la apusul soarelui. Când eram în clasa a cincea mergeam la Denii, dar după aceea, școala ne-a interzis a mai merge. Acasă, în Săptămâna Mare, ne adunam cu mic și mare și ne apucam de curățenie generală. Mămica spăla perdelele și șervetele(ștergarele), lipea și văruia casa, apoi ștergea geamurile. Noi
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
pomilor, văruiam ulucile gardului, greblam șanțul de la poartă. După aceea, tăticu îl mai săpa ca să-l adâncească, repara podișca pentru ca apa de la ploaie să se scurgă la vale și nu să băltească. În Joia Mare se înroșeau ouăle, Vineri era Denia Mare, iar Sâmbăta se definitivau pregătirile pentru Paște. La slujba de Înviere, unele femei (care aveau persoane trecute dincolo fără lumină) aduceau câte un cocoș alb și o lumânare lungă, adunată în formă de colac, care ardea până la terminarea slujbei
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
pe Drumul Crucii (cu cele 14 opriri și întâlniri), spre Golgota (locul unde a fost răstignit) și, apoi la Sfântul Mormânt. Eram pe rând, mama copiilor mei, soția bărbatului meu și fetița din curtea părinților mei, fetița care eram în deniile copilăriei din Săptămâna Mare. Cea din Vinerea Mare era întipărită în memoria existenței mele de pe vremea când treceam pe sub masa plină de flori, pe care se afla Evanghelia și Crucea, masă pe sub care treceam cu toată smerenia de care eram în
CEL CE A SPÂNZURAT PĂMÂNTUL PE APE de DONA TUDOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358779_a_360108]
-
apusuri și răsărituri, în lanțuri și libertate, în îngenuncheri și slavă, în cătușe și har, în chemări și alegeri, în suspine și Liturghii, în defăimari și laude, în lepădări și jertfe, în vânzări și mucenicii, în trădări și binecuvântări, sub denia Crucii, dar și sub apoteoza Învierii. Poeții Crucii, ca Marii Sacerdoți ai Cuvântului dumnezeiesc și co-liturghisitori ai Suferinței Neamului, au plămădit în sângele, în crezul, în nădejdea, în jertfa și în dragostea lor, toată voința pătimirii, întrupată în: vânzarea, trădarea
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
zori, iar trilul sfânt de ciocârlie, i-a presărat voioșia cu o luncă de flori. Neastâmpărul tinereții i-a adunat gândurile, l-a înmiresmat cu nădejdi de trandafir, risipindu-și visurile rupte. Ca un potir de cer și-a pregătit denia mare, cu fruntea lină și catifelată scăldată-n picuri de lumină. Se lasă noaptea peste sat/ grea, un munte de basalt,/ și-n pas cu ea, din salt în salt,/ flueră vânt: s-a desprimăvărat.../ Pe ulițele lungi se mișcă
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
grea, un munte de basalt,/ și-n pas cu ea, din salt în salt,/ flueră vânt: s-a desprimăvărat.../ Pe ulițele lungi se mișcă,/ umbre-ntrupate, fără glas,/ din deal coboară`n ritm de pas,/ dăngăte ce din tăcere mușcă.../ E denie... și-s multe evanghelii/ la slujbă, e Joia Mare;/ Iuda este gata de vânzare,/ Iar Petru azi e simbolu`ndoielii.../ Doar codrul înverzit suspină`n vânt/ de durerea proprie-i vieți,/ căci mugurii sunt singurii asceți/ cari știu să-și
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
evanghelii/ la slujbă, e Joia Mare;/ Iuda este gata de vânzare,/ Iar Petru azi e simbolu`ndoielii.../ Doar codrul înverzit suspină`n vânt/ de durerea proprie-i vieți,/ căci mugurii sunt singurii asceți/ cari știu să-și țină gruel legământ.(Denie, Joia Mare 1947). Pe sânul rozaliu al primăverii se aude un glas de heruvim și sus, Bolțile de borangic ale cerului se scutură peste cireșul amărui al grădinii. Privirea sa ca o iie ațintită pe liliacul înflorit se leagănă-n
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Vîju Publicat în: Ediția nr. 461 din 05 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Bat clopotele negre și-mi zguduie ființa, E condamnat la moarte din nou Fiul Preasfânt, Se-ntunecă pământul, mă-ncearcă neputința De-a curăți păcatul, cu-al deniilor cânt. Să scot toți prizonierii ispitelor din lanțuri, Să curăț vina oarbă ce-apasă peste lume, Să deschid omenirii ale iubirii glasuri, Ceasornicul vieții să bată lin în inimi. Privesc trupu-i rănit și vărs lacrimi amare, Mă reazem de-a
CLOPOTE NEGRE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359124_a_360453]
-
gâtul aplecat că era gata gata să mi se rupă coloana. Mi s-a făcut frică și am fugit în clasă, ca cel mai cuminte dintre toți. Mergeam la biserică dar și acolo ne țineam de șotii. Când aveau loc deniile, ieșeam mai devreme, ne postam doi inși de o parte și de alta a ușii, copiii care ieșeau cu lumânări aprinse berauz cele mai sigure victime ale noastre: unul îi sufla în lumânare iar celălat îi trosnea o palmă, că
