481 matches
-
despre doamna Maria dacă tot îi semăn atâta? Cred că ați cunoscut-o personal! mă adresez eu politicoasă. Ea mă privește și se dă mai aproape de mine. - Da măicuță! Scuză-mă, că te privesc astfel! Să nu-ți fie de deochi! Dar parcă o văd pe ea, când mă uit la tine! Doamna Maria, mi-a fost învățătoare!Dumnezeu s-o odihnească în pace! Sărăcuța! Mare păcat și-au făcut cu ea criminalii ăia de au omorât-o cu zile! Poate
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1466194187.html [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
23 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Flori de gheață se răsfiră peste cerul meu de-acum, Dantelate gânduri negre țes păianjenii pe ochi; O vioară-și cheamă jalnic pe arcușul ei postum, Cântecul uitat pe-o frunză-un descâtec de deochi... Dinspre alte anotimpuri ce-au plecat în altă vreme Eu aștept înmugurirea vieților pierdute-n nopți; Stele stau înmărmurite și așteaptă să le cheme Un destin înscris în piatră...eu stau dincolo de porți Și aștept să îmi deschidă cineva să
SCÂNCETE DISCRETE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Scancete_discrete_violetta_petre_1361625526.html [Corola-blog/BlogPost/352035_a_353364]
-
Iacob Publicat în: Ediția nr. 591 din 13 august 2012 Toate Articolele Autorului cântec de pustnic Îți voi trimite-n cupa de Murano atâta dor, să fie plină ochi și cu acest balsam de fericire să îmi șoptești descântec de deochi, că vraja ta ajunsă-i pân’ la mine și-nfiorat aștept aici să-mi vii cu chipul tău de zee și de Circe în nopțile și-n visele-mi târzii. Iar eu te-oi pune să îmi fii vestală pe-altarul
CÂNTEC DE PUSTNIC de LEONID IACOB în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Cantec_de_pustnic_leonid_iacob_1344867518.html [Corola-blog/BlogPost/355038_a_356367]
-
pălească. Și am să-l port până când cucul În codru v-a cânta, Până cireșul va fi-n floare Și rândunica s-o-ntorcea. Apoi am să-l atârn ușor Pe creanga unui pom în floare, Să fiu ferită de deochi Atât cât e anul de mare. Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2252, Anul VII, 01 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Flori Bungete : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MĂRȚIȘOR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1488374330.html [Corola-blog/BlogPost/382854_a_384183]
-
tu, omule milos și superstițios, ai venit la mine să te las să te bucuri de frumusețea mea și să mă mângâi în ziua de anul nou. Îmi amintesc că mi-ai pus o fundă roșie, să mă apere de deochi, te minunai cât de frumos eram și cât de jucăuș. Chiar te-ai jucat cu mine, m-ai sărutat și ne-am alergat. M-am bucurat, să văd că oamenii sunt așa de buni. Ai mai venit să mă vezi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_c%C3%A2rstea/canal [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
tu, omule milos și superstițios, ai venit la mine să te las să te bucuri de frumusețea mea și să mă mângâi în ziua de anul nou. Îmi amintesc că mi-ai pus o fundă roșie, să mă apere de deochi, te minunai cât de frumos eram și cât de jucăuș. Chiar te-ai jucat cu mine, m-ai sărutat și ne-am alergat. M-am bucurat, să văd că oamenii sunt așa de buni. Ai mai venit să mă vezi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_c%C3%A2rstea/canal [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Și când răul vine-n lume cu vecinul nu te pune Că e Prut sau că e Trotuș vecinul ți-e frate totuși Să nu fie de deochi au legat Prutul la ochi Să nu vadă ce se face război în vreme de pace Se-ncontrează ca nebunii românii parc-ar fi hunii Că-n fața lui Dumnezeu vecinu-i fratele meu Nu e minus nu-i nici plus
