3,354 matches
-
situațiunea groaznică în care el îi punea. Când se înfuria și țipa, aveam senzația că era gata să mă linșeze. În izbucnirile sale de mânie nestăpânită, pe care le-am trăit eu însumi, am văzut originea cruzimei hotărârilor sale de deportare, de masacrare, da, populația evreiască din Basarabia a fost masacrată, masacrată, fără un pic de milă... În contradicție cu figura - apărându-mi deodată înfiorătoare - a mareșalului Antonescu, figură care mi-a cutremurat sufletul, - figura blândă, umană, aș zice pioasă a
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
toate aceste împrejurări jalnice, și am găsit la ei sprijin, înțelegere și compasiune: gata să ne ajute... Câtă finețe, inteligență și, în același timp, energie, am descoperi la această ființă nobilă, blajină, care era regina-mamă Elena! Mareșalul Antonescu a ordonat deportările în Transnistria; în drum, sărmanii oameni cădeau istoviți sau era uciși; cei ajunși în locurile sinistre de surghiun, în Transnistria, mureau de foame, de boli, de frig, căci nu ni s-a permis să le trimitem ajutoare. M-am adresat
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
mișcare a mea. Dacă ieșeam din sinagogă în timpul slujbei religioase, își ziceau că desigur a intervenit un eveniment important care privește soarta lor, și am trebuit să plec pentru ca să intervin în favoarea lor... În anul 1942, anul "soluției finale", al primejdiei deportării în Polonia, mă găseam într-o sâmbătă la o altă sinagogă importantă, "Malbim" (o sinagogă pe care, mai târziu, Ceaușescu a distrus-o, a dărâmat-o). Evreii se găseau acolo, într-o mare tensiune. Ei așteptau, cu înfrigurare, să le
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
Lipman. Bazat pe memoriile pianistului Wladyslaw Szpilman (1911-2000), filmul este povestea adevărată a unui strălucit instrumentist polonez care, datorită originii sale evreiești, este forțat ca pe timpul ocupației naziste a Poloniei să ducă o viață de fugar, pentru a scăpa de deportare. Întreaga familie a lui Szpilman a fost evacuată din apartament și forțată să intre în ghetoul din Varșovia, unde pianistul începe să-și câștige existența cântând în barurile unde se adunau colaboraționiștii și contrabandiștii. Un asemenea colaboraționist îl va ajuta
Agenda2003-19-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281000_a_282329]
-
județului Timiș a avut o întrevedere cu o delegație a Organizației Șvabilor din Banat, condusă de președintele Bernhard Krast. Cu acest prilej s-a anunțat deschiderea, în 4 martie, la Muzeul Banatului, a expoziției cu tema „Bărăgan 1951 - 1956, o deportare în vremuri de pace“, iar în cursul lunii mai, intenția de a vizita Timișoara a ministrului de interne și sport al landului german Saar. agenda primăriei l PROIECT DE PARTENERIAT l SISTEM ALTERNATIV l PRECIZĂRI l DEPLASARE l VIZITĂ l
Agenda2003-6-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280658_a_281987]
-
alții, pe pianiștii lect. Manuela Mihăilescu, lect. Sorin Dogariu, lect. Dragoș Mihăilescu, lect. Valentina Kohonicz, asist. Roxana Ardeleanu și asist. Adriana Dogariu, flautiștii lect. Enrico Cannata, Gianluca Vanzelli, Cristian Bilek, chitaristul Ionuț Dorobanțu, lect. Eva Bloch. I. STANCIU Bărăgan: o deportare în vremuri de pace l Amintiri dureroase în Castelul Huniade Muzeul Banatului își invită publicul marți, 4 martie, de la ora 17, în Sala de Marmură a Castelului Huniade, la un eveniment cu miez de istorie, dar și de amintiri dureroase
Agenda2003-9-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280744_a_282073]
-
Amintiri dureroase în Castelul Huniade Muzeul Banatului își invită publicul marți, 4 martie, de la ora 17, în Sala de Marmură a Castelului Huniade, la un eveniment cu miez de istorie, dar și de amintiri dureroase: vernisajul expoziției „Bărăgan 1951-1956. O deportare în vremuri de pace“. Expoziția itinerantă este organizată de Casa Germanilor din Europa Răsăriteană (München), Organizația Șvabilor Bănățeni din Germania, Ministerul Culturii și Cultelor, Muzeul Județean Arad, Muzeul Banatului Montan Reșița și Muzeul Banatului Timișoara. Conceptul expoziției și fotografiile color
