2,049 matches
-
răbdător? Nici mintea mea, nici inima, nici gura Nu pot păstra nimic otrăvitor, Nimic, decât adânca remușcare Că nu am fost la vreme-n preajma ta, Sunt ultimul sosit, sunt primul care Știam cum inima-ți bătea, Astăzi, pe Alpii depărtați e soare, Să luăm o rază pentru fiecare. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 150 Sunt singurul ce te iubește azi, în lume, Așa îmi spun, deși nu cred nici eu, Ai darul de-a trezi oceanu-n spume, De-a-L mânia
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sunete_boris_mehr_1378044312.html [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
și pe care ei să le primească aievea, la trezire. Cu toată dragostea, bătrânul Sebastian Am intrat după amiză în birt și m-am trezit comandând o cafea, ceea ce nu mai făcusem niciodată. M-am așezat în colțul cel mai depărtat de ușă să am o privire de ansamblu, înăuntru mai erau câțiva clienți care discutau aprins care ține cu primul ministru și care cu președintele. La intrare Mitu Sachelarie cerșind: - Dați-mi și mie niște bani, să iau pâine. - Îți
O CAFEA BUNĂ, CAP.13 de ION UNTARU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/O_cafea_buna_cap_13_ion_untaru_1326193583.html [Corola-blog/BlogPost/361901_a_363230]
-
Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_prezinta_i_ligya_diaconescu_1373363314.html [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații din străin pământ, Cu rădăcinile-n cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_prezinta_i_ligya_diaconescu_1373363314.html [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
care, atunci când se sătura de băut, împingea cu botul ulcica, vărsând apa, în acel loc crescu iarbă verde. Dar, în mijlocul ierbii, răsări un fir viguros, care nu se știa ce este. Acel fir tot crescu, până făcu două frunzulițe gemene, depărtate una de alta. În zilele următoare, beduinul își dădu seama că acel fir este un lăstar de pom de rodie. Ce minune! De bună seamă, călătorii care treceau pe drum, când luau apă de la beduin, mai mâncau câte un fruct
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1437630739.html [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
replică de închidere. V-am zis eu! Pe internet limbajul este foarte agresiv. Cât de ușor se poate transpune agresivitatea din online în lumea fizică? Când am stat la țară aveam o vecină care avea un gard cu șipcile destul de depărtate unele de altele. Era micuță, se ascundea ea bine, avea o iarbă mai înaltă, dar se vedea. Ea pândea prin gard, o vedeai, dar pentru că ea se simțea dincolo de gard era la adăpost. Partea amuzantă era că bărbac-su stătea pe
Cum s-a vindecat de nefericire Răzvan Exarhu by https://republica.ro/cum-s-a-vindecat-de-nefericire-razvan-exarhu [Corola-blog/BlogPost/338801_a_340130]
-
dintre fraze, iar primejdia le dă dramatismul. Sfârșitul mamei (în închisoare, aruncată la groapa comună), presimțit printre rânduri, le dă tragismul. Până la urmă, expeditoarea și fiica ei devin asemenea eroinelor de tragedie greacă. Și totuși, o rază de speranță: fiica depărtată, Monica, își trăiește marea dragoste. Scrisorile mamei îl acceptă pe noul fiu, care va veghea în locul ei: Virgil Ierunca. Splendid traduse din franceză de Gabriela Creția, selectate, explicate și editate impecabil de Astrid Cambose, scrisorile din acest volum sunt în
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105827_a_107119]
-
Mormânt, „Crucea comemorativă a Războiului 1916-1918 cu baretele «Carpați și Mărășești, cu un viu și înflăcărat entuziasm: «Domnule general,...în dorința de a ne exprima profundul nostru sentiment de recunoștiință către vitezele trupe ale Diviziei a XI-a, venite din depărtatele văi ale Olteniei, spre a pune ordine și slava neamul românesc din Basarabia... »”Gheorghe Radu-Basarabia Pământ Românesc. Ed. Cetatea Doamnei, 2008, p. 100) „Cu adâncă emoție, spunea Suveranul nostru Ferdinand acelui moment divin, și cu inima plină de bucurie am
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1427503296.html [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
vara e prea cald, iarna-i prea frig, Soarele prea iute moare-n apus și-i prea mult nisipul ce doarme în Sahara. Tot mai sunt spini printre flori parfumate, norii tot calcă azurul și plâng , stelele albe-s prea depărtate, încă-i uranul ascuns prea adânc! Omul, de când e pe lume a spus: și v-a mai spune: Mai mult și mai sus! Astfel se smulge din el cu răbdare Floarea ruginii, Palida floare... Al.Florin ȚENE : Referință Bibliografică: Floarea
FLOAREA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Floarea_ruginii_0.html [Corola-blog/BlogPost/358014_a_359343]
-