DOINA DOINELOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1455529469.html [Corola-blog/BlogPost/384031_a_385360]
-
Cantec > FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ Autor: George Roca Publicat în: Ediția nr. 71 din 12 martie 2011 Toate Articolele Autorului Elisabeta IOSIF MĂRȚIȘOR 1 Martie, 2011, București Te leg prin alb, mereu, cu inocența mea. Dezleg prin roșu, de deochi și-o o stea, Pe fruntea ta. În Martie îți strâng din jur, Dorința și ardoarea mea. Și-a zilelor din șnur! Și vine iarăși, ziua, ce calcă egal noaptea În Echinocțiul slobod. Când, mai citesc iar cartea - Zilelor poeme
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 by http://confluente.ro/Florilegiu_pentru_inceput_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
văd, un geamantan barosan chiar lângă scară(!?) Trei sacoșe, patru plase, alea mai voluminoase, Printre care, cu stupoare, soacră-mea-n carne și oase; Somnoros, privind la ea, scărpinându-mă la ochi, Număr ce bagaje-avea, să nu-i fie de deochi! Însă dumneaei, nimic, nici „bon jour”, nici „bun găsit” Ori în gât, măcar un pic, să îmi sară c-a sosit, Mă ia scurt, fără pupici, întreabând printre lentile: „Pot să stau și eu aici...cam vreo trei sau patru
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 by http://confluente.ro/Florilegiu_pentru_inceput_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
în: Ediția nr. 1585 din 04 mai 2015 Toate Articolele Autorului Arbust din flori înfiorate, Din mici inimi înflorate, Ce sunt duble împletite, Să-și pună fetele-n cosițe. Căutând pe cele cu noroc, Fineții să nu-i fie-n deochi. Pe când liliacul înflorește, Natura toată îmbogățește, Flori parfumate-n ciorchine, Iz-uri înmiresmate-n florărine, De/colorate, fetele să anime, Inimioarele ce alungă suspine. Inimioare-n inimi alungite, Distribuie prin unde mărite, Mirosul ce e'n mii îmbietori, Că se
LILIACUL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1430751091.html [Corola-blog/BlogPost/349896_a_351225]
-
pe statistici care, se știe, pot produce orice rezultate în funcție de ce anume îți propui să descoperi”. Cu tot respectul, pe cifre e destul de greu să aluneci, mai degrabă pe ignorarea lor. Poți aluneca pe scuipat de babă, ca leac de deochi, de-mpreuneală, de făcătură, de junghi, de orice, pe ulei de candelă, pe lumânări aprinse când tună și fulgeră afară, pe tincturi și chiar și pe echinaceea. N-am găsit mare lucru despre igiena românilor în anii 700. Despre Evul mediu
Să stai gol pușcă în cadă cu vecinul e acceptabil în Japonia. Ritualul îmbăierii când locuiești cu socrii și vrei să faci economie la apă by https://republica.ro/sa-stai-gol-pusca-in-cada-cu-vecinul-e-acceptabil-in-japonia-ritualul-imbaierii-cand-locuiesti-cu-socrii [Corola-blog/BlogPost/338015_a_339344]
-
vreme de pierdut. - Înțeleg! Aveți treburi urgente în primărie! Spune draga mea, ce vânt te aduce la conăcelul meu? Te supără careva pe la prefectura județului sau te doare capul de la privirea oacheșă a vreunui voinic și vrei un descântec de deochi? - Îl însoțesc pe domnul Miron Popescu în ancheta pe care o desfășoară cu privire la... - Draga mea, ocupă-te de problemele social-administrative ale localității și lăsați-i pe dispăruți. Dacă nimeni nu le revendică dispariția, vedeți-vă de treabă. E bine ca
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
Și plâng, si râd, si fug și sunt iar eu, Și ploua iar pe-obrajii mei încinși... Tulbur suspinul cu-acorduri de lumină, Ascund doar strălucirea aștrilor din ochi, Frământ prezentul fără nicio vină, Curmând al sorții trist, dar persistent deochi. Nu caut neînțelesul și nici nu strig misterul! Știu că sunt toate prinse într-un joc: O hora despletita... doar vântu-i somniferul Ce-n patimă iubirii și-a rezervat un loc... Ascultând Ennio Morricone - Le vent, le cri Blue Mireille
