244 matches
-
are orientare inversă, deoarece referința este o relație dintre o unitate lingvistică (un cuvînt) și un referent, pornindu-se de la limbă spre realitate, în vreme ce denominația este un act de desemnare a unui referent, pornind de la realitate spre limbă. De obicei, denominația este identificată cu desemnarea, ambele constînd din relația care se stabilește între un semn lingvistic (cuvînt) și un referent (obiect), adică o realitate lingvistică, denumită desemnat. G. Kleiber disociază însă noțiunea de "denominație" de cea de "desemnare". În această perspectivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pornind de la realitate spre limbă. De obicei, denominația este identificată cu desemnarea, ambele constînd din relația care se stabilește între un semn lingvistic (cuvînt) și un referent (obiect), adică o realitate lingvistică, denumită desemnat. G. Kleiber disociază însă noțiunea de "denominație" de cea de "desemnare". În această perspectivă, denominația este un act care constă în instituirea unei asociații referențiale durabile între un obiect și un semn. Atribuirea unui nume propriu sau a unui nume comun printr-un astfel de act de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este identificată cu desemnarea, ambele constînd din relația care se stabilește între un semn lingvistic (cuvînt) și un referent (obiect), adică o realitate lingvistică, denumită desemnat. G. Kleiber disociază însă noțiunea de "denominație" de cea de "desemnare". În această perspectivă, denominația este un act care constă în instituirea unei asociații referențiale durabile între un obiect și un semn. Atribuirea unui nume propriu sau a unui nume comun printr-un astfel de act de referință are la bază ceva însușit, memorizat, constînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al unei obișnuințe asociative. Prin urmare, desemnarea nu este codată și nu este memorizată, precum secvența legumele cu care se prepară ciorba (spre deosebire de construcția formă de relief). Se poate constata însă că desemnarea nu este definită decît prin raportare la denominație, încît, pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, nu se poate stabili o conceptualizare specială a denominației, care să fie contrară desemnării. În structura discursului, denominația se distinge
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constata însă că desemnarea nu este definită decît prin raportare la denominație, încît, pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, nu se poate stabili o conceptualizare specială a denominației, care să fie contrară desemnării. În structura discursului, denominația se distinge prin prezența unor enunțuri metalingvistice precum: x este numele lui y care...; un x care... se numește y; așa cum indică numele, un x este... sau alte formulări similare. Denominația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
raportare la denominație, încît, pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, nu se poate stabili o conceptualizare specială a denominației, care să fie contrară desemnării. În structura discursului, denominația se distinge prin prezența unor enunțuri metalingvistice precum: x este numele lui y care...; un x care... se numește y; așa cum indică numele, un x este... sau alte formulări similare. Denominația se realizează deseori prin definiții stipulative (numim x un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
denominației, care să fie contrară desemnării. În structura discursului, denominația se distinge prin prezența unor enunțuri metalingvistice precum: x este numele lui y care...; un x care... se numește y; așa cum indică numele, un x este... sau alte formulări similare. Denominația se realizează deseori prin definiții stipulative (numim x un y care...), în text fiind prezentă o perifrază definițională. Actul desemnării unui referent se realizează și prin definiția ostensivă, care presupune o trimitere la realitatea propriu-zisă, printr-o regăsire între planul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca desemnare un concept cu orientarea spre un obiect, desemnatul fiind particularizarea conceptului respectiv, iar nu obiectul însuși. Prin a n a l i z a d i s c u r s u l u i se constată că denominația și desemnarea coexistă în enunțuri, căci antecedentul la care se referă o paradigmă a desemnării este în general o secvență a denominației. Dacă discursul analizat este o traducere, identificarea desemnării, arată Eugen Coșeriu, este esențială pentru a stabili corectitudinea transpunerii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
