277 matches
-
retina de două ori, reflectată fiind de „oglinda“ din spatele retinei. Cristi Îi spune „tapetum lucidum“, dar ignoră că e vie, reflectând lumina doar dacă vrem, prima condiție fiind viața. Dar a aflat de zisa proiecție anteoculară, aceea care Între voi deoache. Și eu pot, dar nu vreau. Dar chestia cu „oglinda“ Îmi folosește, și iată cum: cu puține excepții - cele nocturne, precum bufnița - păsările suferă de „orbul găinilor“. Ele văd În culori - o chestie cam risipitoare de energie -, nu și În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sau că „se trag din ei” ori că „au Însu șirile lor”. „Oamenii roșii” sau „cei cu părul roș” sunt „oameni Însem nați”, „răi”, „necurați sau diavoli”, „primejdioși”, „vicleni”, „abrași” sau „răi la piez” (aducători de ghinion), „cari de obiceiu deoache lumea” <endnote id="(32, pp. 501-503 ; 149, p. 100)"/>. Faptul că evreii și, În general, oamenii cu părul roșu au puterea de a deochea este o superstiție valabilă și În țările din vestul Europei <endnote id="(33, p. 189)"/>. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
necurați sau diavoli”, „primejdioși”, „vicleni”, „abrași” sau „răi la piez” (aducători de ghinion), „cari de obiceiu deoache lumea” <endnote id="(32, pp. 501-503 ; 149, p. 100)"/>. Faptul că evreii și, În general, oamenii cu părul roșu au puterea de a deochea este o superstiție valabilă și În țările din vestul Europei <endnote id="(33, p. 189)"/>. În Maramureș se folosea un descântec special Împotriva deochiului provocat de evrei : De-i de jid, Crepe-i boașele ; De-i de jidaucă, Crepe-i țâțele... <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alias Mihail Canianu) <endnote id=" (533, p. 141)"/>. De altfel, În această regiune, practicarea descântecului În scopuri terapeutice de către evrei și evreice nu era un fapt acci dental <endnote id=" (323, p. 126)"/>. Paradoxală este credința că evreica poate să deoache, dar tot ea deține antidotul. În Bucovina, de exemplu, se crede că, dacă un copil a fost alăptat de o evreică, nu se va prinde deochiul de el <endnote id="(547)"/>. La macedoromâni, doar Isus are această dublă putere asupra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de deochi : „când se uită drept În ochii tânărului, Îi face așa, ca o amețeală, cu un fel de durere la apropietura sprâncenelor” <endnote id="(862, p. 138)"/>. De regulă, se crede că cei care au puterea magică de a deochea o au și pe aceea de a blestema. Cu alte cuvinte, nu numai uitătura lor ar fi Încărcată de energie negativă, ci și rostirea lor. Câteodată, „evreului imaginar” - ca purtător de „piază rea” - i se atribuiau ambele vicii. Blestemul proferat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să iasă afară în ziua de Bunavestire [25 martie] printr-un gîtlan* de lup; ș-apoi ele devin foarte rele, ucid albinele vecinilor și le fură mierea. Dacă vei pune o păpușă în grădină la stupi, nu ai bai de deocheat. Cînd albinele roiesc și nu se prind degrabă de un copac sau altceva, atunci să stai jos, să te prinzi cu mînile de iarbă și să zici: „Cum m-am prins eu cu mînile, așa să se prindă albinele de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moale, crezîndu-se că apoi aceste bucate se vor fierbe foarte curînd și se vor face moi. Boboc Să nu dai afară bobocii de rață sau de gîscă decît peste trei zile și să-i stropești cu chinovar*, că ți-i deoache lumea. Bocet Femeia care bocește bine are, saraca, tot de morți parte. Bogăție Nici un bogat nu-i pe lumea cealaltă în rai, căci nu se poate boieri în amîndouă lumile. Cine are mai multe brazde-n palmă va fi bogat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi se tămăduiește. Dacă i se face cuiva păr la deget, apoi e bine a pune acolo pepene murat și se-ntoarce acea bubă. Deochi Se crede că copilul odată înțărcat și întors iar la piept, cres cînd mare, va deochea orice va vedea frumos. Se crede că deoache numai oamenii cu ochi albaștri