Agenda2003-9-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280744_a_282073]
-
L. Boccherini: Concertul nr. 10 în Re major pentru violoncel și orchestră op. 34; Fr. Schubert: Octetul pentru suflători în Fa major (D 803); J. Haydn: Nelson Messe, 13. 03, ora 19 (Palatul Cultural). expoziții Muzeul Banatului: „Bărăgan 1951-1956 - O deportare în vremuri de pace“; „Fauna și flora Banatului“; „Istoria Castelului Huniade“ (10-17; luni închis); Muzeul Satului Bănățean: Arhitectura populară din Banat (9-17; duminică), 12-18; luni, închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării. Capodopere cucuteniene“ (10-17; luni, închis); „Helios“: „Week-end-Art“ - Sfântul Gheorghe
Agenda2003-10-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280778_a_282107]
-
de Arte Plastice din cadrul Universității de Vest. Reputata artistă plastică, care participă cu lucrări și la expoziția de grup găzduită de Galeria „Helios“ din Timișoara, expune la Târgu-Mureș 40 de lucrări realizate în tehnică mixtă, desen și obiect. ( I. S.) Deportarea în Bărăgan Dl Josef Wolf, cercetător la Institutul de Studii pentru Istoria Șvabilor Dunăreni, și dr. Walther Konschitzky, referent cultural al Asociației Șvabilor Dunăreni, vor conferenția marți, 4 martie, de la ora 15, la Casa „Adam Müller Guttenbrunn“, în limba germană
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
cercetător la Institutul de Studii pentru Istoria Șvabilor Dunăreni, și dr. Walther Konschitzky, referent cultural al Asociației Șvabilor Dunăreni, vor conferenția marți, 4 martie, de la ora 15, la Casa „Adam Müller Guttenbrunn“, în limba germană, pe tema „Bărăgan 1951-1956. O deportare în vremuri de pace“, pentru membrii Universității Populare. ( S. P.) Tehnică radiantă Au început înscrierile pentru cursul de tehnică radiantă (bioterapie) gradul 1 (durata 3 zile) și gradul 2 (durata 4 zile) preconizat să se țină din data de 5
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
16. 03, ora 11. Filarmonica de Stat: Concert simfonic. Dirijor: Giuseppe Carannante (Italia), solist: Massimo Coccia (Italia). În program, lucrări de G. Carannante, Ludwig van Beethoven, P.I. Ceaikovski, 20. 03, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: „Bărăgan 1951-1956 - O deportare în vremuri de pace“; „Fauna și flora Banatului“; „Istoria Castelului Huniade“; (10-17; luni, închis); Secția de etnografie: Expoziție permanentă (10-16,30; luni, închis); Muzeul Satului Bănățean: Arhitectura populară din Banat (9-17; duminica, 12-18; luni, închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării
Agenda2003-11-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280803_a_282132]
-
furtunoasă“ de I.L. Caragiale, 27. 03, ora 18. Teatrul de Marionete: „Cenușăreasa“, 23. 03, ora 11. Filarmonica de Stat: Concert simfonic. Dirijor: Dorin Frandes, solist: Giorgio Fiori (Italia), 27. 03, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: „Bărăgan 1951-1956 - O deportare în vremuri de pace“; „Fauna și flora Banatului“; „Istoria Castelului Huniade“; (10-17; luni, închis); Secția de etnografie: Pictură naivă Viorel Cristea (10-16,30; luni, închis); Muzeul Satului Bănățean: Arhitectura populară din Banat (9-17; duminică, 12-18; luni, închis); Muzeul de Artă
Agenda2003-12-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280828_a_282157]
-
sau Uniunii Sovietice. Teritoriul românesc ocupat de Uniunea Sovietică are o suprafață de 44.000 km2, fiind locuit în momentul cedării de 3.200.000 de oameni, majoritatea etnici români; după cedare, aceștia au fost supuși deznaționalizării forțate, persecuțiilor etnice, deportării (inclusiv în lagăre de muncă în Siberia), asasinatelor în masă, precum și altor forme de exterminare; teritoriile românești au fost masiv colonizate cu populații alogene. În 1948, insula Șerpilor, teritoriu românesc din Marea Neagră, a fost ocupat ilegitim de Uniunea Sovietică. * Acum
