3,442 matches
-
inimilor noastre și care ne conferă bucurii neasemuite. Însuși poemul inaugural “Tărâm ideal” - constituie năzuința omului spre perfecțiune, spre înălțimea pe care doar sufletul neprihănit o poate atinge. Cartea este o adevărată bijuterie de purtat pe dinăuntru. Poemele, scurte și dense, sunt și ele mărgăritare de suflet. Sunt perlele găsite în stridiile pe care autoarea le-a cules de pe “țărmul plin cu alge/ Când soarele ieșea semeț din mare”. Autoarea se vede în spațiul târziu, călcând pe “cioburi milenare” în timp ce “Pe
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
dar la piele e elementul de bază. Ce facem apoi e să luăm celulele și colagenul acestora și să le întindem ca să formeze foi, apoi așezăm aceste foi în straturi, una peste cealaltă, ca foietajul, pentru a forma foi mai dense, pe care, apoi, le lăsăm să se maturizeze. În final, luăm această piele stratificată și printr-un proces de bronzare mult mai scurt și mai puțin chimic, creăm piele. Sunt foarte încântat să vă arăt, pentru prima oară, primul lot
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/replicatoarele-star-trek/ [Corola-blog/BlogPost/93685_a_94977]
-
mai des grămezi de zăpadă viscolită, semn că fusese zăpadă mare pe acolo zilele trecute. În spatele brazilor întunecați, se vedeau clar crestele munților acoperite cu zăpadă, care strălucea în lumina lunii. Câteva minute mai târziu, intram într-o ceață foarte densă de munte și am început să reduc viteza: Curând, un indicator rutier îmi arăta că urma o localitate cu stație de benzină și restaurant: Era și timpul! Trebuia să fac plinul de benzină și eram și obosit. Am ieșit de pe
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1461538935.html [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
urechile vigilenților lor persecutori. Memorabile portrete de familie, care fac totodată parte din panteonul intelectual și politic al României în cea mai strălucită epocă a ei: familiile Missirliu, Micescu, Ioanid, Giurăscu, Herescu, tulburătoare pilde de voință și curaj alcătuiesc substanța densă a acestei cărți. Protagoniștii ei construiseră de-a lungul câtorva generații splendide case și conace, întemeiaseră școli și biblioteci, scriseseră cărți și clădiseră politic România modernă, pentru ca, după instaurarea regimului comunist, cu pustiitoarea sa prigoană împotriva spiritului, rectitudinii și verticalității
Romanul unei vieţi – cronica unei epoci by http://uzp.org.ro/romanul-unei-vieti-cronica-unei-epoci/ [Corola-blog/BlogPost/94090_a_95382]
-
văi, pe coline, Să lăsăm zăpada peste noi să cadă Și nu zice nimeni că facem paradă Când ieșim în drumul iernii care vine: Bucuria, astăzi, se cheamă zăpadă. PICIOR PESTE PICIOR Pe scaune înalte, picior peste picior, În atmosfera densă de alcool și fum, Fosile vechi de oameni, ca file de album, Stau c-un pahar în față, cu resturi de lichior. Așa cum stau cu toții este revoltător, Că s-au oprit netrebnici din drept al vieții drum, Pe scaune înalte
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427453854.html [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
vechi de oameni, ca file de album, Stau c-un pahar în față, cu resturi de lichior. Așa cum stau cu toții este revoltător, Că s-au oprit netrebnici din drept al vieții drum, Pe scaune înalte, picior peste picior, În atmosfera densă de alcool și fum. Mai sunt și unii care încearcă, cum-necum Să iasă din mocirlă, să se ridice-zbor, Se-nalță preț de-o clipă, dar cad din nou, ușor, Că au ajuns de-o vreme, deși sunt vii, postum, Pe
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427453854.html [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
