124 matches
-
dentinară, se formează în timpul odontogenezei, până când dintele ajunge în planul de ocluzie. În masa ei poate să apară dentină globulară, care reprezintă un defect de mineralizare, calcosferitele nefuzionând și menținând între ele spații nemineralizate, incorect numite spații interglobulare. Stratul de dentină, gros de aproximativ 150 microni, situat sub smalț, mai este definit și dentină de înveliș, mai puțin mineralizată, cu mai puține defecte și prezintă creste care măresc suprafața geometrică de joncțiune amelo-dentinară. Microscopic dentină primară se caracterizează prin numărul mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
masa ei poate să apară dentină globulară, care reprezintă un defect de mineralizare, calcosferitele nefuzionând și menținând între ele spații nemineralizate, incorect numite spații interglobulare. Stratul de dentină, gros de aproximativ 150 microni, situat sub smalț, mai este definit și dentină de înveliș, mai puțin mineralizată, cu mai puține defecte și prezintă creste care măresc suprafața geometrică de joncțiune amelo-dentinară. Microscopic dentină primară se caracterizează prin numărul mai redus de canalicule dentinare, care sunt mai înguste și cu un traiect mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
incorect numite spații interglobulare. Stratul de dentină, gros de aproximativ 150 microni, situat sub smalț, mai este definit și dentină de înveliș, mai puțin mineralizată, cu mai puține defecte și prezintă creste care măresc suprafața geometrică de joncțiune amelo-dentinară. Microscopic dentină primară se caracterizează prin numărul mai redus de canalicule dentinare, care sunt mai înguste și cu un traiect mai ondulat. -dentina secundară - se depune lent, tot timpul vieții, și reduce din volumul camerei pulpare. Ia naștere din stratul de predentină
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai redus de canalicule dentinare, care sunt mai înguste și cu un traiect mai ondulat. -dentina secundară - se depune lent, tot timpul vieții, și reduce din volumul camerei pulpare. Ia naștere din stratul de predentină care căptușește spațiul pulpar corono-radicular; - dentină terțiară (Fig. 10) - se depune numai atunci când este activată de iritațiile produse de existența leziunilor odontale coronare sau intervenții restaurative. În funcție de intensitatea stimulului, se poate depune rapid, dezordonat, cu incluzii celulare sau lent, cu o structură asemănătoare cu a dentinei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dentină terțiară (Fig. 10) - se depune numai atunci când este activată de iritațiile produse de existența leziunilor odontale coronare sau intervenții restaurative. În funcție de intensitatea stimulului, se poate depune rapid, dezordonat, cu incluzii celulare sau lent, cu o structură asemănătoare cu a dentinei primare sau secundare; - dentina sclerotică apare consecutiv degenerării prin îmbătrânire sau în mod particular datorită acțiunii unor iritații cronice și are ca efect îngustarea canalicuielor dentinare; - dentină pericanaliculară (Fig. 11) din jurul canalului dentinar este mai bine reprezentată decât dentină intercanaliculară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se depune numai atunci când este activată de iritațiile produse de existența leziunilor odontale coronare sau intervenții restaurative. În funcție de intensitatea stimulului, se poate depune rapid, dezordonat, cu incluzii celulare sau lent, cu o structură asemănătoare cu a dentinei primare sau secundare; - dentina sclerotică apare consecutiv degenerării prin îmbătrânire sau în mod particular datorită acțiunii unor iritații cronice și are ca efect îngustarea canalicuielor dentinare; - dentină pericanaliculară (Fig. 11) din jurul canalului dentinar este mai bine reprezentată decât dentină intercanaliculară, mai puțin expusă modificărilor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rapid, dezordonat, cu incluzii celulare sau lent, cu o structură asemănătoare cu a dentinei primare sau secundare; - dentina sclerotică apare consecutiv degenerării prin îmbătrânire sau în mod particular datorită acțiunii unor iritații cronice și are ca efect îngustarea canalicuielor dentinare; - dentină pericanaliculară (Fig. 11) din jurul canalului dentinar este mai bine reprezentată decât dentină intercanaliculară, mai puțin expusă modificărilor din timpul vieții. Compoziția și structurarea dentinei oferă dentinei caracteristicile: - formează 80% din scheletul dur al dintelui, asigurând un suport cu elasticitate optimă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a dentinei primare sau secundare; - dentina sclerotică apare consecutiv degenerării prin îmbătrânire sau în mod particular datorită acțiunii unor iritații cronice și are ca efect îngustarea canalicuielor dentinare; - dentină pericanaliculară (Fig. 11) din jurul canalului dentinar este mai bine reprezentată decât dentină intercanaliculară, mai puțin expusă modificărilor din timpul vieții. Compoziția și structurarea dentinei oferă dentinei caracteristicile: - formează 80% din scheletul dur al dintelui, asigurând un suport cu elasticitate optimă pentru