KorAP: Find »[drukola/base=denitrificare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

131 matches

Corola-website/Law/294003_a_295332

din prezenta directivă în raport cu monitorizarea defecțiunilor funcționale majore, testarea sistemului de denitrificare determină dacă MI se activează în oricare dintre următoarele condiții: - îndepărtarea completă a sistemului sau înlocuirea lui cu un sistem fals - lipsa completă a reactivului pentru sistemul de denitrificare - orice defecțiune de natură electrică a unei componente (de exemplu, a senzorilor sau dispozitivelor de acționare, a unității de control a dozării) a sistemului de denitrificare, inclusiv, după caz, la sistemul de încălzire a reactivului - defectarea sistemului de dozare a

32005L0078-ro (2005) [Corola-website/Law/294003_a_295332]
sau înlocuirea lui cu un sistem fals - lipsa completă a reactivului pentru sistemul de denitrificare - orice defecțiune de natură electrică a unei componente (de exemplu, a senzorilor sau dispozitivelor de acționare, a unității de control a dozării) a sistemului de denitrificare, inclusiv, după caz, la sistemul de încălzire a reactivului - defectarea sistemului de dozare a reactivului (de exemplu, absența alimentării cu aer, înfundarea jiclorului, defectarea pompei de dozare) al sistemului de denitrificare - o pană gravă a sistemului. 6.3.1.4

32005L0078-ro (2005) [Corola-website/Law/294003_a_295332]
a unității de control a dozării) a sistemului de denitrificare, inclusiv, după caz, la sistemul de încălzire a reactivului - defectarea sistemului de dozare a reactivului (de exemplu, absența alimentării cu aer, înfundarea jiclorului, defectarea pompei de dozare) al sistemului de denitrificare - o pană gravă a sistemului. 6.3.1.4. Îndepărtarea completă a filtrului de particule, după caz, sau înlocuirea lui cu un filtru de particule defect, ceea ce duce la depășirea, de către emisiile de particule, a pragurilor limită OBD prevăzute în

32005L0078-ro (2005) [Corola-website/Law/294003_a_295332]
înfundarea jiclorului, defectarea pompei de dozare) al filtrului de pulberi - colmatarea filtrului de particule, ceea ce duce la o presiune diferențială care iese din gama declarată de constructor. 6.3.1.5. După caz, înlocuirea filtrului combinat de particule și de denitrificare (inclusiv a senzorilor care fac parte integrantă din dispozitiv) cu un sistem deteriorat sau defect sau simularea electronică a unui sistem deteriorat sau defect, ceea ce duce la depășirea, de către emisiile de NOx și de particule, a pragurilor limită OBD prevăzute

32005L0078-ro (2005) [Corola-website/Law/294003_a_295332]
limită OBD prevăzute în tabelul de la articolul 4 alineatul (3) din prezenta directivă. În cazul în care motorul este omologat în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din prezenta directivă în raport cu monitorizarea defecțiunilor funcționale majore, testarea filtrului combinat de particule și de denitrificare determină dacă MI se activează în oricare dintre următoarele condiții: - îndepărtarea completă a sistemului sau înlocuirea lui cu un sistem fals - lipsa completă a reactivului pentru filtrul combinat de particule și de denitrificare - orice defecțiune de natură electrică a unei

32005L0078-ro (2005) [Corola-website/Law/294003_a_295332]
testarea filtrului combinat de particule și de denitrificare determină dacă MI se activează în oricare dintre următoarele condiții: - îndepărtarea completă a sistemului sau înlocuirea lui cu un sistem fals - lipsa completă a reactivului pentru filtrul combinat de particule și de denitrificare - orice defecțiune de natură electrică a unei componente (de exemplu, a senzorilor sau a dispozitivelor de acționare, a unității de control a dozării) a filtrului combinat de particule și de denitrificare, inclusiv, după caz, a sistemului de încălzire a reactivului

32005L0078-ro (2005) [Corola-website/Law/294003_a_295332]
a reactivului pentru filtrul combinat de particule și de denitrificare - orice defecțiune de natură electrică a unei componente (de exemplu, a senzorilor sau a dispozitivelor de acționare, a unității de control a dozării) a filtrului combinat de particule și de denitrificare, inclusiv, după caz, a sistemului de încălzire a reactivului - defectarea sistemului de dozare a reactivului (de exemplu, absența alimentării cu aer, înfundarea jiclorului, defectarea pompei de dozare) al filtrului combinat de particule și de denitrificare - o pană gravă a sistemului