l i z a d i s c u r s u l u i se constată că denominația și desemnarea coexistă în enunțuri, căci antecedentul la care se referă o paradigmă a desemnării este în general o secvență a denominației. Dacă discursul analizat este o traducere, identificarea desemnării, arată Eugen Coșeriu, este esențială pentru a stabili corectitudinea transpunerii dintr-o limbă în alta. V. concretizare, definiție, denominație, denotație, referent. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care se referă o paradigmă a desemnării este în general o secvență a denominației. Dacă discursul analizat este o traducere, identificarea desemnării, arată Eugen Coșeriu, este esențială pentru a stabili corectitudinea transpunerii dintr-o limbă în alta. V. concretizare, definiție, denominație, denotație, referent. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN DESTINATAR. Termenul destinatar se întrebuințează în teoria comunicării pentru a desemna subiectul căruia îi este adresat un mesaj de către subiectul vorbitor. Această manieră de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vedere al praxematicii, procesul metaforic și ironia au unele puncte comune, căci ambele presupun o contradicție în discursul cuiva, deși primul vizează un conflict denominativ, iar cea de-a doua un conflict enunțiativ. Dar, dacă discursul altuia intervine la nivelul denominației în metaforă, aceasta înseamnă că el este parte componentă la nivel enunțiativ în ironie, deaoarece dialogul enunțiativ, care pornește de la aceeași formă enunțiativă, corespunde unor sensuri diferite. Sub aspectul producerii sensului, ironia și metafora acționează asupra reprezentărilor convenționale obligînd destinatarul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discurs, situație de comunicare. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AH NOMINAȚIE. Fiind în relație semantică și etimologică cu verbul a numi, cuvîntul neologic nominație are, în domeniul lingvisticii, semnificația "atribuire a unui nume", care îl apropie de un termen de specialitate consacrat, denominație. În principiu, nominația este un act de categorizare, o practică în același timp socială și lingvistică. De aceea, metalimbajul analitic subliniază valoarea procesuală a nominației, aceea de act de vorbire sesizabil în dinamica producerii lui, care îl diferențiază de rezultatul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este un act de categorizare, o practică în același timp socială și lingvistică. De aceea, metalimbajul analitic subliniază valoarea procesuală a nominației, aceea de act de vorbire sesizabil în dinamica producerii lui, care îl diferențiază de rezultatul lui reprezentat de denominație. Se poate spune, deci, că nominația este actul prin care subiectul numește ceva în spațiul discursului, clasifică un referent introducîndu-l într-o clasă de obiecte anumită a lexicului, cel puțin atunci cînd nu se urmărește inovarea printr-un neologism. Dimensiunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fost văzut în toate timpurile ca fondator al limbii și că a beneficiat de o atenție deosebită în concepțiile mitice, teologice și filozofice care urmăreau o explicație asupra originii limbii. Deși polisemantismul cuvîntului nume nu permite distincția între nominație și denominație, trebuie făcută deosebirea între producerea lexicală a sensului care interesează ansamblul cuvintelor lexicului (a da un nume la ceva) și producerea nominală a sensului (a indica prin nume; a-i spune pe nume). Mai întîi, dinamica producerii lexicale a sensului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Problematica nominației nu se poate rezolva în cadrul înțelegerii mitice, arhetipale a numelui, care face ea denominarea esenței lucrurilor și postulează posibilitatea unei clasificări lingvistice care redă adevărul despre lume. Nominația nu poate fi receptarea unei cunoașteri absolute și definitive, adică denominația unui adevăr, ci este numai expresia lingvistică a unui punct de vedere în mod inevitabil cu perspectivă restrînsă. Deoarece nominația nu presupune numirea unei esențe, ea evidențiază raportul omului cu ființele și cu lucrurile, ce constă din practicile prin care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
presupune numirea unei esențe, ea evidențiază raportul omului cu ființele și cu lucrurile, ce constă din practicile prin care el realizează categorizările și reprezentările. Aceste practici depind de interesul acordat obiectului numit și, de aici, apar variațiile de sens ale denominației, în care sînt reperabile punctele de vedere diversificate ce stau la baza polisemiei. De asemenea, de aici apar variațiile de sens în diacronie, care urmează evoluția cunoașterii și, tot de aici, rezultă relativitatea lingvistică, generatoare a diferențelor din construcția logosferei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sensului în același timp cu influențarea comportamentului oamenilor și, prin aceasta, a lumii. Noțiunea "praxem" trebuie considerată atît din punctul de vedere al limbii, cît și din cel al vorbirii. Prima perspectivă conduce la o înțelegere reînnoită a lexicului, lista denominațiilor lexicale apărînd aici ca artefactul unei însumări metalingvistice a actelor de nominație suficient de recurente în discurs pentru a fi considerate ca fiind stabilizate în limbă. Și cîmpurile semantice cuprinse de articolele lexicografice apar ca potențialități suficiente care rezultă din
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