smalț și o rigiditate necesară protecției mecanice a conținutului camerei pulpare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sau în mod particular datorită acțiunii unor iritații cronice și are ca efect îngustarea canalicuielor dentinare; - dentină pericanaliculară (Fig. 11) din jurul canalului dentinar este mai bine reprezentată decât dentină intercanaliculară, mai puțin expusă modificărilor din timpul vieții. Compoziția și structurarea dentinei oferă dentinei caracteristicile: - formează 80% din scheletul dur al dintelui, asigurând un suport cu elasticitate optimă pentru smalț și o rigiditate necesară protecției mecanice a conținutului camerei pulpare; -dentinogeneza asigurată de odontoblaști este un proces biologic activ, care se desfășoară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mod particular datorită acțiunii unor iritații cronice și are ca efect îngustarea canalicuielor dentinare; - dentină pericanaliculară (Fig. 11) din jurul canalului dentinar este mai bine reprezentată decât dentină intercanaliculară, mai puțin expusă modificărilor din timpul vieții. Compoziția și structurarea dentinei oferă dentinei caracteristicile: - formează 80% din scheletul dur al dintelui, asigurând un suport cu elasticitate optimă pentru smalț și o rigiditate necesară protecției mecanice a conținutului camerei pulpare; -dentinogeneza asigurată de odontoblaști este un proces biologic activ, care se desfășoară toată viața
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
animal. O dată cu creșterea complexității organismelor, nevoile energetice sunt mai mari, cantitatea de hrană se mărește și se diversifică. Dinții, ca elemente ale sistemului de aport alimentar, suferă o evoluție sincronă cu acestea. Are loc apariția primelor structuri dentare, mai precis dentină primară este prima dată identificată la vertebratele inferioare. Aceste organisme au deja elemente scheletice bine reprezentate: craniu, coloană vertebrală etc. La pești se întâlnesc cele mai variate tentative de a se constitui o dentiție. Această diversitate, expresie a haosului neperfecționării
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
reptile începe o ordonare a acestui haos, pentru ca, la mamiferele inferioare, gomfoza să reprezinte forma generalizată de articulare dento-osoasă. Osul alveolar apare la vertebratele superioare ( Fig.18), încheind ciclul evolutiv care cronologic a evidențiat succesiunea dentară primară: dinții primitivi cu dentină tubulară și structură amelară primitivă, - dinți cu pulpă dentară, țesuturi parodontale neorganizate -, gomofoză, os alveolar. 4.2. Ontogeneza dinților, a arcadelor dentare, este legată de dezvoltarea în ansamblu a sistemului stomatognat, mai precis de prefacerile ce au loc la polul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
limita joncțiunii smalț-cement. Aceste celule formează o teacă epitelială (Hertwig) în jurul unei coloane mezenchimale, structurând viitoarea rădăcină. Această structură fixează poziția apexului, care rămâne constantă, rădăcina dezvoltându-se ascendent, pe verticală. Odontoblaștii care căptușesc în interior teaca vor da naștere dentinei radiculare. Parodonțiul se formează din mezenchimul din jurul clopotului, în această fază fiind structurat ca un sac. Se diferențiază fibroblaștii, cementoblaștii, osteoblaștii și o bogată vascularizație și inervație proprie; c) faza de morfodiferențiere se realizează prin activitatea centrilor de creștere a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de morfodiferențiere se realizează prin activitatea centrilor de creștere a căror fuzionare dă naștere la lobuli, lobi, cuspizi. Etapa de calcifiere, denumită și de mineralizare a dintelui (Firu), se realizează astfel (vezi Fig. 7): ameloblaștii își intensifică activitatea în apropierea dentinei și creează o membrană smalț-dentină. Pe suprafața dinților, ameloblaștii sintetizează matricea smalțului din mucopolizaharide. Pe această matrice se depun granule serice de Ca, și prin unirea a cel puțin trei astfel de granule (calcosferice), se va forma prisma de smalț
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și calcifierea lor se produce ritmic, ritmicitate evidențiată de striațiile circulare denumite striațiile lui Retzius. Odontoblaștii, în sens invers, spre profunzime, sintetizează predentina, străbătută de canaliculele dentinare în care își trimit prelungirile protoplasmatice (terminațiile lui Tomes). Între canalicule se depune dentină, inițial sub formă de calcosferite, și apoi acestea sunt înglobate într-o masă minerală. Calcifierea ritmică a predentinei dă naștere la striațiile lui Owen. Celulele mezenchimale se diferențiază în: cementoblaști, care inițial sintetizează matricea cementoidă, care apoi se mineralizează. Cementogeneza
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