nu rămâne decât să se disipe și în locul ei apare durerea fizică, sufletească, dezechilibrul interior care nu duce către nimic bun pentru ființa mea. Am simțit de multe ori energia... cum o numesc eu, a cancerului. Este de culoare kaki, densă, vâscoasă și parcă atunci când mă spăl pe mâini cu sare grunjoasă, neiodată, se desprinde greu de mâinile mele. Dacă nu-mi fac autoprotecție puternică rostind de mai multe ori Tatăl Nostru și rostind Numele Tău, Doamne!, mai târziu un pic
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1470594663.html [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
de frumoasă și sobra totodată, impunea respect. La ora cinci dimineață, Rodica fu prezenta, așa cum stabiliseră. Era însoțită de un coleg de breaslă, care avea și el un proces în aceiași localitate. Era surprinzător de rece, era și o ceață densă, toamna începu să-și arate și față ei neplăcută. Drumul a fost plăcut, Rodica era o șoferița de mână întâia, calmă și atentă. Alin, colegul ei, era simpatic și tot drumul le-a întreținut cu bancuri hăzoase, nici nu și-
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1463941993.html [Corola-blog/BlogPost/378854_a_380183]
-
lungă) vreme, printr-un divorț al prietenului prietenului cuscrului. Ne folosim, va să zică, intuiția. Există și o explicație științifică a acestui fenomen. Se pare că, la femei, “corpul calos”, care face legătura între cele două jumătăți cerebrale, are o stuctură mai densă decât la bărbați, permițând informațiilor să treacă mult mai rapid din emisfera stângă (responsabilă cu rațiunea) în emisfera dreaptă (responsabilă cu procesele creative). Așa ajungem să “simțim”, pur și simplu, lucruri pe care nu le putem argumenta logic. În fața acestei
Avantajul de a nu fi prea bună prietenă cu logica by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18565_a_19890]
-
ci în bucătărie, și nu pe tot parcursul anului, ci numai vara. Pornește odată cu aragazul, mai ales dacă dai drumul la cuptor. Iar, dacă mai pornești și un ochi-două din cele de sus, căldura devine la fel de mare și aburii la fel de denși ca în baia domnului de mai sus. Prin iulie, anul ăsta, am trăit cea mai dură experiență în sauna asta. Mi-am anunțat soțul că voi fi Zâna Eficienței, iar el Zânul Răsfățului. Eu - Zâna Eficienței, pentru că găsisem la ea
Din flăcări, aburi şi vapori, iscat-am frumuseţi şi preţuri noi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20925_a_22250]
-
ore. Secunda este arc suspendat în timp de un fir de păr și albastrul pur al gândului întrupat în cuvânt se scurge dinspre lumină spre întuneric. Cuvântul, cel care a fost la început, taie aidoma cuțitelor care sfâșie turbate aerul dens de pe scenă, iar ceasul s-a ascuns sub reaplinul sacadat al tobei clădite pe zongoră. Glas tânguit se îngână sub strunele ceterii. Inițierea începe sub semnul dionisiac al paradisului pătruns și tulburător continuă pe treptele care duc spre infernul durerii
Actorul by http://www.zilesinopti.ro/articole/2038/actorul [Corola-blog/BlogPost/97127_a_98419]
-
peste noapte. Și alegătorul de la oraș, sau dintr-un sat de munte, cu studii universitare sau cu patru clase, angajat în domeniu public, sau patron peste gospodaria lui, își pune întrebarea: “ÎN CE DIRECȚIE SE ÎNDREAPTĂ ȚARA?” La propră ceață densă, domnule Președinte! (...) “Voi sunteți urmașii... Niște răi și niște fameni / E rușine omenirii / Să vă spună vouă oameni.” Domnule Mihai Eminescu, istoria se repetă! Ce-i de făcut? (...) Scriu și voi scrie, din suflet pentru suflet! De ce în ultima vreme
LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_1406177120.html [Corola-blog/BlogPost/349491_a_350820]
-
Muzica nu este în esterioritatea timpului, cum nu e nici viața. El cântă de la prima și până la ultima bătaie a inimii ființei umane! Din acest univers sonor perceput la nivel uman se extrag toate creațiile muzicale între care cel mai dens și însorit gen este cel clasic, ce întrece în frumusețe și fericire pe toate celelalte, prin regina sa, opera! Ea călătorește melomanul într-acolo unde doar imaginația răzbate, preluând faptul vieții și comutându-l pe elitrele muzicii, dincolo de zidul real
