484 matches
-
Mărginimea Sibiului (se spune că la acea dată, 15 din membrii Acadeiei Române proveneau din Mărginimea Sibiului). Faptul că Tălmăcelul nu a fost colectivizat a determinat o serie de avantaje, sau, mai bine spus, a prevenit apaiția unor probleme sociale: depopularea satului, sărăcirea, conflictele sociale legate de pământ. Există voci în sat care afirmă că procesul colectivizării ar fi adus și efecte pozitive pentru evoluția acestuia: Tălmăcelul ar fi rămas comună (comuna Tălmăcel este desființată în 1948 și trecută în subordinea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sensul său comunitar (comportamente imitative și prosociale, coeziune), pe când în Ludoș, regăsim mai degrabă un tradiționalism ca respingere a modernității atitudinal-comportamentale. Izolarea Ludoșului nu a determinat o păstrare mai fidelă a obiceiurilor și tradițiilor satului, ci dimpotrivă pierderea lor prin depopularea satului. Astfel, izolarea, deși nu împiedică pătrunderea elementelor de modernitate, favorizează pierderea elementelor circumscrise tradiției. Capitolul patru, dedicat modului în care oamenii se raportează la comunitate în contextul proceselor de globalizare de astăzi, relevă și el concluzii interesante. Din nou
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a identității sunt multiple: ele țin de istoria recentă diferită a celor două comunități (faptul că în Ludoș a existat colectivizare, iar în Tălmăcel nu), de localizarea lor (izolarea Ludoșului), de nivelul economic al fiecăreia și de procesele demografice diferite (depopulare și îmbătrânire în Ludoș). La nivel național, fenomenul identitar capătă noi valențe. Lăsând la o parte faptul că există extrem de puține date empirice, reprezentative la nivel național, legate de identitate, cele existente și disponibile permit totuși evidențierea unor concluzii. O
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de oraș, oportunitatea navetei și mobilitatea circulatorie în străinătate, le oferă oamenilor resurse alternative pentru un trai decent. Lumea Ludoșului este, în schimb, o lume care nu reușește să se desprindă de două din efectele cele mai nefericite ale comunismului: depopularea și îmbătrânirea progresivă. Este o lume din care mulți oameni pleacă în căutarea unei vieți mai bune și nu se mai întorc. Întreaga viață socială și culturală a satului este dominată de această realitate. Și toate dificultățile economice, sociale, sau
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ritmuri moderne de dezvoltare, concomitent cu mari mișcări demografice: de la sat spre oraș și dinspre interior spre zona maritimă. Migrația dinspre sat spre oraș și dinspre adâncul continentului spre țărmuri este așa de amplă, încât China este confruntată cu fenomenul depopulării satelor și cu apariția unor aglomerări citadine unde iau naștere fenomene sociale greu de controlat. Decalajul dintre "China de mijloc" și "sora" ei maritimă este considerabil. Saul Bernard Cohen consideră că decalajul este așa de mare, încât problema centrală a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
consolidarea vieții comunitare. Pe de altă parte, corporațiile generează uneori probleme sociale, având astfel responsabilitatea de a încerca să le soluționeze. Progresul tehnic folosit de corporații duce, uneori, la dispariția unor locuri de muncă, la creșterea nivelului poluării, creșterea șomajului, depopularea zonelor afectate de recesiune structurală și suprapopularea zonelor de creștere economică (a se vedea în acest caz supraaglomerarea Bucureștiului în defavoarea unor județe mai puțin prospere din zona Moldovei). Corporațiile sunt actori sociali puternici, care dispun de resurse semnificative și pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Maghiară a Telehaz-urilor este o instituție bine consolidată, implicându-se în dezvoltarea de t. în Serbia și România. În afara Europei, t. au prins rădăcini puternice în Canada, Australia și Noua Zeenlandă, răspunzând condițiilor naturale date de distanțele mari și de depopulare. Pe plan internațional, principalii promotori ai fenomenului sunt USAID, UNESCO, IDRC (International Development Research Center - Ottawa), ITU (International Telecommunication Union), UN ICT Task Force. Activitatea acestora s-a făcut simțită mai ales în Africa, unde, în anii ’90, au apărut
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
amenințarea, mai ales culturală, exercitată de un popor vecin; competiția verticală - o comunitate ce simte o puternică presiune din partea unui proiect integraționist (presiune „de sus”) ori secesionist/regionalist (presiune „de jos”). Un al patrulea posibil tip ar fi cel al depopulării - prin catastrofe umanitare, naturale, războaie sau politici de exterminare. Condiția ca amenințările de acest gen să fie considerate de ordin societal este ca ele să se refere nu la siguranța indivizilor, ci să privească perpetuarea grupului ca întreg. Comunitățile pot
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
