125 matches
-
primer-ul care consta dintr-un solvent cu unul sau mai mulți monomeri hidrofilici. Grupul hidrofilic are afinitate pentru suprafață dentinei iar gruparea hidrofoba (metacrilatul) are afinitate pentru rășina. Primer-ul umecteazăși penetrează rețeaua de colagen, și crește tensiunea de suprafață a dentinei și deci umectabilitatea acesteia. Rășina neșarjată este apoi aplicată pe dentina astfel tratatăși penetrează, copolimerizând cu primer-ul pentru a forma un strat de colagen șirășină numit în mod obișnuit “strat hibrid”. Pentru simplificarea tehnicii de aplicare, s-a combinat primer-ului
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
monomeri hidrofilici. Grupul hidrofilic are afinitate pentru suprafață dentinei iar gruparea hidrofoba (metacrilatul) are afinitate pentru rășina. Primer-ul umecteazăși penetrează rețeaua de colagen, și crește tensiunea de suprafață a dentinei și deci umectabilitatea acesteia. Rășina neșarjată este apoi aplicată pe dentina astfel tratatăși penetrează, copolimerizând cu primer-ul pentru a forma un strat de colagen șirășină numit în mod obișnuit “strat hibrid”. Pentru simplificarea tehnicii de aplicare, s-a combinat primer-ului și agentul de cuplare, ceea ce a determinat apariția celei de-a
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
materialelor autopolimerizabile. Viteza procesului va influența formarea tensiunilor în cadrul restaurării. Flow-ul care survine în timpul prizei chimice relativ lente, se pare că reduce efectul contracției de polimerizare și formarea hiatusului marginal. Forță coezivă mare a materialului precum și adeziunea relativ redusă la dentina induc de obicei eșecul adeziv și respectiv percolarea marginala a obturației Materialele duale cu priză auto-fotoindusă prezenta adaptare mai bună dacă priză chimică are loc inițial. Reacția chimică va permite materialului neîntărit un flow mai favorabil decât în cazul reacției
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de vâscozitate. Semnificația clinică a unei dilatări termice a materialului, foarte diferită față de structurile dentare, este formarea fisurilor și pierderea etanșeității obturației cu consecințele cunoscute. Mecanisme implicate în adeziune - materialele compozite moderne, alături de sistemele adjuvante (agenți de condiționare ai smalt, dentina, primeri șirășini adezive) realizează o dublă adeziune mecanicăși chimică. În cazul compozitelor moderne, adeziunea se face la smalt, dentinăși chiar la cementul radicular și are un rol esențial în sigilarea hiatusului produs prin contracția de priză.. Adeziunea mecanică se realizează
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
suprafață” al lui Bowen, care putea teoretic să medieze legături chimice între calciul dentinar și rășina. Produsele comerciale bazate pe această formulă au demonstrat clinic o eficiență scăzută, si 178 mult timp după aceea s-a considerat că adeziunea la dentina va rămâne o problemă fără răspuns. La începutul anilor optzeci s-a dezvoltat o a doua generație de adezivi dentinari, majoritatea pe baza de esteri halofosforici ai rășinilor că Bis-GMA sau HEMA. Adeziunea se făcea între grupările fosfat și calciul
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Kerră. Câțiva ani mai târziu a treia generație de adezivi a fost introdusă în practică. Aceste materiale marcau o schimbare esențială a modului de abordare al plăgii dentinare în ansamblu, deoarece modificau sau îndepărtau smear-layer-ul, permițând rășinii să penetreze în dentina subjacentă. Sistemele cele mai folosite din această generație sunt: Scotchbond 2 (3MĂ, Glumă (Heraeusă, Tenure (Den-Mat Corporation); Prisma Universal Bond 3 (Dentsply Caulk); Syntac (Ivoclar Vivadent); XR-Bond (Kerr) Deși adeziunea era evident îmbunătățită comparativ cu sistemele anterioare, nu se elimină
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
