512 matches
-
aducă o interpretare total diferită. Unele lucrări recente (de exemplu, cele ale lui Jean Ancel sau Radu Ioanid) aduc deja În discuție problema implicării medicilor În tratarea epidemiei de febră tifoidă din timpul războiului În Transnistria, În special printre evreii deportați 5. Aceste lucrări se referă tangențial și la rolul Consiliului de Patronaj În aplicarea măsurilor de asistență socială și medicală, În care eugeniștii s-ar putea să fi fost implicați. Deși pot fi inferate unele legături Între eugeniști și astfel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aia, În... a doua zi ne-a dus, ne-a dus... c-a zis așa că ne duce În Siberia da’ ne-a dus În Donbas, În Donbas și acolo ne-a băgat Într-un lagăr. Asemenea relatări cutremurătoare ale tinerilor deportați forțat din țara lor natală, România, În URSS de către armata sovietică la Începutul anului 1945 pot fi regăsite În numeroase povești de viață ale etnicilor germani care au trăit În România În perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În centrul atenției a numeroși oameni de cultură, În special istorici și antropologi. De exemplu, istoricul român Doru Radosav oferă o importantă perspectivă asupra experienței și condițiilor de viață ale etnicilor germani deportați În Donbas În lucrarea Donbas, o istorie deportată. Abordînd tema din perspectiva istoriei orale, autorul introduce În studiul său mărturiile persoanelor care au trăit aceste experiențe, fiind sensibil la variabile precum gen, clasă, vîrstă și etnie, oferind o viziune detaliată asupra modului În care se construia identitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
instituțională neputînd fi tratată ca un incident izolat. Studiul de față este o analiză a experiențelor deportaților, În particular al femeilor. Dar, cum viața femeilor nu poate fi ruptă de cea a bărbaților, fiind angajate În aceleași activități ca și deportații bărbați, voi reflecta și asupra amintirilor bărbaților. Studiul meu asupra femeilor deportate este deci situat În contextul mai larg al experienței deportaților, scopul fiind acela de a oferi o imagine complexă și diversă asupra felului În care indivizii au trăit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o analiză a experiențelor deportaților, În particular al femeilor. Dar, cum viața femeilor nu poate fi ruptă de cea a bărbaților, fiind angajate În aceleași activități ca și deportații bărbați, voi reflecta și asupra amintirilor bărbaților. Studiul meu asupra femeilor deportate este deci situat În contextul mai larg al experienței deportaților, scopul fiind acela de a oferi o imagine complexă și diversă asupra felului În care indivizii au trăit deportarea. În timp ce caut să evit universalizarea experienței umane, sînt precaută și În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că cifrele depășesc 500.000. 3. Dimineața la ora cinci am fost luată, ridicată, despărțire de la familie...”. Arestarea sașilor și șvabilor Majoritatea arestărilor și deportărilor au Început la 22 ianuarie și a continuat pînă la sfîrșitul lunii. Unul dintre grupurile deportate În această perioadă a fost cel al populației șvabe ai cărei strămoși fuseseră prezenți În Transilvania Încă din secolul al XVIII-lea. Localitatea Satmărena, o comunitate rurală supusă procesului de maghiarizare și care a luptat pentru Înființarea școlilor de limbă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
oficial interzicea acest lucru. În plus, etnicii germani considerați specialiști sau de neînlocuit În fabrici și uzine au fost de asemenea deportați, deși guvernul român cerea ca aceștia să fie exceptați. Chiar etnici maghiari și români au fost arestați și deportați. La sfîrșitul lui decembrie 1944, mulți etnici germani erau conștienți că există posibilitatea de a fi deportați, dar nu știau unde. S-a instalat panica și mulți dintre ei s-au ascuns În munți, la casele prietenilor sau vecinilor români
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
vecinilor lor. Așa cum Își amintea o femeie: În timp ce noi eram aduși la gară... mulți oameni erau pe stradă. Unii se Întrebau, alții rîdeau, alții țipau la noi, chiar dacă nu ne cunoșteau, alții urlau, În primul rînd părinții fetelor și băieților deportați. Deși este dificil de speculat asupra reacției - fie activă, fie pasivă - a etnicilor români față de deportări, acesta nu este un aspect pe care un istoric Îl poate trece simplu cu vederea ca urmare a lipsei de dovezi. Jan Gross a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și Magyari. Cu toate acestea, faptul că ea alege să nu le menționeze pe acestea În mărturiile ei subliniază că realitatea trăită sau rememorată de femei În timpul deportării a fost complexă și variată. Pentru Magyari, Cocîrlă și pentru majoritatea femeilor deportate, obișnuite cu reguli stricte de segregare sexuală, neplăcerile provocate de experiența trăită au fost „accentuate atunci cînd a fost vorba de necesități și funcții biologice”. Renunțarea la aceste reguli a echivalat cu pierderea completă a demnității, a moralității și, În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