Apel către preşedinţii României şi Moldovei pentru condamnarea Pactului Hitler-Stalin () [Corola-journal/Journalistic/26875_a_28200]
-
desfasoara foarte rapid operațiunile militare în Basarabia și Bucovina de Nord, unde este masacrata populația evreiască și unde forțele românești cooperează cu cele ale germanilor. În curând, în spatele frontului, apar comandourile germane specializate în operații de „curățire” și, paralel, incep deportări de familii întregi din populația evreiască, dincolo de Nistru, în Transnistria. Pentru mine, moartea chiar și numai a unui singur om nevinovat reprezintă o tragedie, dar trebuie să iau în considerație și statistică. Pentru că subiectul este foarte controversat, las la aprecierea
Istorie cu jumătăţi de măsura la Institutul Cultural Român New York. In: Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_463]
-
un militant al fascismului din Ungaria, membru al Parlamentului de la Budapesta, a scris și a coordonat ziare de orientare fascistă din capitala ungară, a fost vicepreședinte al unei comisii parlamentare sub Guvernul Szalasi, în octombrie 1944, atunci când a avut loc deportarea evreilor la Auschwitz. El a dus o politică de orientare nazistă, iar ca jurnalist a promovat valorile fascismului maghiar, unele dintre articolele sale având mesaj antisemit. Ar fi nedrept ca acele pronunțări, la comandă sovietică, ale „tribunalelor poporului” să se
O lege anticonstituţională, antinaţională, în manieră cominternistă, stalinistă! [Corola-blog/BlogPost/92651_a_93943]
-
moarte, apăsați de ciubota aspră a străinilor care le-au răpit Țara, încercând să-i distrugă ca neam. A trecut prin infernul regimului bolșevic și Toader Penteleiciuc, reușind să supraviețuiască calvarului stalinist. „Atunci i-au distrus pe români prin masacre, deportări, întemnițări, iar acum se folosesc alte metode, mai moderne, mai viclene și tot încă suntem sub talpa fratelui mai mare”. A trăit cu această durere și cu amarul tragicului sfârșit al tatălui său, Petrea, și doar acum, ajuns la orizontul
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]
-
fără margini, calvarul care s-a abătut atunci asupra românilor din teritoriile ocupate, nu trebuie uitate niciodată . Omoruri, schingiuiri, bătăi, arestări, profanări, dărâmări de biserici, devastări de sate, expulzări și dislocări de populație, lagăre, tabere și detașamente de muncă forțată, deportări, deposedări de bunuri. Atâta ură și umilință. O Golgotă. O Cale a Crucii. O noapte de durere, care a durat peste patru ani de zile. Vestea cedării Ardealului de Nord a produs o puternică consternare. Apoi revoltă, mari manifestații populare
ARDEALUL – „Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Mult ai trăit cu amar” [Corola-blog/BlogPost/92677_a_93969]
-
of a nation / - 2013 / 89 min / Ucraina - Regia: Akhtem Seitablaev - Cu: Akhtem Seitablaev, Aleksei Gorbunov, Dinara Avaz, Yuriy Tsurilo O poveste bazată pe o tragică dată din istoria tătarilor din Crimeea, 18 mai 1944. În această zi, Stalin a ordonat deportarea tătarilor. Personajul principal al filmului, Ahmetan Sultan, pilot și de două ori decorat Erou al Uniunii Sovietice, se întoarce în orașul său natal, Alupka, unde este este martor la deportare. Akhtem Seitablev s-a născut în Uzbekistan în 1972. În
Romania International Film Festival 21-31 august [Corola-blog/BlogPost/98574_a_99866]
-
Crimeea, 18 mai 1944. În această zi, Stalin a ordonat deportarea tătarilor. Personajul principal al filmului, Ahmetan Sultan, pilot și de două ori decorat Erou al Uniunii Sovietice, se întoarce în orașul său natal, Alupka, unde este este martor la deportare. Akhtem Seitablev s-a născut în Uzbekistan în 1972. În 1999 a terminat Universitatea de Teatru, Cinema și Televiziune din Kiev (Nation Karpenko-Kary), la secția de Regie și Arta Teatrală. Între anii 2001 și 2007 a regizat “Champions of the