folosite din această generație sunt: Scotchbond 2 (3MĂ, Glumă (Heraeusă, Tenure (Den-Mat Corporation); Prisma Universal Bond 3 (Dentsply Caulk); Syntac (Ivoclar Vivadent); XR-Bond (Kerr) Deși adeziunea era evident îmbunătățită comparativ cu sistemele anterioare, nu se elimină percolarea marginala la nivelul dentinei și cementului. Următoarea generație de sisteme adezive a apărut la începutul anilor 90 și este încă mult utilizată. Cele mai multe dintre aceste sisteme se bazează pe conceptul de mordansare totală, care presupune tratarea acidă simultană a smaltului și dentinei, de obicei
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
la nivelul dentinei și cementului. Următoarea generație de sisteme adezive a apărut la începutul anilor 90 și este încă mult utilizată. Cele mai multe dintre aceste sisteme se bazează pe conceptul de mordansare totală, care presupune tratarea acidă simultană a smaltului și dentinei, de obicei cu acid fosforic. Exemple de sisteme din a patra generație care utilizează mordansarea acidă a dentinei cu acid fosforic sau alți acizi sunt All Bond 2 (Bisco), Amalgambond (Parkell), OptiBond FL (Kerr), Scotchbond Multi-Purpose Plus (3M), EBS (ESPE
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
încă mult utilizată. Cele mai multe dintre aceste sisteme se bazează pe conceptul de mordansare totală, care presupune tratarea acidă simultană a smaltului și dentinei, de obicei cu acid fosforic. Exemple de sisteme din a patra generație care utilizează mordansarea acidă a dentinei cu acid fosforic sau alți acizi sunt All Bond 2 (Bisco), Amalgambond (Parkell), OptiBond FL (Kerr), Scotchbond Multi-Purpose Plus (3M), EBS (ESPE), ProBond (Dentsply Caulk). O bună adeziune este esențială pentru realiazarea unei imobilizări de durată. Aceasta trebuie să se
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Aparate medicale diverse (seringi, ace, catetere, 9018(.3,.5,.9) stetoscoape, etc.) 3310.16 Aparate de mecanoterapie și de terapie respiratorie 9019, 9020 3310.17 Proteze medicale (proteze articulare și alte 9021 (.1 -.3) aparate de ortopedie sau pentru fracturi; dentine și aparate de proteze dentare; alte articole și aparate de tip proteză); părți ale acestora 3310.18 Aparate auditive, stimulatoare cardiace, etc.; 9021 (.4 -.9) părți și accesorii ale acestora 3310.2 Mobilier medico-chirurgical (inel. scaune stomatologice, mese pentru operații
ORDIN nr. 296 din 1 iulie 2003 privind actualizarea Clasificarii produselor şi serviciilor asociate activităţilor - CPSA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
tratament biomecanic. Metode neconvenționale de preparare a canalelor radiculare: tehnici sonice, ultrasonice și bazate pe radiația laser. 10. Criterii de selecție a soluțiilor de irigare a spațiului endodontic, rolul antiseptic și chelator al acestora. Interpretarea aspectelor de microscopie electronică ale dentinei radiculare parietale în urma pregătirii spațiului endodontic. 11. Rolul medicației endodontice, criterii de selecție a substanțelor medicamentoase, posibilitățile de potențare a efectelor antiseptice și biostimulatoare. Evaluarea clinică și microbiologică a statusului endodontic. 12. Principiile obturației de canal tridimensionale. Sigilanți. Materiale și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
tratament biomecanic. Metode neconvenționale de preparare a canalelor radiculare: tehnici sonice, ultrasonice și bazate pe radiația laser. 10. Criterii de selecție a soluțiilor de irigare a spațiului endodontic, rolul antiseptic și chelator al acestora. Interpretarea aspectelor de microscopie electronică ale dentinei radiculare parietale în urma pregătirii spațiului endodontic. 11. Rolul medicației endodontice, criterii de selecție a substanțelor medicamentoase, posibilitățile de potențare a efectelor antiseptice și biostimulatoare. Evaluarea clinică și microbiologică a statusului endodontic. 12. Principiile obturației de canal tridimensionale. Sigilanți. Materiale și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