situații de viață și de moarte, ceea ce nu a făcut decît să le Întărească și să le crească dorința de supraviețuire. Se pare că tocmai munca În mină a adus după sine o recunoaștere pozitivă din partea rușilor și a colegilor deportați, cum este cazul Sofiei Magyari: Da, am lucrat acolo cît am lucrat, după aia... am fost..., am ascultat totu’ ce-a zis rușii, pe cuvîntu’ meu, sincer vă spun, ce-a zis ei, aia am făcut, nu ne-am pus
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la acțiuni disperate, așa cum arată unul dintre respondenții lui Radosav: Am găsit În gunoi carne de la un cal mort, cu viermi, pe care am spălat-o și am gătit-o. Nu mă mai dezgusta nimic. Mult mai norocoși decît acest deportat erau cei care lucrau În bucătării, grădini și ferme. De exemplu, unul dintre respondenții lui Radosav, care lucra cu un cal, reușea să fure cîteva boabe de porumb din porția animalului pe care le ducea În lagăr și le cocea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a jucat de asemenea un rol decisiv În supraviețuirea fizică și psihică a deportaților. Deseori, rata de mortalitate a bărbaților era dublă sau triplă față de cea a femeilor. Acest lucru poate fi explicat În parte prin faptul că majoritatea femeilor deportate aveau Între 17 și 23 de ani, În timp ce bărbații aveau 39-45 de ani. Deși bărbații din această grupă de vîrstă erau Încă În bune condiții, cu siguranță ei nu erau la fel de rezistenți ca femeile. Cu toate acestea, se pare că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
doilea rînd, ca urmare a constituției lor fizice și a faptului că majoritatea femeilor - dacă nu toate - erau nefumătoare și nu consumau nici alcool, acestea erau mai predispuse la a supraviețui unor astfel de condiții. Așa cum Își amintește un bărbat deportat: Femeile aveau Între 17 și 30 de ani, deci erau la vîrsta cea mai rezistentă. Nu fumau și nici nu beau alcool. În șase luni alcoolicii au murit. Noi, tinerii, am supraviețuit doar pentru că am furat lemn pe care apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
era faptul că trebuia să mă dezbrac de tot În fața rușilor... acasă nici măcar mamele sau surorile noastre nu ne văzuseră goale. Acestor atacuri asupra demnității umane li se adăugau, În unele lagăre, examenele ginecologice forțate la care erau supuse femeile deportate pentru a determina dacă erau sau nu virgine. Și, nu În ultimul rînd, unele femei trebuiau să facă față atacurilor sexuale. Deși li se oferea frecvent „o viață mai ușoară” În schimb, pentru cele care erau complet neinformate În ceea ce privește legăturile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fi reconstituit grație acestor fragmente personale. Persoanele alese pentru interviu sînt de o largă reprezentativitate socială, politică și etnică: un deținut politic, membri ai Partidului Comunist Român, o călugăriță, un inginer tehnolog, fost director de fabrică, un ungur, o săsoaică deportată, o evreică, un legionar, un militar, un făgărășan. Statutul felurit și paleta social-politică și etnică variată semnifică dorința coordonatorilor de a colecta mărturii de la diverse categorii din nevoia de a redescoperi trecutul În multiplele lui fațete și niveluri de receptare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
24, iarna ’97-’98, București, p. 61. Cf. Nicolae Manolescu, „Modelul american”, România literară, București, nr. 18, 13-19 mai 1998, p. 1. Vezi și „America! America!”, Lettre Internationale, nr. 24, iarna ’97-’98, pp. 58-88. Doru Radosav, Donbas. O istorie deportată, Sathmarer Schwaben, Ravensburg, 1994, p. 48. Interviu cu Sofia Magyari, luat de Cătălin Frangulea și Jill Massino, iulie 2001. Deși noțiunea de „țară natală” generează probleme, am optat pentru folosirea acesteia În dorința de a accentua faptul că etnicii germani
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Vezi Radu Ionid, The Holocaust in Romania: The Destruction of Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944, Ivan R. Dee, Chicago, 2000. Lucrări valoroase din acest punct de vedere sînt Germanii din Banat a Smarandei Vultur, Donbas, o istorie deportată a lui Doru Radosav și Tief in Russland bei Stalino: Erinnerungen und Dokumente zur Deportation in die Sowetunion, 1945, și Ich Weiss dass du Mein Vater Bist, Aber ich Kenne dich nicht - Erzahlungen von Russlandeportieren ale lui Hannelore Baier. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