32005L0078-ro (2005) [Corola-website/Law/294003_a_295332]
combinat de particule și de denitrificare, inclusiv, după caz, a sistemului de încălzire a reactivului - defectarea sistemului de dozare a reactivului (de exemplu, absența alimentării cu aer, înfundarea jiclorului, defectarea pompei de dozare) al filtrului combinat de particule și de denitrificare - o pană gravă a sistemului de captare a NOx - topirea în mare măsură a substratului filtrului de particule - o fisurare majoră a filtrului de particule - colmatarea filtrului de particule, ceea ce duce la o presiune diferențială care iese din gama declarată

32005L0078-ro (2005) [Corola-website/Law/294003_a_295332]
Corola-website/Law/269047_a_270376

dintr-un amestec de dejecții animale, lichide și solide cu apă de ploaie sau de canal, iar în unele cazuri și cu o cantitate mică de paie tocate, praf de turbă, rumeguș etc. și nutrețul care rămâne de la hrana animalelor; - "denitrificare" - proces de reducere biochimică a nitraților sau nitriților sub formă de azot gazos, fie ca azot molecular [N(2)] fie ca oxizi de azot; - "doza de aplicare" - masa sau volumul de îngrășământ, amendament al solului sau element nutritiv, aplicat pe

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
sau prin hidroliza enzimatică a îngrășămintelor care conțin azot amidic, precum și pierderi sub formă de oxizi inferiori ai azotului [NO și N(2)O] și chiar azot molecular în procesul de reducere a nitraților cunoscut sub numele de proces de denitrificare. Aceste procese și îndeosebi, cel de levigare, se petrec în toate solurile din țara noastră și sub toate culturile și sunt mai accentuate pe solurile nisipoase, cu deosebire pe cele irigate (figura 4.1). Figura 4.1. Circuitul azotului în

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
kg/ha; N(r) este azotul provenit din mineralizarea resturilor vegetale ale culturilor precedente, în kg/ha; N(i) este azotul pierdut prin imobilizare de către microorganismele din sol, în kg/ha; N(g) este azotul pierdut prin volatilizare, inclusiv prin denitrificare, în kg/ha; N(l) este azotul pierdut prin antrenare cu scurgerile de suprafață și prin levigare, în kg/ha. Corecțiile făcute pe baza acestei relații au un caracter estimativ, datorită complexității fenomenelor care controlează parametrii respectivi așa cum rezultă din

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
vedere al protecției apelor împotriva poluării cu nitrați, imobilizarea N de către microorganisme din sol poate fi considerată benefică. Pierderi de azot sub formă de gaze în atmosferă [N(g)] Aceste pierderi se pot produce prin diferite mecanisme, în special prin denitrificare și prin volatilizarea amoniacului la suprafața solurilor alcaline. Se estimează că într-un sol normal se poate denitrifica 10-15 % de azot nitric din cel produs anual prin mineralizarea materiei organice din sol și din cel încorporat sub formă de îngrășăminte

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
sau acoperite cu zăpadă Pe soluri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă este │ │interzisă aplicarea îngrășămintelor organice de natură animală evitându-se │ │astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare și cu scurgerile, │ │precum și pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi │ │de azot. În zonele inundabile este interzisă depozitarea gunoiului de grajd. Pentru culturile de orez, se recomandă ca fertilizarea să se realizeze cu îngrășăminte pe bază azot amoniacal sau amidic, care trebuie aplicat

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
saturate cu apă sau în zone inundabile, trebuie ales momentul de aplicare a îngrășămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare capacității de câmp, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare și cu scurgerile, precum și pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot. 7.10. Optimizarea rotației culturilor pentru limitarea pierderilor de azot către corpurile de apă subterană sau de suprafață Pierderile de nitrați din sol sunt mai intense în sezoanele cu precipitații mai

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-2. ● Ionul nitrat poate fi parțial consumat de plante sau levigat. - Clorura de amoniu are un conținut de 26% N și 66% Cl, cu o utilizare redusă și în special în orezării pentru faptul că nu se pierde azotul prin denitrificare și nu apar emisii de H(2)S ca în cazul sulfatului de amoniu. Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal Din această categorie de îngrășăminte care conțin ambele forme de azot, nitric și amoniacal, fac parte: - Azotatul de amoniu conține

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
Corola-website/Law/269048_a_270377

dintr-un amestec de dejecții animale, lichide și solide cu apă de ploaie sau de canal, iar în unele cazuri și cu o cantitate mică de paie tocate, praf de turbă, rumeguș etc. și nutrețul care rămâne de la hrana animalelor; - "denitrificare" - proces de reducere biochimică a nitraților sau nitriților sub formă de azot gazos, fie ca azot molecular [N(2)] fie ca oxizi de azot; - "doza de aplicare" - masa sau volumul de îngrășământ, amendament al solului sau element nutritiv, aplicat pe