adresează tuturor componentelor sistemului odontal (odontonului) și se datorează solicitărilor funcționale sau agresiunilor patologice. Dacă procesul de uzură se produce în limitele firești, factorii sistemici compensatori au posibilitatea de a menține echilibrul homeostazic prin procese fiziologice cum sunt: apoziția de dentină, de cement sau restructurări adaptative (remodelări și condensări ale osului). Dacă uzura depășește limitele firești prin ritm și cantitate sau este produsă din cauze atologice: abrazie, carie, agresiune traumatică, atunci reacțiile compensatoriirii sunt insuficiente sau urmează căi anormale, și este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuspizilor, acestea se înclină tot mai mult, ajungând să facă cu axul longitudinal unghiuri de 45-55 grade. Striațiile lui Retzius sunt paralele cu suprafața smalțului. La suprafața smalțului există un strat aprismatic ce denotă o imaturitate la nivelul acestei structuri. Dentină are o grosime mai redusă și canaliculii dentinari au un diametru mai mare la joncțiunea cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
generalizată, se produce o calcifiere a structurilor pulpare. Vasele sunt dilatate, cu pereții îngroșați, iar fibrele nervoase sunt sediul unor fenomene degenerative. De aici rezultă o reducere marcată a capacității de apărare a pulpei, prin scăderea capacității de depunere a dentinei secundare. La dinții temporari este de remarcat prezența liniei neonatale a lui Schoor la nivelul punctului de contact al molarilor, ce separă dentină calcificată prenatal, de bună calitate, de aceea mineralizată postnatal, deficitară. Vorbind despre forma dinților temporari, ne vom
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
aici rezultă o reducere marcată a capacității de apărare a pulpei, prin scăderea capacității de depunere a dentinei secundare. La dinții temporari este de remarcat prezența liniei neonatale a lui Schoor la nivelul punctului de contact al molarilor, ce separă dentină calcificată prenatal, de bună calitate, de aceea mineralizată postnatal, deficitară. Vorbind despre forma dinților temporari, ne vom referi la forma de ansamblu a acestora și la particularitățile de formă ale grupurilor dentare. Pe ansamblu, coroana dinților temporari este scurtă, largă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
respectiv; - generalizat, la nivelul întregii arcade dentare. Atât atriția cât și abrazia produc uzura țesuturilor dentare în profunzime, evidențiată la nivelul suprafeței ocluzale prin indicii: - grad I - uzură la nivelul smalțului: - grad II - uzura smalțului și apariția unor insule de dentină unite prin punți de smalț; - grad III - tendința de unire a insulelor de dentină; - grad IV - dentină este descoperită în totalitate, delimitată de un inel de smalț; - grad V - uzură excesivă cu deschiderea camerei pulpare. Așa cum am prezentat, această uzură
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
țesuturilor dentare în profunzime, evidențiată la nivelul suprafeței ocluzale prin indicii: - grad I - uzură la nivelul smalțului: - grad II - uzura smalțului și apariția unor insule de dentină unite prin punți de smalț; - grad III - tendința de unire a insulelor de dentină; - grad IV - dentină este descoperită în totalitate, delimitată de un inel de smalț; - grad V - uzură excesivă cu deschiderea camerei pulpare. Așa cum am prezentat, această uzură poate avea aspecte variate greu de încadrat în una din sistematizări. Diferențierea între atriție
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
profunzime, evidențiată la nivelul suprafeței ocluzale prin indicii: - grad I - uzură la nivelul smalțului: - grad II - uzura smalțului și apariția unor insule de dentină unite prin punți de smalț; - grad III - tendința de unire a insulelor de dentină; - grad IV - dentină este descoperită în totalitate, delimitată de un inel de smalț; - grad V - uzură excesivă cu deschiderea camerei pulpare. Așa cum am prezentat, această uzură poate avea aspecte variate greu de încadrat în una din sistematizări. Diferențierea între atriție și abrazie se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
unităților odonto-parodontale și are ca efect secundar reducerea amplitudinii mezio-distale a arcadei dentare. În ambele situații (de atriție sau de abrazie), la nivelul sistemului stomatognat se manifestă reacții de menținere a homeostaziei. Unele nu sunt reproductibile pe model (depunerea de dentină secundară, consolidarea elementelor parodontale). Altele pot fi identificabile pe model și se concretizează prin modificarea parametrilor morfologiei primare. Disfuncțiile sistemului stomatognat sunt manifestări dishomeostazice datorate dezechilibrului neuromuscular de reglare a funcțiilor complexului sistemic morfofuncțional stomatognat. Etiologia și patogenia lor trebuie
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Aparate medicale diverse (seringi, ace, catetere, 9018(.3,.5,.9) stetoscoape, etc.) 3310.16 Aparate de mecanoterapie și de terapie respiratorie 9019, 9020 3310.17 Proteze medicale (proteze articulare și alte 9021 (.1 -.3) aparate de ortopedie sau pentru fracturi; dentine și aparate de proteze dentare; alte articole și aparate de tip proteză); părți ale acestora 3310.18 Aparate auditive, stimulatoare cardiace, etc.; 9021 (.4 -.9) părți și accesorii ale acestora 3310.2 Mobilier medico-chirurgical (inel. scaune stomatologice, mese pentru operații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]