este de asemenea responsabilă pentru 47% din asistența umanitară mondială. (Contribuția Americii este de numai 36%54.) În anul 2002, ajutorul umanitar european s-a ridicat la 1,2 miliarde de euro. Asistența umanitară include ajutor pentru refugiați și persoane deportate și ajutor de urgență pentru victimele dezastrelor naturale și al conflictelor civile și etnice. Totuși, Statele Unite ale Americii sunt cel mai mare donator de ajutor alimentar 55. O proporție crescândă a ajutorului european pentru dezvoltare este transferată de la statele membre
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se topea ușor pe-aleile de fum, iar tu, cu sunetul sirenelor din larg, plecai în depărtare... Credeam că pot să te opresc cu amintirile înrourate, lăsate prin scrisorile iubirii noastre veșnic călătoare... Zburau toți fluturii din Univers prin stele deportate, aici... ploua cu tine și cu noi pe-o singură cărare. Când m-ai îmbrățișat, tot cerul a plecat spre lumea lui, iar florile pictate pe rochița ta au plâns lăsând culori de vis iubirii noastre, fără orizont, clădită parcă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
se topea ușor pe-aleile de fum,iar tu, cu sunetul sirenelor din larg, plecai în depărtare...Credeam că pot să te opresc cu amintirile înrourate,lăsate prin scrisorile iubirii noastre veșnic călătoare...Zburau toți fluturii din Univers prin stele deportate,aici... ploua cu tine și cu noi pe-o singură cărare.Când m-ai îmbrățișat, tot cerul a plecat spre lumea lui,iar florile pictate pe rochița ta au plâns lăsând culori de visiubirii noastre, fără orizont, clădită parcă-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
a doua parte a secțiunii eshatologice, Commodian mărturisește că s‑a inspirat din anumite scrieri ezoterice (secreta, v. 936). Este vorba de tradiția iudaică a „triburilor pierdute”. Cu puțin înaintea sfârșitului lumii, Dumnezeu va descoperi cele nouă triburi și jumătate, deportate odinioară de asirieni. Acestea au fost păstrate de Dumnezeu într‑o stare deosebită: fiii nu își sfârșesc zilele înaintea părinților; moartea nu îi întristează deloc, căci ea anunță apropiata înviere; se hrănesc numai cu vegetale și nu se îmbolnăvesc niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mai rămas și îi va arăta minuni nenumărate. Apocalipsa siriacă a lui Baruh (de asemenea, secolul I d.Cr.) oferă o altă mărturie despre această tradiție, într‑o formă foarte inedită. În capitolul 77, Baruh hotărăște să trimită două epistole evreilor deportați, una Babilonului, alta în țara în care trăiesc nouă triburi și jumătate, un fel de testament politic și spiritual cu care se încheie de altfel această apocrifă. Textul nu conține decât a doua epistolă care se întinde de‑a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
despre valori artistice și momente de cultură, mărturii din muzee, biblioteci, mănăstiri conferă scenariului polițist virtuți aparte. A doua ipostază a prozatoarei e ilustrată de pagini cutremurătoare despre destinul basarabenilor, acea „categorie umană rătăcitoare prin lume, o populație refugiată sau deportată, răspândită în toate colțurile globului, din Siberia până-n America, încingând ca un inel de nedumerită durere și nostalgie pământul, o populație ajunsă brusc în 1940 și 1944 fără loc și fără țară pentru că numele țării lor a dispărut de atunci
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
marca. Debutează editorial cu versurile din Commémorations (1937), urmate de Un Jour et une nuit (1938). În 1947, în ,,Revista literară”, condusă de Miron Radu Paraschivescu, îi apar o nuvelă tradusă de Șasa Până și însemnările omagiale Lui Benjamin Fondane, deportat. Cu un conținut și o atmosferă de acum constante, volumele vor ieși abundent: Mais une ile ou peut-être un rivage (1947), Enfin, ces neuf poèmes (1948), Poèmes dûs (1950), Jour après jour (1951), D’ Une suite sans fin (1953), Avec
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
umane, în plan individual sau colectiv, material, moral și intelectual, ceea ce face ca războiul să fie considerat un fapt psihiatric de primă mărimea (A. Porot). În caz de război, tulburările sănătății mintale interesează combatanții militari, prizonierii de război și persoanele deportate, dar și populația civilă. La combatanți se constată dificultăți de adaptare legate de trecerea de la viața civilă la disciplina militară. Militarii trebuie să suporte separarea de familie, de țară și de conaționali, la care se adaugă stresul provocat de luptele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]