care sînt născuți strigoi, adică la naștere ies cu un fel de tichie pe cap, pe care îndată o apucă cu mînele și o trag la gură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păr la deget, apoi e bine a pune acolo pepene murat și se-ntoarce acea bubă. Deochi Se crede că copilul odată înțărcat și întors iar la piept, cres cînd mare, va deochea orice va vedea frumos. Se crede că deoache numai oamenii cu ochi albaștri care sînt născuți strigoi, adică la naștere ies cu un fel de tichie pe cap, pe care îndată o apucă cu mînele și o trag la gură ca să o mă nînce; mîncînd acea tichie, rămîn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care sînt născuți strigoi, adică la naștere ies cu un fel de tichie pe cap, pe care îndată o apucă cu mînele și o trag la gură ca să o mă nînce; mîncînd acea tichie, rămîn strigoi în toată viața și deoache orice ar vedea și oridece s-ar mira. Copilul care va suge țîță de la o țigancă nu se va deochea. Ferește-te de omul cu ochii verzi, că te deoache. Dacă întîlnește cineva o femeie, copil sau vită foarte frumoasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu mînele și o trag la gură ca să o mă nînce; mîncînd acea tichie, rămîn strigoi în toată viața și deoache orice ar vedea și oridece s-ar mira. Copilul care va suge țîță de la o țigancă nu se va deochea. Ferește-te de omul cu ochii verzi, că te deoache. Dacă întîlnește cineva o femeie, copil sau vită foarte frumoasă, apoi trebuie a stupi asupra lor de trei ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nînce; mîncînd acea tichie, rămîn strigoi în toată viața și deoache orice ar vedea și oridece s-ar mira. Copilul care va suge țîță de la o țigancă nu se va deochea. Ferește-te de omul cu ochii verzi, că te deoache. Dacă întîlnește cineva o femeie, copil sau vită foarte frumoasă, apoi trebuie a stupi asupra lor de trei ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va deochea. Ferește-te de omul cu ochii verzi, că te deoache. Dacă întîlnește cineva o femeie, copil sau vită foarte frumoasă, apoi trebuie a stupi asupra lor de trei ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la poalele cămeșii. Să nu se pupe copilul pînă nu împlinește anul, căci se deoache lesne. Ca să nu fie deocheat copilul, taie-i o șuviță de păr, leag-o cu un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
omul cu ochii verzi, că te deoache. Dacă întîlnește cineva o femeie, copil sau vită foarte frumoasă, apoi trebuie a stupi asupra lor de trei ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la poalele cămeșii. Să nu se pupe copilul pînă nu împlinește anul, căci se deoache lesne. Ca să nu fie deocheat copilul, taie-i o șuviță de păr, leag-o cu un fir de ață roșie și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stupi asupra lor de trei ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la poalele cămeșii. Să nu se pupe copilul pînă nu împlinește anul, căci se deoache lesne. Ca să nu fie deocheat copilul, taie-i o șuviță de păr, leag-o cu un fir de ață roșie și pă streaz-o după icoană. Ca să nu se deoache copiii, li se leagă cîte-un fir roșu la gît sau cîte-o cruciuliță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la poalele cămeșii. Să nu se pupe copilul pînă nu împlinește anul, căci se deoache lesne. Ca să nu fie deocheat copilul, taie-i o șuviță de păr, leag-o cu un fir de ață roșie și pă streaz-o după icoană. Ca să nu se deoache copiii, li se leagă cîte-un fir roșu la gît sau cîte-o cruciuliță; cailor li se împletește fir