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
căpătat subit un elan dubios, am trecut de mai multe ori pe sub cruce și l-a ras cât am putut de tare de pe crucea Domnului. Să se învețe minte că nici acolo nu este loc pentru el. Altădată, la o denie, ascultam slujba în genunchi și în fața mea stătea Fițica, domnișoară în toată regula, fata doamnei învățătoare, care avea un coc dichisit din cozi împletite, ca un disc de telefon. Nu știu ce imbold diabolic m-a împins și am apropiat lumânarea de
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
Când aveam șapte ani, am plecat noaptea la denie cu amicul meu Gheorghe. Am prins momentul când s-a cântat Veniți de luați lumină! Hristos a înviat.... Era frumos. Popa avea o voce minunată, bisericuța era plină, toți oamenii se înălțau sufletește. După ce am luat paște, am plecat tot
Iulian Popescu: Urare simplă () [Corola-blog/BlogPost/339544_a_340873]
-
Dacă de multe ori în copilăria mea omul acesta era absent de la mai toate evenimentele...că “lucra în agricultură și, vezi tu, aici programul e zi-lumină”, de Paște era mereu prezent. De când era așezat Isus în mormânt, asista la toate deniile, dar mai ales la Înviere. Era pe vremea comuniștilor, dar nu s-a sfiit vreodată să ne ducă de mână și să ne închine la icoane sau la mormântul Domnului. Ținea întotdeauna să fim miruite și să primim paște. Avea
PAŞTELE, PAŞTELE DOMNULUI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342549_a_343878]
-
transmise de la o generație la alta), iar Sfânta Tradiție se referă strict la învățăturile lui Hristos, transmise Apostolilor și conținute în Sfânta Scriptură. Iată că intrăm în Săptămâna Patimilor și fiecare zi este marcată de Biserică prin slujbe minunate, numite Denii, numele lor venind de la slavonescul „vdenie”, însemnând priveghere sau slujbă nocturnă. Prima dintre Denii se ține chiar în seara Duminicii Floriilor și este Denia pentru Lunea Mare. Ultima are loc în Vinerea Mare și este cutremurătoarea Denie a Prohodului Domnului, după
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
lui Hristos, transmise Apostolilor și conținute în Sfânta Scriptură. Iată că intrăm în Săptămâna Patimilor și fiecare zi este marcată de Biserică prin slujbe minunate, numite Denii, numele lor venind de la slavonescul „vdenie”, însemnând priveghere sau slujbă nocturnă. Prima dintre Denii se ține chiar în seara Duminicii Floriilor și este Denia pentru Lunea Mare. Ultima are loc în Vinerea Mare și este cutremurătoarea Denie a Prohodului Domnului, după care urmează Noaptea Învierii. Niciodată nu trebuie să rămânem în brațele tristeții, „să nu
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
că intrăm în Săptămâna Patimilor și fiecare zi este marcată de Biserică prin slujbe minunate, numite Denii, numele lor venind de la slavonescul „vdenie”, însemnând priveghere sau slujbă nocturnă. Prima dintre Denii se ține chiar în seara Duminicii Floriilor și este Denia pentru Lunea Mare. Ultima are loc în Vinerea Mare și este cutremurătoarea Denie a Prohodului Domnului, după care urmează Noaptea Învierii. Niciodată nu trebuie să rămânem în brațele tristeții, „să nu plantăm copacul tristeții în inimile noastre”, după cum ne sfătuia un
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
prin slujbe minunate, numite Denii, numele lor venind de la slavonescul „vdenie”, însemnând priveghere sau slujbă nocturnă. Prima dintre Denii se ține chiar în seara Duminicii Floriilor și este Denia pentru Lunea Mare. Ultima are loc în Vinerea Mare și este cutremurătoarea Denie a Prohodului Domnului, după care urmează Noaptea Învierii. Niciodată nu trebuie să rămânem în brațele tristeții, „să nu plantăm copacul tristeții în inimile noastre”, după cum ne sfătuia un poet, ci să avem în spate trecutul și în față „cartea bucuriei
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
alta al fricii pentru a nu fiu văzut.Aceste două emoții se împleteau într-un sentiment inefabil pe care îl simt și astăzi după mai bine de șaizeci de ani. În Săptămâna Mare, din anul acesta, după ce am fost la denia “Celor 12 Evanghelii” și la “Prohod”, când am dat ocol Bisericii din cartierul clujan în care locuiesc, trecând pe sub giulgiu, simbolizând trupul lui Iisus, am așteptat cu emoție “Învierea” din noaptea de sâmbătă spre Duminică. După ce am terminat toate pregătirile
LUMINA ÎNVIERII SIMBOL AL SFINTEI TREIMI POGORÂTĂ ÎN NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343712_a_345041]
-