bătrâne, cu inventivitate tehnologică, dar muribunde din punct de vedere demografic. Henry Kendill: Laureat al Premiului Nobel: dacă nu stabilizăm populația prin dreptate, omenie și milă, atunci natura o va face în locul nostru. Zygmund Bauman: liberalizarea capitalului are ca efecte: depopularea, distrugerea economiilor locale, excluderea milioanelor de oameni incapabili de a fi absorbiți de noua economie globală.<footnote Bauman, Z., Globalizarea și efectele ei sociale, Editura Antet, Oradea, 1999, pp. 22-30, 113, 123, 180. footnote> Noțiunea de globalizare, conceptul de globalizare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
au ca efect disponibilizarea forței de muncă. Prin urmare, o parte din populația activă devine inutilă în mediul rural, ia drumul orașelor, al migrației, cu tot cortegiul de efecte negative care se manifestă la nivel local sau la nivel național: depopulare, sărăcie, pierderi culturale, de identitate, tradiții, de autosusținere alimentară (subzistență). În acest context de lumini și umbre, globalizarea este prezentă de mult timp. Agricultura a însemnat comerț și piețe din ce în ce mai extinse geografic și ca volum de mărfuri, adaptări de soiuri
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
tradițional zeci și sute de milioane de foști agricultori care trăiesc la nivelul de subzistență. Rămași fără pământ, aceștia se îndreaptă spre orașe sau emigrează în căutare de locuri de muncă. Reacția logică la acest efect demografic dezastruos este împiedicarea depopulării mediului rural prin măsuri susținute de state, de consolidare a micii gospodării rurale pentru ca acestea să-și amplifice activitatea economică, economia rurală să se diversifice cu activități economice nonagricole, astfel încât, pe termen mediu și lung, mici proprietăți agricole să „decoleze
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
solului) sau efecte directe (lipsa apei). Dintre rezultatele cercetărilor genetice, semnificative prin impact sunt organismele modificate genetic. Urbanizarea populației la nivel global (peste 50% din aceasta trăiește în mediul urban) a dus la deficit de forță de muncă în agricultură. Depopularea mediului rural a însemnat și scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe de teren arabil și dispariția comunităților care trăiau la nivelul subzistenței, fără a găsi în zona urbană unde au emigrat condiții mai bune de trai. Creșterea prețului țițeiului
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
temporari, cei ce sunt în căutare de lucru și care alimentează culturile paralele, ei putându-se întoarce în țările de origine, și imigranții care rămân, se naturalizează, primesc cetățenia țării-gazdă, se integrează sau sunt asimilați. Pentru țările donatoare, emigrarea înseamnă depopularea localităților, scăderea numărului populației, venituri mai mici la bugetele locale și centrale. Copiii emigranților, în țările-gazdă, primesc o altă educație, au alte perspective de dezvoltare umană și profesională, argumente care contează la decizia părinților de a se reîntoarce în patrie
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
democrație, ordine socială, posibilitatea obținerii unor câștiguri facile legale sau ilegale). Atitudinea, reacția logică a unei țări la procesul emigrării nu poate fi decât aceea de a reduce dimensiunile proceselor, emigrarea fiind măsura eșuării gestiunii corecte a țării. Migrația înseamnă depopularea țării, respectiv lipsirea economiei de forță de muncă pusă în interesul dezvoltării economice, schimbarea structurii populației după criteriul vârstei (îmbătrânirea societății). În cazuri extreme și de incapacitate de a gestiona țara în folosul întregii populații, în cazul când sunt urmărite
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și de conducere legate de gândirea industrial-creativă din C.S.R. (1981). Utilizarea experimentală a metodei „brainstorming” cu scopul de a crește eficacitatea gândirii industrial-creative (1982). Cercetare sociologică despre participarea muncitorilor la luarea deciziilor (1983) - prima acțiune „scandaloasă”. Studiu socio-psihologic privind cauzele depopulării satelor de germani din jurul Reșiței (Wolfsberg, Gărâna, 1982). Toate aceste acțiuni s-au desfășurat după evenimentele din 1978, când predarea psihologiei și a sociologiei în universități a fost interzisă de Partidul Comunist Român, iar Institutul de Cercetare Psihologică al Academiei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Adevăratul debut al fenomenului pare a fi fost Însă pe la 1890-1894. În jurul anului 1900, deci chiar la Începutul secolului, fenomenul se generalizează și devine un serios curent de masă, ajungînd În unele cazuri să prezinte un aspect demografic Îngrijorător prin depopularea unor zone românești destul de Întinse din Austro-Ungaria”. Același punct de vedere fusese exprimat și Înainte de Primul Război Mondial, atunci cînd se recunoștea că la Începutul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea, În SUA se aflau puțini basarabeni, bucovineni, macedoneni