FELICIA FILIP. TIMPUL CÂNTĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412942233.html [Corola-blog/BlogPost/341069_a_342398]
-
lui Ovidiu Bârlea de o cu totul altă factură, dar cu nimic mai puțin atractivă, a realizat dl.prof.univ.dr. Mircea Popa, care, în calitatea sa de critic și istoric literar, a prezentat partea literară a activității folcloristului, evidențiind caracterul profund și dens al prozei acestuia și construind o frumoasă paralelă cu altă personalitate a Munților Apuseni, Ion Agârbiceanu. Astfel, pe lângă prezentarea celor mai cunoscute volume ale lui Ovidiu Bârlea, „Urme pe piatră”, „Șteampuri fără apă”, „Drumul pe urmă” și „Se face ziuă
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
placă viața, dacă-i poezie? Mă simt sub a cuvintelor anestezie. Te vreau lângă mine, prin fapte și cuvinte, căci nu te pot scoate din inimă, din minte. Ia-mă cu totul, lacrimile să mi le seci, În ceața asta densă toate-n jur sunt reci. Simt o foame, o sete, ca niciuna alta. Răspund la iubirea-ți. Voi arunca unealta. M-am zbătut între inimă și rațiune, poate Dumnezeu îmi va dărui o minune. sursa foto: internet Referință Bibliografică: STRIGĂTUL
STRIGĂTUL TĂCERII de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/irina_bbota_1430062329.html [Corola-blog/BlogPost/353953_a_355282]
-
mult un ce. Se observă că treptat noua putere instituie ca lege supremă - teroarea. Populația gulagului românesc sporește mereu pentru ca regimul să se simtă stăpân deplin. Rețeaua de penitenciare, spitale psihiatrice, lagăre de muncă și gropi comune este înfiorător de densă și ea vorbește despre cotele la care s-a desfășurat represiunea comunistă, numărul celor uciși și încarcerați ridicându-se în jurul a 2.000.000 de persoane. Sighet, Aiud, Gherla, Jilava, Pitești, Canal, Balta Brăilei și multe alte locuri ale suferinței
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
d'outre tombe, în descendența unui posibil Chateaubriand al zilelor noastre. Așa cum poate fi o reconfigurare dantescă a periplului - mai mult decât inițiatic - pornit în căutarea unei iluzorii Beatrice. Un volum de poezie cât o carte de proză, o scriitură densă, șlefuită și fațetată aidoma diamantelor, patru cicluri poetice prefațate de un mare nume, Ioan Holban - toate ingredientele unei reușite editoriale sunt prezente, întrunirea lor garantând parcă - dacă mai era nevoie - calitatea poemelor oferite spre încântarea cititorilor. Conștient că rădăcinile mitului
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Inger_rastignit_poeme_soptite_de_vasil_pompiliu_comsa_1343827820.html [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
realizat nici amănuntul, semnificativ, că celelalte exploatări aurifere pe care a pus mâna respectiva companie sunt fie în deșerturi, fie în munți sterpi, nepopulați, nu ca Roșia Montană o arie bogată și majestoasă cu floră carpatică și cu o populație densă, milenară în cincisprezece sate? Toți oamenii liberi și lucizi au văd și compară, numai el, cel mai josnic dintre vânzători de țară, evită! În schimb, degajat și popular cum îi place să se dea în fața camerelor de luat vederi, ne
ŞI NOI AM FOST LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1367827793.html [Corola-blog/BlogPost/354852_a_356181]
-
piramidele, cum și pentru ce să fie prefăcute?! Operele muzicale interpretate de pianistul Dan Grigore devin monumente cu priveliști și chipuri de capodopere. Oricât de fidel rămân aceste opere, grație tehnicii mirabile la care s-a ajuns în domeniul imprimărilor, densa și adevărata vibrație naturală nu răzbate, după cum meditația la sânul naturii e mai profundă și complexă decât emoția din fața unui tablou. De aceea, pentru contemporani, șansa de a-l întâlni și de a-l asculta pe Dan Grigore e egală