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
sau prin hidroliza enzimatică a îngrășămintelor care conțin azot amidic, precum și pierderi sub formă de oxizi inferiori ai azotului [NO și N(2)O] și chiar azot molecular în procesul de reducere a nitraților cunoscut sub numele de proces de denitrificare. Aceste procese și îndeosebi, cel de levigare, se petrec în toate solurile din țara noastră și sub toate culturile și sunt mai accentuate pe solurile nisipoase, cu deosebire pe cele irigate (figura 4.1). Figura 4.1. Circuitul azotului în

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
kg/ha; N(r) este azotul provenit din mineralizarea resturilor vegetale ale culturilor precedente, în kg/ha; N(i) este azotul pierdut prin imobilizare de către microorganismele din sol, în kg/ha; N(g) este azotul pierdut prin volatilizare, inclusiv prin denitrificare, în kg/ha; N(l) este azotul pierdut prin antrenare cu scurgerile de suprafață și prin levigare, în kg/ha. Corecțiile făcute pe baza acestei relații au un caracter estimativ, datorită complexității fenomenelor care controlează parametrii respectivi așa cum rezultă din

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
vedere al protecției apelor împotriva poluării cu nitrați, imobilizarea N de către microorganisme din sol poate fi considerată benefică. Pierderi de azot sub formă de gaze în atmosferă [N(g)] Aceste pierderi se pot produce prin diferite mecanisme, în special prin denitrificare și prin volatilizarea amoniacului la suprafața solurilor alcaline. Se estimează că într-un sol normal se poate denitrifica 10-15 % de azot nitric din cel produs anual prin mineralizarea materiei organice din sol și din cel încorporat sub formă de îngrășăminte

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
sau acoperite cu zăpadă Pe soluri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă este │ ��interzisă aplicarea îngrășămintelor organice de natură animală evitându-se │ │astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare și cu scurgerile, │ │precum și pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi │ │de azot. În zonele inundabile este interzisă depozitarea gunoiului de grajd. Pentru culturile de orez, se recomandă ca fertilizarea să se realizeze cu îngrășăminte pe bază azot amoniacal sau amidic, care trebuie aplicat

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
saturate cu apă sau în zone inundabile, trebuie ales momentul de aplicare a îngrășămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare capacității de câmp, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare și cu scurgerile, precum și pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot. 7.10. Optimizarea rotației culturilor pentru limitarea pierderilor de azot către corpurile de apă subterană sau de suprafață Pierderile de nitrați din sol sunt mai intense în sezoanele cu precipitații mai

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-2. ● Ionul nitrat poate fi parțial consumat de plante sau levigat. - Clorura de amoniu are un conținut de 26% N și 66% Cl, cu o utilizare redusă și în special în orezării pentru faptul că nu se pierde azotul prin denitrificare și nu apar emisii de H(2)S ca în cazul sulfatului de amoniu. Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal Din această categorie de îngrășăminte care conțin ambele forme de azot, nitric și amoniacal, fac parte: - Azotatul de amoniu conține

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
Corola-website/Law/268930_a_270259

dintr-un amestec de dejecții animale, lichide și solide cu apă de ploaie sau de canal, iar în unele cazuri și cu o cantitate mică de paie tocate, praf de turbă, rumeguș etc. și nutrețul care rămâne de la hrana animalelor; - "denitrificare" - proces de reducere biochimică a nitraților sau nitriților sub formă de azot gazos, fie ca azot molecular [N(2)] fie ca oxizi de azot; - "doza de aplicare" - masa sau volumul de îngrășământ, amendament al solului sau element nutritiv, aplicat pe

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
sau prin hidroliza enzimatică a îngrășămintelor care conțin azot amidic, precum și pierderi sub formă de oxizi inferiori ai azotului [NO și N(2)O] și chiar azot molecular în procesul de reducere a nitraților cunoscut sub numele de proces de denitrificare. Aceste procese și îndeosebi, cel de levigare, se petrec în toate solurile din țara noastră și sub toate culturile și sunt mai accentuate pe solurile nisipoase, cu deosebire pe cele irigate (figura 4.1). Figura 4.1. Circuitul azotului în

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
kg/ha; N(r) este azotul provenit din mineralizarea resturilor vegetale ale culturilor precedente, în kg/ha; N(i) este azotul pierdut prin imobilizare de către microorganismele din sol, în kg/ha; N(g) este azotul pierdut prin volatilizare, inclusiv prin denitrificare, în kg/ha; N(l) este azotul pierdut prin antrenare cu scurgerile de suprafață și prin levigare, în kg/ha. Corecțiile făcute pe baza acestei relații au un caracter estimativ, datorită complexității fenomenelor care controlează parametrii respectivi așa cum rezultă din

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]