determinare (parțială) prin completări atașate cuvîntului deictic se realizează o referință deictică. Există și o referință demonstrativă, atunci cînd termenii referențiali nu sînt specifici și nu au autonomie referențială (fiindcă au slabă saturație semantică). V. actualizare, anaforă, cataforă, coreferință, deducție, denominație, discurs, inducție, nume, semn, semnificație. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002, VARO - LINARES 2004; ESCANDELL VIDAL 2004. IO REFORMULARE (argumentativă). Caracterul segmentelor enunțiative care participă prin reformulare la construirea argumentelor orientate către anumite concluzii este legat, aproape cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004. RN TIPIZARE. Prin delimitarea noțiunilor, care poate părea o activitate abstractă, se produce de fapt o delimitare a realităților pentru care noțiunile sînt reflecții în conștiință, în clase care primesc o denumire (prin procesul denominației). Se realizează astfel o decupare a realului prin care se produce categorizarea, încît, atunci cînd se numește un element al lumii, instrumentul lingvistic care permite reperarea acestui element îl izolează și îl clasifică într-o ierarhie a hiponimelor și a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
social ale politicii ateiste au fost diferite de la o țară la alta, de la un context cultural ala altul. Pollack (2001) identifică patru factori care un influențat gradul de secularizare al țărilor europene foste comuniste: nivelul represiunii politice, gradul de modernizare, denominația dominantă și apropierea dintre religie și ideile naționale. Nivelul represiunii politice față de biserici și religie nu a fost uniform în toate fostele țări socialiste. În țările în care represiunea politică a fost mai puternică, așa cum este cazul Germaniei de Est
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
alte biserici (Pollack, 2001, 2003; Need, Evans, 2001; Froese, 2004a; Stark, 2001; Bruce, 2001). Suportul internațional de care s-a bucurat Biserica Catolică, precum și structura ierarhică și diferențele adânci dintre grupul de credincioși și lumea exterioară au făcut ca această denominație să reziste mai bine represiunii comuniste și să își păstreze membrii în măsură mai mare decât alte biserici. Dincolo de vulnerabilitatea Protestantismului în fața forțelor modernizării, despre care am amintit anterior, Bisericile Protestante din țările foste comuniste au suferit din cauză lipsei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mult situația religioasă din această țară, o ușoară creștere a credințelor religioase de tip bricolaj fiind înregistrată, însă dimensiunile acesteia sunt modeste (Muller, 2004; Pollak, 2003, 2004). În Ungaria, țară mixtă din punct de vedere religios, situația diferă de la o denominație la alta. Biserica Catolică a rămas puternică și a suferit puține pierderi, asemenea majorității Bisericilor Catolice din țările ex-comuniste. În schimb, Biserica Luterană a fost puternic afectată, având o situație similară cu cea a Bisericii Luterane din Germania de Est
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Bisericilor, pe de o parte, și a credinței religioase în perioada comunistă vorbesc despre o situație specială în cazul României (Stark, 2001; Franklin Lytle, 1998; Stan & Turcescu, 2000; Gillet, 2001; Meyendorff, 1996). Represiunea comunistă a afectat în mod semnificativ toate denominațiile, unele biserici și mănăstiri au fost închise și practica religioasă a scăzut seminificativ. Trebuie făcută însă o distincție între situația Bisericii Ortodoxe Române și cea a altor Biserici, precum cea Greco Catolică. Protecția oferită de structura internațională Catolică nu a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cercetări, practica religioasă scade la adulții tineri care părăsesc casa părintească și care își încep cariera profesională, însă crește după formarea propriei familii și după apariția copiilor. Formarea familiei are un rol important mai ales dacă ambii soți aparțin aceleiași denominații, în timp ce apariția copiilor crește puternic practica religioasă a părinților. Explicați rezidă în faptul că părinții consideră biserică foarte importantă pentru socializarea copiilor și atunci încep să o frecventeze împreună. O altă explicație a faptului că există diferențe semnificative în practica
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religioase fără ca nivelul absolut de religiozitate să fie influențat de pluralism. Însă, așa cum arătam în capitolul introductiv există și alți factori care determină variații în nivelul de religiozitate al statelor foste comuniste. Pollack (2001) include aici, pe lângă modernizare, represiunea politică, denominația dominantă și apropierea de ideile naționale. Astfel, în țările în care represiunea politică îndreptată împotriva religie a fost mai blândă, bisericile au reușit să supraviețuiască și să mențină o anumită viață ecleziastică. Și valorile religioase au supraviețuit mai bine în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]