THE LOVE PASSION de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1443131870.html [Corola-blog/BlogPost/372171_a_373500]
-
IUBITE Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului AZI IUBITE Azi rătăcesc printre gânduri Secunde plânse mi-se rotesc în ochi Cuvinte tăcute silabisesc printre rânduri ... Celest surâs, pe buze ferit de deochi, Cu el îmi ascund supusă o lacrimă Răstignită-n iris la margine de gând Albastre sinfonii scrâșnesc în inimă Fără cuvinte vise zâmbesc pe rând. Azi... plâng țurțuri în colțuri goale Și îmbrățișări trecute trezesc dor Speranțe viscolesc în suflet
AZI IUBITE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1483985573.html [Corola-blog/BlogPost/380252_a_381581]
-
c-o fi f-un trimis al regelui, că văz că de la o vreme nu mai are somn. Cred și io, la câte chiolhanuri trage, cu muierile ălea dă la sciți, nici nu mă mir... Rocar scuipă în foc, de deochi, se ridică, își trase izmenele, apoi se sprijini de perete și, ușor-ușor, plecă afară. După cum se mișca băiatul putem să fim siguri că el este strămoșul tuturor moldovenilor din zilele noastre. După vreo două clepsidre se întoarse la fel de confuz și
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405873450.html [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ELISABETA IOSIF MĂRȚIȘOR Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 790 din 28 februarie 2013 Toate Articolele Autorului MĂRȚIȘOR Te leg prin alb, mereu, cu inocența mea. Dezleg prin roșu, de deochi și-o o stea, Pe fruntea ta. În Martie îți strâng din jur, Dorința și ardoarea mea. Și-a zilelor din șnur! Și vine iarăși clipa, ce calcă egal noaptea În Echinocțiul slobod. Îți mai citesc iar cartea - Zilelor poeme
ELISABETA IOSIF MĂRŢIŞOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_martisor_elisabeta_iosif_1362041601.html [Corola-blog/BlogPost/352089_a_353418]
-
gingașă de un alb pur. La sate, pe când eram copii, mama ne lega șnurul mărțișorului cu bănuțul de argint dăruit de moașă la nașterea noastră, și-l purtam la gât ca pe o amuletă care ne ferea de boli și deochi. Mărțișorul se purta toată luna martie, apoi șnurul era agățat într-un pom înflorit, crezându-se ferm că, tot astfel de frumos și înfloritor va fi și cel care l-a purtat. An de an, de 1 martie, ne recăpătăm
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI-MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_la_rom_floarea_carbune_1362074010.html [Corola-blog/BlogPost/351993_a_353322]
-
m ai lăsat să plec tu,femeie, mamă crezi că nu ai să dai seamă într o zi cu întrebări mama mea cea de departe nu mi ajunge zarea în ochi și degeaba eu te caut tu ești bârna din deochi calea ce n o pot ajunge neînțelegerea ce mi râde timp în care eu doar plâng și mă întreb mirat în șoaptă de aș avea și eu o mamă cum era a mea deșteaptă să mă aștepte când eu ies
DE AȘ AVEA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1471980739.html [Corola-blog/BlogPost/382252_a_383581]
-
primăverii. Șnurul roșu-alb, considerat și o „funie a anului”, împletind cele două anotimpuri, iarna-vara, simbolizează și tradițiile Dochiei, belșugul și frumusețea, oferirea lui fiind un dar pentru sănătate: „Te leg prin alb, mereu, cu inocența mea,/ Dezleg prin roșu, de deochi, mereu o stea,/ Pe fruntea ta. În Martie îți strâng din jur,/ Dorința și ardoarea mea. Și-a zilelor din șnur...” (Elisabeta Iosif). „Primăvară - ger și ghiocei/ zâmbet pe frunză verde/ abur în aer. Muguri - geamăt de muguri/ rouă cu