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Value of Lands, People, Buildings..., 1691. La baza „remodelării” pământurilor din America de Nord și Australia a stat ideea că acestea erau practic goale, adică nu erau folosite ca factor de producție pe piața de schimb. Tot această idee a determinat și depopularea regiunii montane a Scoției și exproprierea indienilor americani, a maorilor neozeelandezi, a băștinașilor australieni, a popoarelor indigene din Argentina și așa mai departe. Heilbron, introducere la The Quantifying Spirit in the Eighteenth Century, p. 17. Theodore M. Porter, Trust in
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și extinde sărăcia prin jafuri și persecuții violente (longobarzii erau păgâni pe deplin, nu erau nici măcar arieni precum ostrogoții). După renașterea teodoriciană, urmează, în mai puțin de cincizeci de ani, o epocă de barbarie și de mizerie care duce la depopularea satelor și a orașelor și la distrugerea culturii. Literatura din această perioadă e influențată de condițiile generale din Italia pentru că instrucția autorilor e tot mai slabă, chiar și cea elementară, ideile sunt tot mai sărace și, în esență, legătura cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vânători sau culegători, trăind în condiții de secetă, care se „lipeau” de părinții unuia dintre soți sau de rudele apropiate, în vederea supraviețuirii. Totodată, s-a observat trecerea masivă de la alte forme rezidențiale la bilocal și ambilocal și ca urmare a depopulării drastice din unele ținuturi, mai ales în urma bolilor aduse de coloniștii europeni: restrângerea dramatică a numărului de familii, descompletarea lor și căutarea firească de sprijin material și afectiv au determinat stabilirea soților la părinții (rudele) unora sau altora dintre ei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Italiei, sporește și extinde sărăcia prin jafuri și persecuții violente (longobarzii erau păgîni, nu erau nici măcar arieni precum ostrogoții). După renașterea teodoriciană vine, în mai puțin de cincizeci de ani, o epocă de barbarie și de mizerie, care duce la depopularea satelor și a orașelor și la distrugerea culturii. Literatura din această perioadă e influențată de condițiile generale din Italia: educația e tot mai slabă, chiar și cea elementară, ideile sînt tot mai sărace și, în esență, legătura cu tradiția se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
suferit în timpul războiului Crimeii din cauza distrugerilor materiale și a epidemiei de holeră care a făcut numeroase victime. Ulterior, în vara anului 1873, holera a reapărut în partea nordică a Dobrogei 146. Din aceste cauze s-a manifestat un fenomen de depopulare a Dobrogei. Pentru a combate acest fenomen, statul otoman a încurajat revenirea în Dobrogea a românilor ce se refugiaseră pe malul stâng al Dunării și a colonizat, în timpul războiului Crimeii și în anii următori, tătari originari din Bugeac și Crimeea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mănăstirii Râșca. Faptul că mănăstirea Râșca a stăpânit, în Evul Mediu, satul Poleni, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, împărțea cu mănăstirea Frumoasa birnicii satului Ulmi, ne conduce spre ipoteza că, probabil, cele două sate s-au unit datorită depopulării provocate de epidemia de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, care - așa cum am mai notat - s-a păstrat în memoria localnicilor sub numele de „ ciuma lui Caragea”<footnote Gh.Enache, op.cit,, p.21, 154. footnote>. Începând din anul
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Urmează o perioadă frământată, caracterizată prin creșterea obligațiilor materiale și umane ale țării în profitul turcilor, domnilor sau marilor boieri, pe fondul agravant al calamităților naturale sau al războaielor. „Consecință acestor stări de lucruri este mizeria generală și mai grav, depopularea unor zone întinse”<footnote Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Chișinău, 1991, p. 125 footnote>. Apăsarea fiscală exagerată se datora în primul rând cheltuielilor făcute de voievozi pentru obținerea tronului și mai apoi, pentru rămânerea în scaun. Miron Costin preciza că „într-
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
turcilor, boierimii și voievodului. Moldova cunoștea un mare belșug de produse cerealiere și de animale care se puteau valorifica prin export. Populația făcea față numeroaselor și grelelor impozite pretinse de voievod și de dregători, iar, expoatarea fiscală a dus la depopularea țării și mișcări cu caracter social. ,,Locuitorii care nu puteau fugi peste granițe se urcau în munți și se ascundeau ca fiarele sălbatice în cele mai dese păduri”<footnote Nicolae Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova dintre 1671 și 1672
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
construcții, care au făcut să i se uite în parte comportarea reprobabilă. „La 20 iulie 1670, precum și 7 martie și 26 aprilie 1671 arhiepiscopul de Marcianopol nota în rapoartele sale că din cauza impozitelor foarte grele Moldova era amenințată cu o depopulare totală”<footnote Nicolae Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova dintre 1671 și 1672, în: „Studii și Cercetări Științifice”, anul XIII, 1962, p. 216 footnote>. Opera edilitară principală în timpul domniilor lui Gheorghe Duca rămâne Mănăstirea Cetățuia, ctitorie ce se lasă influențată
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]