Elenei M. . Ridică capul sus, și tu să nu cazi pradă disperării. Nu e momentul, încă nu ești victima îngenuncherii. Năpasta, a lovit din nou în sufletu-ți prea tulburat; De-atâtea griji ce au ecou în colțul cel mai depărtat. Ridică capul sus și pleacă, nu mai privi în urma ta Trecutul, a trecut, chiar dacă ți-a frânt în două inima. Nu lăsa loc pentru regrete, atâta vreme cât mai poți Că viața n-o să te aștepte, să tragi tu clipele la sorți
GEORGETA ZECHERU by http://confluente.ro/articole/georgeta_zecheru/canal [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
sus. Citește mai mult Elenei M.Ridică capul sus, și tusă nu cazi pradă disperării.Nu e momentul, încă nuești victima îngenuncherii.Năpasta, a lovit din nouîn sufletu-ți prea tulburat;De-atâtea griji ce au ecouîn colțul cel mai depărtat.Ridică capul sus și pleacă,nu mai privi în urma taTrecutul, a trecut, chiar dacăți-a frânt în două inima.Nu lăsa loc pentru regrete,atâta vreme cât mai poțiCă viața n-o să te aștepte,să tragi tu clipele la sorți.Mai dovedește-ți
GEORGETA ZECHERU by http://confluente.ro/articole/georgeta_zecheru/canal [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
strălucitoare este... centenară! O revistă necesară în oglindirea peisajului muzical din țara noastră... Cuprinde în fiecare număr un editorial laborios și amplu, cronici ale manifestărilor muzicale din Capitală, dar mai puțin din țară și aproape deloc din străinătatea apropiată și depărtată. Este împărțită frățește între muzica cultă și cea ușoară românească, cu mari diferențe de concepție și de stil. Așteptăm în continuare numere interesante ale „Actualității Muzicale”, până la anul... 100 cel puțin, cu editoriale preocupate în special de soarta muzicii contemporane
?mp?r?it? fr??e?te by Eugen Todea () [Corola-other/Journalistic/83611_a_84936]
-
2204 din 12 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului RĂTĂCIRI obosit de întrebări mă plimbam prin locuri unde nu am fost nicicând m-am rătăcit normal,curând pe țărm luna și-a despletit un val aruncându-l tristă pe mal în depărtatul larg alte valuri suspinau pe rând se loveau de stânci ascuțite,negre și adânci tu știi, atunci,atunci... am aruncat tăcutele suspine am plecat spre viața ce vine... sau poate nu mai vine Referință Bibliografică: RĂTĂCIRI / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe
RĂTĂCIRI de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorel_birtu_paraianu_1484212786.html [Corola-blog/BlogPost/385051_a_386380]
-
n-a putut căci era tot hambarul plin de grâu. Cand a văzut această, a cerut iertare bătrânului, slăvind pe Dumenzeu. CAPITOLUL 29 MINUNEA SFINTEI EUHARISTII Cam la 30 de mile de orașul Aigeae din Cilicia trăiau doi călugări stâlpnici depărtați unul de altul cam la 6 mile. Unul din ei făcea parte din sfântă Biserică sobornica și apostolica. Celălat, deși se urcase de mai mult timp pe stâlp în apropiere de satul Casidora, aparținea totuși ereziei lui Sever. Ereticul învinuia
LIVADA DUHOVNICEASCA (10) de ION UNTARU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1379823062.html [Corola-blog/BlogPost/360922_a_362251]
-
cămașa fermecată îi apără trupul de arsuri. - Uuu! urlă căpcăunul. Pui, puișori, mânca-v-aș, că ce foame am! Cuptoarele astea de guri de mult n-au mai fript puișori ca voi! Ori de foame, ori că avea ochii prea depărtați unul de altul, căpcăunul îl vedea dublu pe Mărțișor. - Sări, Noroace, că mă-nghite căpcăunul! - Ce-i, mă, sări Norocel buimac, ce vrea matahala? - Să ne pună la frigare! gâfâia Mărțișor. - Dă-i răbdări prăjite! Dă-i și lui răbdări
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421868858.html [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
aceste acoperișuri de aur falsificat, Florin Piersic strălucește ca soarele! De aceea, de ziua sa, în zorii anului 2015, interpreta de muzică folclorică Maria Șalaru, cu gingașii „bobocei” de la Bacău au pornit în zorii împlinirii necrezutei vârste a artistului, din depărtatul Bacău, nenins de o lună și-acum așternut pe alocuri cu zăpadă cenușie, la București. Cu flori de la inima lor pe care n-o deschid decât voișia și iubirea inocentă curată, fără gândul datului la schimb pe ce poate rămâne
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422602807.html [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
Păsările își părăsesc cuiburile. Lunca și pădurile, bătute de brumă, au început să capete nuanțe ruginii. Toamna s-a făcut stăpână peste natură. „Pe prispă, ca movili de aur, Stau păpușoii dezghiocați. Răsună mugetul de taur Pe câmpii goi și depărtați. S-aprinde focul sub o leasă, S-afume prune de uscat. În vie, poama e culeasă Și florile s-au scuturat. Iar teascul strugurii îi stoarce Și curge-mbătătorul must. O fată gânditoare toarce, Privind spre drumul cel îngust”. Coadă
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