Romania International Film Festival 21-31 august [Corola-blog/BlogPost/98574_a_99866]
-
The Hunger Angel (Atemschaukel, tradus în limba română cu titlul Leagănul respirației), și despre colaborarea în pregătirea romanului cu Oskar Pastior, care s-a stins înainte ca cei doi autori născuți în România să poată scrie împreună povestea inspirată de deportarea lui Pastior în Gulag. Romanul a beneficiat de o amplă cronică, scrisă de Neal Ascherson, în ediția curentă a publicației The New York Review of Books. Cronicarul notează că “Herta Müller, laureată a premiului Nobel, este o scriitoare care degajă o
Literatura română la New York [Corola-blog/BlogPost/97237_a_98529]
-
faptele ei abominabile, căci dacă le uităm, s-ar putea să le repetăm. În istoria Europei, actele din perioada „soluției finale” se înscriu că pagini negre ce ar trebui iertate, dar nu uitate; în istoria României, pogromul de la Iași și deportările ordonate de mareșalul Antonescu se înscriu pe aceeași linie, a unor acte de cruzime, de încălcare a drepturilor omului, de crime împotriva umanității, de genocid. Poate părea nepotrivit să ceri unor copii de azi, care trăiesc în condiții minunate, au
COMEMORAREA HOLOCAUSTULUI LA COLEGIUL NAŢIONAL DE ARTE „REGINA MARIA” CONSTANŢA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383754_a_385083]
-
de la muzică, la literatură, la artă. Și Lucia ne vorbește despre Grigore Vieru, cu care a fost bună prietenă, despre enciclopedicul acad. Mihai Cimpoi, despre poetul luptător Vasile Tărâțeanu, despre poetul Nicolae Dabija, despre țăranca Anița Nandriș care a supraviețuit deportării siberiene și s-a întors să-și scrie povestea pătimirii ș.a. Ea ne convinge că Eminescu va rămâne actual pe veci și că este poetul nostru cel mai mare și care reprezintă cea mai curată formă de spirit național și
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
a fost decapitat, ci și întreaga spiritualitate românească din nordul Bucovinei. Nu am iluzii că până în prezent făptașii încă n-au fost identificați. Ori, la 13 iunie curent, s-au împlinit 72 de ani de la marea dramă a românilor nord-bucovineni - deportările în masă a familiilor lor în Siberia, Kazahstan, Karelia, lacul Onega etc. ,iar acum ni s-a furat și simbolul național. În care altă țară europeană civilizată și democratică se mai întâmplă asemenea fapte criminale față de minoritățile naționale? Se pare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94226_a_95518]
-
mele”, mi-a spus cu lacrimi în ochi. Oftatul distinsei doamne, ajunsă la vârsta senectuții, mi-a răscolit amintiri dureroase. România postbelică a fost supusă unui proces de deculturalizare. Tot ce era etichetat «burghezo-moșieresc» trebuia distrus. Naționalizările de peste noapte, arestările, deportările, perchezițiile și confiscările s-au soldat cu pierderi de cărți și chiar de întregi biblioteci personale. Din biblioteca familiei mele au mai rămas, ca prin minune, doar câteva cărți. Bombardamentul a distrus casa, doar mobila și biblioteca au fost recuperate
CARTEA ŞI PUBLICUL CITITOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382144_a_383473]
-
orașele sanctuar (“sanctuary cities”); Anularea ordinelor executorii neconstituționale și aplicarea tuturor legilor privind emigrația; Suspendarea eliberării de vize în orice loc unde nu se poate face o evaluare adecvată; Asigurarea că celelalte țări își iau oamenii înapoi atunci când le ordonam deportarea; Finalizarea, în cele din urmă, a sistemului biometric de urmărire a intrărilor și ieșirilor vizelor din țară; Sistarea măsurilor de ajutorare socială care atrag și mai mulți imigranți ilegali; Reformarea imigrației legale pentru a servi cel mai bine interesele Americii
Planul lui Donald Trump pentru a face din nou America mareata. Viziune, proiecte, asteptari [Corola-blog/BlogPost/93122_a_94414]