Amprente > LIMBA TA, FIICĂ DE LEI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului Limba-ngemănată-n genii Cu opinci, tunici și iie, Vine peste lungi milenii, Dinainte să se scrie În cazanii și în denii. Generații serii-serii Ce revendică latina, Hoarde năvălind puzderii, Au supt seva, rădăcina Limbii vechilor imperii. Apărând vatră și stână, Limba ce le-au dat-o dacii, Peste vremi să le rămână, Zeii lumii au fost bacii Ce-au scornit limba
LIMBA TA, FIICĂ DE LEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379513_a_380842]
-
HRISTOS... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Câteva cuvinte duhovnicești cu privire la Săptămâna Sfintelor și Mântuitoarelor Pătimiri ale Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos... Săptămâna mare, numită și săptămâna patimilor, este săptămâna deniilor, toate zilele acestei săptămâni fiind considerate, încă de la începuturile creștinismului, mărețe și sfinte și, chiar din seara de Florii, se citesc deniile, slujbe de priveghere care se săvârșesc doar în săptămânile a cincea și a șaptea ale Postului Paștelor. Așadar
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
și Mântuitoarelor Pătimiri ale Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos... Săptămâna mare, numită și săptămâna patimilor, este săptămâna deniilor, toate zilele acestei săptămâni fiind considerate, încă de la începuturile creștinismului, mărețe și sfinte și, chiar din seara de Florii, se citesc deniile, slujbe de priveghere care se săvârșesc doar în săptămânile a cincea și a șaptea ale Postului Paștelor. Așadar, Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare este perioada liturgică care începe cu Denia din Sfânta și Marea Luni și se încheie cu Sfânta
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
și sfinte și, chiar din seara de Florii, se citesc deniile, slujbe de priveghere care se săvârșesc doar în săptămânile a cincea și a șaptea ale Postului Paștelor. Așadar, Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare este perioada liturgică care începe cu Denia din Sfânta și Marea Luni și se încheie cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Sâmbătă și este ultima săptămână din perioada Triodului. Sinaxarul din Sfânta și Marea Sâmbătă care se citește
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
Sfânta și Marea Luni și se încheie cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Sâmbătă și este ultima săptămână din perioada Triodului. Sinaxarul din Sfânta și Marea Sâmbătă care se citește la Denia în care se cântă Prohodul Domnului, referindu-se la semnificațiile duhovnicești ale Săptămânii Patimilor ne spune: Cele patruzeci de zile ale Postului Mare întrec pe celelalte zile; iar Săptămâna Mare este cea mai importantă; și iarăși Săptămâna Mare culminează cu
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
cel preafrumos și de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului nostru Iisus Hristos. Ziua liturgică începe, după cum aflăm din Triod, duminică seara cu slujba Vecerniei, urmată de Pavecerniță, după care se săvârșește rânduiala specifică Săptămânii Patimilor și anume, Denia, adică Utrenia din Sfânta și Marea Luni, care spre deosebire de celelalte din cursul anului se săvârșește seara și poartă numele de Denie. În cadrul ei se citește pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei capitolul XXI, versetele 18-44 care este o continuare a
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
Triod, duminică seara cu slujba Vecerniei, urmată de Pavecerniță, după care se săvârșește rânduiala specifică Săptămânii Patimilor și anume, Denia, adică Utrenia din Sfânta și Marea Luni, care spre deosebire de celelalte din cursul anului se săvârșește seara și poartă numele de Denie. În cadrul ei se citește pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei capitolul XXI, versetele 18-44 care este o continuare a Evangheliei ce s-a citit la Utrenia din Duminica Floriilor (Matei XXI, 1-11; 15-17). În cadrul aceleași Denii aflăm și semnificațiile din
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
și poartă numele de Denie. În cadrul ei se citește pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei capitolul XXI, versetele 18-44 care este o continuare a Evangheliei ce s-a citit la Utrenia din Duminica Floriilor (Matei XXI, 1-11; 15-17). În cadrul aceleași Denii aflăm și semnificațiile din Sfânta și Marea Luni prin lectura Sinaxarului din care aflăm: "De astăzi încep Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos. Înainte de altele, este luat ca preînchipuire a Domnului, Iosif cel preafrumos. Iosif a fost un fiu
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]