tratament biomecanic. Metode neconvenționale de preparare a canalelor radiculare: tehnici sonice, ultrasonice și bazate pe radiația laser. 10. Criterii de selecție a soluțiilor de irigare a spațiului endodontic, rolul antiseptic și chelator al acestora. Interpretarea aspectelor de microscopie electronică ale dentinei radiculare parietale în urma pregătirii spațiului endodontic. 11. Rolul medicației endodontice, criterii de selecție a substanțelor medicamentoase, posibilitățile de potențare a efectelor antiseptice și biostimulatoare. Evaluarea clinică și microbiologică a statusului endodontic. 12. Principiile obturației de canal tridimensionale. Sigilanți. Materiale și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
au observat efecte la nivel osos și la nivelul danturii , pentru expuneri sub nivelul expunerii clinice . Modificările au constat în îngroșarea neregulată a cartilajelor de creștere ale femurului , hipocelularitate medulară în vecinătatea cartilajelor de creștere modificate și alterări ale compoziției dentinei . La efectuarea bateriei standard de studii de genotoxicitate , un test in vitro privind efectul clastogenic asupra celulelor de mamifere ( celule ovariene de hamster chinezesc ) în prezența activării metabolice a evidențiat un rezultat pozitiv , definit ca o creștere a aberațiilor cromozomiale
Ro_692 () [Corola-website/Science/291451_a_292780]
-
Caria dentară este o afecțiune dentară. Smalțul dentar este învelișul protector al dintelui și cea mai dură componentă a sa. Smalțul nu are nervi sau vase de sânge, nefiind sensibil la durere. Dedesubt se află dentina, cea mai mare parte a dintelui și care este sensibilă la durere. Dentina acopera pulpa dintelui, un țesut moale ce conține vase de sânge și nervi, fiind situată în mijlocul dintelui. Placa bacteriană este o peliculă subțire și lipicioasă ce se
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
este învelișul protector al dintelui și cea mai dură componentă a sa. Smalțul nu are nervi sau vase de sânge, nefiind sensibil la durere. Dedesubt se află dentina, cea mai mare parte a dintelui și care este sensibilă la durere. Dentina acopera pulpa dintelui, un țesut moale ce conține vase de sânge și nervi, fiind situată în mijlocul dintelui. Placa bacteriană este o peliculă subțire și lipicioasă ce se formează pe smalț și care este formată din diverse tipuri de bacterii și
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
pe smalț și care este formată din diverse tipuri de bacterii și resturi alimentare. După ce consumăm alimente cu o concentrație mare de zahăr, bacteriile descompun zahărul în acizi ce atacă smalțul. Caria dentară apare în momentul în care smalțul și dentina se înmoaie sub acțiunea atacului acid și se produce o cavitate. Odată ce a trecut de smalț, caria înaintează mai rapid prin dentină și ajunge la pulpă, producând inflamația și infecția. Cariile reprezintă una dintre cele mai răspândite probleme dentare, afectând
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
zahăr, bacteriile descompun zahărul în acizi ce atacă smalțul. Caria dentară apare în momentul în care smalțul și dentina se înmoaie sub acțiunea atacului acid și se produce o cavitate. Odată ce a trecut de smalț, caria înaintează mai rapid prin dentină și ajunge la pulpă, producând inflamația și infecția. Cariile reprezintă una dintre cele mai răspândite probleme dentare, afectând aproximativ jumătate din adulți. Părțile cele mai predispuse la carii sunt suprafețele dinților ce constituie mușcătura și zonele dintre dinți, locul în
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