DIMINEAŢA POEŢILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_dimineata_poetilor_elisabeta_iosif_1330243150.html [Corola-blog/BlogPost/346849_a_348178]
-
Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Nici înceată, nici rapidă, Aduce apă de la puț. Sare poarta să-i deschidă Hotărât un puști drăguț. E din cap până-n picioare Să nu-i fie de deochi, Cat căciula lui de mare, Dar găleata plina ochi Singurel el vrea s-o care. E bunica amuzată Și-l ajuta pe ascuns. Schimbă mâna înc-odată Și-acum iată au ajuns. Insă la bucătărie Prichindelul cere plată, C-a aflat
ŞTRENGARUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/emil_susnea_1456772770.html [Corola-blog/BlogPost/379565_a_380894]
-
schimbat adresa, nu au făcut nimic notabil în Șerbia de Nord-Est. S-au evaporat că apa de ploaie. Și cu câte trâmbițe sună peste Timoc ,,tovii” de la D.P.R.R.P. că o fi, ca o pați! Ptiu!, să nu le fie de deochi! Înțelegem interesul ,,cetei” domnului Nițu. Îl înțelegem și pe el, poate nici nu știe cât de mult îl înțelegem. Dar, mai este cazul să-și tragă obiceiurile pe linia moartă, până nu este prea târziu. Nu de altceva, dar pentru
,,Dalmaţienii” consulului român din Timoc by http://uzp.org.ro/dalmatienii-consulului-roman-din-timoc/ [Corola-blog/BlogPost/93367_a_94659]
-
Nică însuși crede că băieții „cu părul bălai” precum el pot invoca vremea frumoasă dacă se joacă afară când plouă, că unele pericole pot fi îndepărtate prin descântece, și că însemnarea corpului uman cu leșie sau noroi oferă protecție împotriva deochiului. Naratorul își exprimă totodată și regretul de a nu-i fi arătat mamei toată aprecierea lui, referindu-se la copilărie ca la „vârsta cea fericită”. Această introducere este urmată de o prezentare a interacțiunilor între tatăl lui Nică, arătat drept
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
când acesta doarme, fără ca el să-l observe pe cel care duce paiul. Când copilul plânge mult, fără un motiv anume, se zice că este „diotiet”(deocheat), deoarece s-a uitat cineva prea insistent la el. I se descântă de deochi sau de sperietură, în cazul în care este speriat prin somn.(Floarea Bolojan) Se consideră ca timp de 6 săptămâni lehuza nu este curată, mai mult chiar, ai casei, cu excepția soțului nici nu mâncau sau beau apă din vasele folosite
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și doliul Acolo unde negrul era simbolul pământului fertil și al fecundității, ca în vechiul Egipt, oamenii au îndrăgit piatra sobră și elegantă, cu desenele ei întunecate. în India și în Persia i se atribuiau onixului puteri binefăcătoare în prevenirea deochiului și la ușurarea nașterilor. În Europa, în schimb, onixul alb-negru, datorită aspectului său îndoliat, a fost privit cu rezervă și neîncredere încă din Evul Mediu. Lapidariile vremii îl descriu drept o piatră a nemulțumirii și discordiei, care aduce ghinion și
Onix () [Corola-website/Science/306134_a_307463]
-
dar a recomandat să se interzică abordarea ei înainte de a face un studiu temeinic al Talmudului. Scrierile sale sunt clare și concise, si sunt marcate de un spirit logic și rațional Hameiri contesta, de pildă, existentă dracilor, eficacitatea amuletelor împtriva deochiului, de determinismul astrologiei și multe superstiții, pentru că ele infirmă noțiunea de liber arbitru. El s-a făcut cunoscut și pentru deschiderea să de spirit față de „neevrei” (Neamuri, Goyim) și aceasta într-un climat de persecuții contra evreilor, afirmând că referințele
Menahem Hameiri () [Corola-website/Science/336781_a_338110]