liric pășește printre speranțe și plăceri, printre sentimente unice, irepetabile. Imaginea femeii e pretutindeni, este femeia utopica, imateriala, de pretutindeni și de nicăieri. Nu o găsim niciodată redată în descrieri concise, ea este percepută doar în nuanțe, în orizonturi vizuale depărtate: „ Ești iară vinul care mă-amețește./ Purtând așa de-aproape-mbrățișarea,/ Mă-mbăt de tine iar în noaptea asta,/ O beție-a iubirii cât cerul și cât marea. // Ești floarea albă, mireasmă de cais,/ Femeie dulce cu zâmbet de copil!/ Ești tot
PUIU RĂDUCAN SAU CĂUTAREA FEMEII DIN VIS DE PROFESOR DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424685340.html [Corola-blog/BlogPost/371013_a_372342]
-
Este ceva uluitor prin intensitate, care îți sfârtecă inima făcându-te să oftezi din cinci în cinci minute. Poate nu era numai durere, mai degrabă un amestec de mâhnire și singurătate, pustiirea propriului suflet, revolta simțurilor trădate, când toate par depărtate pentru că nu-ți mai dorești nimic, nedorindu-ți, nici nu mai zărești un strop de fericire pe undeva, iar fără speranța fericirii, rămâi dureros de singur, de parcă te-ai afla într-o canoe în mijlocul oceanului privind fără nădejde întinderea de
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486466484.html [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
vara e prea cald, iarna-i prea frig, Soarele prea iute moare-n apus și-i prea mult nisipul ce doarme în Sahara. Tot mai sunt spini printre flori parfumate, norii tot calcă azurul și plâng , stelele albe-s prea depărtate, încă-i uranul ascuns prea adânc! Omul, de când e pe lume a spus: și v-a mai spune: Mai mult și mai sus! Astfel se smulge din el cu răbdare Floarea ruginii, Palida floare... Al.Florin ȚENE : Referință Bibliografică: Floarea
FLOAREA RUGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Floarea_rugini_al_florin_tene_1326615671.html [Corola-blog/BlogPost/361319_a_362648]
-
aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Cât te iubesc, febrilă, o știe însăși marea, Sub pura, diafana perdea de pescăruși, Lumina-n curcubeul ce frânge depărtarea Și florile plăpânde pe sobri, reci scoruși. Ne-am fost promiși pe viață din timpuri depărtate, Când răsăritul încă nu se-oglindea pe cer, Iar stelele de gheață oftau, îndurerate, Ca martore-n crearea unui destin-mister. Te gust c-un dor fanatic în fiece secundă, Cobor pe trepte-n flăcări din vastul meu adânc, Vibrez sub
CÂT TE IUBESC... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1460221192.html [Corola-blog/BlogPost/381119_a_382448]
-
am făcut într-un automotor rudimentar care scutura și trosnea din încheieturi...”. „După o ședere de aproape două ore pe peronul cu scaune distruse, printre câini jigăriți și călători amărâți, sosește trenul spre Botoșani care trage iar la o linie depărtată, pierdută în iarba... De aici, spectacolul ar fi meritat filmat pentru o producție tragi-comică...” Europa ajunge doar până la Verești, p 167). Între acestea, un text cu o aromă aparte, încărcat de liricitate: Au venit la mine teii („Nu este așadar
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/catinca_agache_1452003253.html [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
care au contribuit la realizarea “României dodoloațe”, în cunoscuta expresie blagiană. Un deliciu al cărții de debut a lui Cristian Medeleanu este, sub raport lingvistic, folosirea regionalismelor lumii în care autorul s-a născut și spre care se reîntoarce din depărtate zări de pământ canadian cu aceeași nestrămutată iubire. Dar mulțumirea acelei inedite înfăptuiri era mai ales una de ordin didactic: ”Gheorghe era mândru de colibele lui! Clădise pe platoul din deal un lăcaș de întemeiat și crescut spirite cum nu
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/colibele-ca-arta-arhetipala-cronica-literara-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
bunicii va dispărea definitiv de pe hârtia fotografică? Cum se va ostoi copilul? * Și într-o zi, mama căpătă răspuns. Îl zări pe copil cum desena cu jordeaua pe un petec de pământ gol, înconjurat de iarbă deasă, portetul dragei sale depărtate. Se trezea devreme supunându-se obișnuințelor matinale, apoi se apuca voinicește să reîmprospăteze prin încrustare chipul căutat de sufletul și mintea lui. Și speriată, și bucuroasă, mama constată că imaginația celui mic lucrase progresiv! Anticipând posibila dispariție a conturului din cauza
LEAC DE DOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1432449630.html [Corola-blog/BlogPost/367735_a_369064]
-
Un scriitor din Ardeal m-a învățat. Florin, prieten cu nepotul. -Hai noroc Marine. Să auzim de bine! -Noroc, să dea Dumnezeu! Și ciocniră gâturile de sticlă ale țoiurilor, sorbind, apoi, câte o înghițitură. -Ce căutăm noi în țara aia depărtată? Adică feciorii noștri! -Îi ajutăm pe americani să facă liniște și să-i democratizeze pe sălbaticii ăia. -Băi, Marine, au răscolit mușuroiul și e greu să-i liniștești. -Și eu mi-am dat seama că este foarte greu. Cum adică
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]