alimentare. În primele stadii cariile nu prezintă simptome, însă medicul își poate da seama dacă exista vreo carie, examinând radiografiile dentare. Acesta este unul dintre motivele pentru care vizitele regulate la stomatolog sunt atât de importante. Odată ce caria ajunge la dentină, apare sensibilitatea dentară, în special la alimentele și băuturile dulci, acidulate sau fierbinți. Pe măsură ce caria ajunge la pulpă, apare și durerea. Dacă durerea apare la alimente dulci sau fierbinți, aceasta dureaza doar câteva minute sau secunde. Cu cât ajunge mai
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
suprafață cement, o substanță organo-minerală de origine mezodermică, proliferat pe întreaga perioadă a existenței dintelui și dispus sub formă de fibre de colagen. Atât în rădăcină cât și în coroană există la interior o altă substanță de origine mezodermică numită dentină, formată în perioada embrionară. Profund în dinte se găsește pulpa dentară, plină cu țesut moale conector. Aici se găsesc nervi și vase de sânge care pătrund în dinte printr-un canal apical al rădăcinii. Pulpa este adesea denumită „"nervul dintelui
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
embrionară. Profund în dinte se găsește pulpa dentară, plină cu țesut moale conector. Aici se găsesc nervi și vase de sânge care pătrund în dinte printr-un canal apical al rădăcinii. Pulpa este adesea denumită „"nervul dintelui"”. Între pulpă și dentină se găsesc odontoblastele, care formează dentina. Pe lângă denumirile individuale ale dinților (ex. incisivul central superior), există o serie de sisteme de identificare a acestora, folosite cu precădere în stomatologie. Printre acestea se numără sistemul FDI, sistemul francez, sistemul unghiular sau
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
pulpa dentară, plină cu țesut moale conector. Aici se găsesc nervi și vase de sânge care pătrund în dinte printr-un canal apical al rădăcinii. Pulpa este adesea denumită „"nervul dintelui"”. Între pulpă și dentină se găsesc odontoblastele, care formează dentina. Pe lângă denumirile individuale ale dinților (ex. incisivul central superior), există o serie de sisteme de identificare a acestora, folosite cu precădere în stomatologie. Printre acestea se numără sistemul FDI, sistemul francez, sistemul unghiular sau anglo-saxon, sistemul aritmetic și sistemul american
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
1•0•0•3 x 2 = 16. Coroanele molarilor pot fi joase sau înalte. Suprafața de masticație a molarilor sunt tuberculoase sau tuberculo-crestate. Se întâlnesc, de asemenea, și molari prismatici, la care tuberculii s-au transformat în coloane mici de dentină sudate între ele, unele dintre care au o formă de prisme triedrice. Scheletul se caracterizează prin sudarea tibiei și peroneului în părțile inferioare. Cariotipul (numărul de cromozomi diploizi) este de la 17 ("Microtus oregoni") și 18 ("Necromys urichi") până la 66 ("Oryzomys
Cricetide () [Corola-website/Science/329744_a_331073]
-
3/0•0•2•3. Dinții (premolarii și molarii) sunt lipsiți de rădăcină, au formă prismatică, sunt asemănători între ei și au o structură cu totul particulară. Fiecare dinte este formată de la câteva sute, până la 1500 de prisme hexagonale de dentină, paralele, așezate în lungul lor una lângă alta. Fiecare prismă are în mijlocul său un canal tubular longitudinal, plin cu pulpă dentară. De la aceste canale se trage numele ordinului. Canalele care conțin pulpa dintelui se desprind dintr-o cavitate comună, unică
Tubulidentate () [Corola-website/Science/333038_a_334367]
-
o cavitate comună, unică, ce se găsește la baza dintelui. Dinții sunt lipsiți de smalț, dar sunt acoperiți cu ciment. Ei au o creștere obișnuită. După uzură, pe fața triturantă a dinților se văd tuburile dentare înconjurate de prisme de dentină. Limba tubulidentatelor este lungă, îngustă, turtită și protractilă, iar saliva care o acoperă este lipicioasă, potrivită pentru prinderea insectelor. Glandele salivare sunt dezvoltate. Stomacul este simplu, cu regiunea pilorică mult mai musculoasă. Dintre organele de simț, mirosul și auzul foarte
Tubulidentate () [Corola-website/Science/333038_a_334367]