DAN GRIGORE. PERIPLUL ETERN ŞI INFINIT AL PIANULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396044344.html [Corola-blog/BlogPost/353549_a_354878]
-
Wolverine nu apare în acest film, pentru că vreau să spun răspicat că ce avem aici este un re-boot foarte bun la seria X-Men. După mine, este cel mai bun film din toată franciza. De departe. Filmul are o poveste fluentă, densă și interesantă, iar personajele sunt veridice și evoluează motivat înspre mutanții pe care-i știm. Actorii joacă foarte bine și cred că Michael Fassbender (Magneto), pe care îl știți din rolul ofițerului britanic cinefil din Inglorious Basterds, va fi în
X-Men: Cei dintâi by http://www.zilesinopti.ro/articole/106/x-men-cei-dintai [Corola-blog/BlogPost/96856_a_98148]
-
carte, prin ideile plastice exprimate, prin cursivitatea muzicală a textului, aparține atât Psihologiei și Pedagogiei cât și Literaturii române. Cartea se citește cu mare plăcere, foarte ușor, și la a doua și la a treia lectură, deși este o crate densă, o cartea grea de sensuri, de idei, o carte revelatoare. Și o carte revoluționară pentru că deschide noi orizonturi în cunoașterea popoarelor ca fenomene social-istorice, în cunoașterea dezvoltării și evoluției fenomenului uman, în particular în cunoașterea profunzimilor psihologie poporului român, a
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_cantuniari_1436600259.html [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
ajutor, a fost doctorul Țigănuș și tot el a chemat și salvarea să o transporte de urgență la spital. Când a auzit numele lui Viorel, Săndica parcă a avut o tresărire și creierul său s-a acoperit cu o ceață densă. Își amintea vag că parcă l-ar fi văzut în magazie, dar nu era sigură, lucruri ce i le-a relatat și inginerului-șef, derutându-l și mai mult. Dacă ea l-a văzut, înseamnă desigur că și el a
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404119389.html [Corola-blog/BlogPost/360013_a_361342]
-
emoționale” (topite, disimulate, în ironie amară, în referințe cultural-livrești, în jocuri de cuvinte, în antifraze etc.). Să ne amintim renumita sentență a lui Blaise Pascal : « Le coeur a ses raisons que la raison ne connaît point ». Cartea (beneficiind de o densă prefață - În “cușca” Soledad - , datorată lui Adrian Dinu Rachieru) se intitulează, ludic (?), Reciclare la cubul Rubik, cu precizarea “prozoeseme și alte farafastâcuri”, și a fost publicată în 2014 la Editura Eubeea din Timișoara. Ea se adaugă unui număr de volume
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1425092166.html [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
semnate de Doina Drăguț sunt însoțite de o prezentare. Din nota biografică aflăm despre: „Volume publicate: Ceasuri de îndoieli (poezii, prefață de Ovidiu Ghidirmic, Ed. Spirit românesc, Craiova, 1994); Arabescuri (eseuri, Ed. Spirit românesc, Craiova, 1995); Detașare într-un spațiu dens (poezii, Ed. Spirit românesc, Craiova, 1995); Individualitatea destinului (eseuri asupra individualități destinului în artă, Ed. Spirit românesc, Craiova, 1996); Spațiul din neliniști (poezii, ref. cop. IV: Constanța Buzea, Ovidiu Ghidirmic, Ed. Scribul, Slatina, 1998); Ochiul de lumină (poezii, prefață de
DOINA DRĂGUŢ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marinela_preoteasa_doina_dragut_in_marinela_preoteasa_1342946697.html [Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765]
-
Rătăciți pe mare Într-o zi de duminică a lunii iunie anul trecut, eram pe malul mării la bărci, cu intenția de a ieși la pescuit pe mare. Vremea nu era una dintre cele mai favorabile. O ceață densă acoperea totul. Nu se distingea nimic mai departe de zece metri distanță. Cum era zi nelucrătoare, l-am luat în barcă și pe amicul meu mai tânăr Gică Ivănoiu zis Gogu Piticu că nu avea mai mult de un metru
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Rataciti_pe_mare_stan_virgil_1330668899.html [Corola-blog/BlogPost/365188_a_366517]