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cămeșii. Să nu se pupe copilul pînă nu împlinește anul, căci se deoache lesne. Ca să nu fie deocheat copilul, taie-i o șuviță de păr, leag-o cu un fir de ață roșie și pă streaz-o după icoană. Ca să nu se deoache copiii, li se leagă cîte-un fir roșu la gît sau cîte-o cruciuliță; cailor li se împletește fir roșu la coamă sau în coadă. Cînd se pornește primăvara plugul la arat, se înconjoară el de trei ori, mai înainte de a ieși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai înainte de a ieși pe poartă, cu tămîie, busuioc și apă sfințită, cu care se stropește el și vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite. Copilul mic să nu se arate în oglindă pînă nu împlinește anul, căci se deoache singur, văzîndu și chipul. Cînd vezi ceva frumos - vită ori ființă omenească -, să scopești și să zici: „Să nu fie de deochi!“ Cînd o vacă fată, i se leagă un fir roșu în coadă, ca să nu se deoache. Copilul nebotezat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci se deoache singur, văzîndu și chipul. Cînd vezi ceva frumos - vită ori ființă omenească -, să scopești și să zici: „Să nu fie de deochi!“ Cînd o vacă fată, i se leagă un fir roșu în coadă, ca să nu se deoache. Copilul nebotezat nu se deoache, căci nu este creștinat. Cînd îți curge sînge din nas, ești deocheat de unul căruia îi ești drag. Cînd te-oi mira de cineva (copil), să-i scuipi (în gură), ca să nu se deoache. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și chipul. Cînd vezi ceva frumos - vită ori ființă omenească -, să scopești și să zici: „Să nu fie de deochi!“ Cînd o vacă fată, i se leagă un fir roșu în coadă, ca să nu se deoache. Copilul nebotezat nu se deoache, căci nu este creștinat. Cînd îți curge sînge din nas, ești deocheat de unul căruia îi ești drag. Cînd te-oi mira de cineva (copil), să-i scuipi (în gură), ca să nu se deoache. Cînd se țintește atenția și mirarea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să zici: „Să nu fie de deochi!“ Cînd o vacă fată, i se leagă un fir roșu în coadă, ca să nu se deoache. Copilul nebotezat nu se deoache, căci nu este creștinat. Cînd îți curge sînge din nas, ești deocheat de unul căruia îi ești drag. Cînd te-oi mira de cineva (copil), să-i scuipi (în gură), ca să nu se deoache. Cînd se țintește atenția și mirarea cuiva asupra vreunui animal sau om, să-și aducă aminte de deochi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se deoache. Copilul nebotezat nu se deoache, căci nu este creștinat. Cînd îți curge sînge din nas, ești deocheat de unul căruia îi ești drag. Cînd te-oi mira de cineva (copil), să-i scuipi (în gură), ca să nu se deoache. Cînd se țintește atenția și mirarea cuiva asupra vreunui animal sau om, să-și aducă aminte de deochi, ca să nu se deoache cel văzut. Dacă stau doi copii mici față-n față, se deoache. Femeia lehuză trei zile după ce începe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îi ești drag. Cînd te-oi mira de cineva (copil), să-i scuipi (în gură), ca să nu se deoache. Cînd se țintește atenția și mirarea cuiva asupra vreunui animal sau om, să-și aducă aminte de deochi, ca să nu se deoache cel văzut. Dacă stau doi copii mici față-n față, se deoache. Femeia lehuză trei zile după ce începe a ieși afară trebuie să ia cociorva în mînă, pentru deochi, ceas rău și alte răle, să nu se lipească de ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scuipi (în gură), ca să nu se deoache. Cînd se țintește atenția și mirarea cuiva asupra vreunui animal sau om, să-și aducă aminte de deochi, ca să nu se deoache cel văzut. Dacă stau doi copii mici față-n față, se deoache. Femeia lehuză trei zile după ce începe a ieși afară trebuie să ia cociorva în mînă, pentru deochi, ceas rău și alte răle, să nu se lipească de ea. Dacă naște o femeie, apoi se leagă la poartă o cordea roșie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zile după ce începe a ieși afară trebuie să ia cociorva în mînă, pentru deochi, ceas rău și alte răle, să nu se lipească de ea. Dacă naște o femeie, apoi se leagă la poartă o cordea roșie, ca să nu fie deocheată. O lehuză să țină la gît un fir roșu pînă iese la biserică, ca să nu se deoache. Trei zile de la nașterea unui copil nu se spune adevărat de este băiat sau fată, ca să nu se deoache și să trăiască. Copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]