191 matches
-
Niculițel este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comună Niculitel este situată în nordul Dobrogei mai exact în partea de nord-vest a județului Tulcea, este așezată într-o zonă depresionara larg deschisă spre nord la poalele dealurilor Niculitelului și este delimitata de următoarele teritorii comunale: -la Nord - teritoriul administrativ al orașului ISACCEA -la Vest - teritoriul administrativ al comunei HAMCEARCA -la Sud - teritoriul administrativ al comunei IZVOARELE -la Est - teritoriul administrativ
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
Dâmburile este un sat în comuna Suatu din județul Cluj, Transilvania, România. Satul este amplasat la 40 kilometri de reședința de județ Cluj-Napoca. Dâmburile este un sat de mici dimensiuni, cu populație preponderent maghiară, amplasat într-o zonă depresionară pe drumul care face legătura între Suatu și Cojocna. Zona în care este amplasat satul începe să fie locuită permanent abia după desființarea iobăgiei din iunie 1848, astfel că Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 096) nu indică existența
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
1956 face parte din Regiunea Cluj, raionul Cluj. În 1966 satul aparține de Regiunea Cluj, raionul Turda, com. Iuriu de Câmpie. Satul Iuriu de Câmpie se află în partea de sud-est a județului Cluj, la de Cluj-Napoca, într-o zonă depresionara. Se învecinează la nord cu satul Straja,la (nord - est) cu Aruncuta, iar la sud cu satul Huci. În partea de vest se învecinează cu Boj-Cătun, iar la est cu Soporu de Câmpie. Din punct de vedere administrativ, ddupă unirea
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, alte fragmente sunt expuse la diverse alte muzee. Comuna Mociu se află în partea de sud-est a județului Cluj, la 40 kilometri de Cluj-Napoca. Comuna este dispusă într-o zonă depresionară, în mijlocul unor coline. Fertilitatea solurilor brune de pădure predominante și climatul temperat continental ferit în general de vânturi, au conferit zonei denumirea de câmpie, denumire care nu este legată de formele de relief existente, ci de faptul că pentru mult
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
ha fânațe, 9 ha livezi și 197 ha păduri (potrivit Recensământului general agricol din anul 2002). Teritoriul satului Luna de Sus se încadrează în Podișul Someșean, parte componentă a Depresiunii Transilvaniei. Suprafața satului se înscrie în cadrul unităților de relief joase, depresionare cu versanți deluroși asimetrici. Pot fi identificate două unități geografice pe teritoriul satului : Culoarul Săvădisla - Luna de Sus și Culoarul văii Someșului Mic. Acad.Grigor Pop enumeră între cele 14 unități geografice de pe teritoriul județului Cluj culoarul Săvădisla - Luna de
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Cluj-Napoca. Se învecinează la nord cu Aruncuta, la sud cu Ceanu Mic, respectiv Frata la est și Iuriu de Câmpie în partea de vest. În partea estică satul este flancat de dealuri, iar în partea vestică este o largă zonă depresionară care depășește hotarul satului. În zonă predomină solurile brune de pădure, dispuse în mari platouri cu deschidere mai mare spre sud-vest, ce oferă condiții bune pentru cultura vegetală. Satul dispune totodată de mari suprafețe de pășune pentru creșterea animalelor, cât
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
cu municipiul Dej și așezările din aval. Hotarul satului, așezat la periferia estică a Podișului Someșan, face parte din subunitatea geografică a Dealurilor Dejului și Culuarul Someșului. Din punct de vedere geomorfologic, acesta este alcătuit din două trepte: o treaptă depresionară, respectiv Culuarul Someșului, care reprezintă aproximativ 13% din suprafața sa, și una colinară, respectiv Dealurile Dejului, care reprezintă aproximativ 87% din suprafața sa. Culoarul Someșului are aspect terasat și o lățime medie de 1,5-2 km. Prima terasă, cea de
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
Ghiriș din sat s-a întîlnit un nivel folsilifer (la baza acestuia), cu forme mici de scoici, dar și impresii de frunze dicotiledonate. Satul Aruncuta se află în partea de sud-est a județului Cluj, la de Cluj-Napoca, într-o zonă depresionara (ce începe de la Suatu, continuă zona lacului de pescuit și se termină în Aruncuta, la Razoare), fiind mărginit la sud-est de dealuri cultivate (în anii 1967-1985) cu vită de vie. Se învecinează la nord cu Suatu și Dâmburile (nord-vest), cu
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
precis din Câmpia Băileștilor sau a Desnățuiului. Comuna este așezată în sudul județului Dolj, la circa 8 kilometri de Dunăre și 60 de kilometri distanță de Craiova. Regimul climatic este temperat continental specific de câmpie, cu influențe submediteraneene, datorate poziției depresionare pe care o ocupă județul în sud-vestul țării. Valorile medii ale temperaturii sunt cuprinse între 10°-11,5°, iar precipitațiile sunt mai scăzute decât în restul teritoriului. Relieful comunei Goicea se identifică cu relieful județului Dolj, respectiv de șes. Spre
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele freatice din zona Jilț au adâncimi mici, de până la 3m, ca și în zona imediat depresionara subcarpatică.Locuitorii se foloseau de această pânză freatică prin puțuri și fântâni, „bunare”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mătăsari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
în săruri este legat de formațiunile de ghipsuri și sare de vârstă Bedonian inferior. Alternanța neuniformă și înclinată a straturilor creează apariția pânzei de apa freatică pe versanți,mai ales pe cei cu expoziție nordică,dând naștere unor mici zone depresionare cu exces permanent de umiditate,ceea ce favorizează dezvoltarea unei vegetații acvatice(trestie,papură,pipiring).În general,apa freatică este bogată în săruri(cloruri,sulfați),dură și cu gust de calciu. Perimetrul total a lacurilor cadastrale de pe teritoriul comunei este de
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
este cuprinsă între -8,7 °C și 8 °C. Precipitații bogate. Trecerea de la vară la iarnă se face brusc. Ceața este prezentă dimineața și seara, aproape pe toată durata toamnei și a iernii. Situată în zona de depresiuni și culoare depresionare de la poalele Munților Cindrel, zona localității Apoldu de Jos formează o depresiune largă, numită Depresiunea Apold, după numele localității. Această zonă se caracterizează printr-o zonă de dealuri joase sub formă de gruiuri prelungi și suprafețe netezite, zonă care face
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
număr diferit de terase. Numărul și altitudinile variabile ale acestora sunt generate de evoluția paleogeografică în ansamblu a văii și de unele cauze locale, cum ar fi: structura geologică, tectonică, alternanța sectoarelor de defileu (Defileul Toplița-Deda, Defileul Șoimuș-Lipova) cu bazine depresionare (Depr. Giurgeului, Depr. Transilvaniei, Depr. Hațeg-Orăștie, Depr. Panonică) etc. În Depr. Giurgeu, terasele Mureșului, cu structură mixtă și în rocă, sculptate în depozite vulcanice și sedimentare, sunt în număr de 5 și au altitudini relative de 4-5 m, 12-15 m
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
debite lichide și solide mari -, cât și de înălțarea Munților Apuseni în timpul Cuaternarului. Ca urmare, râul curge mult mai aproape de versantul stâng, respectiv de Dealurile Lopadei și de Podișul Secașelor. În acest culoar apar două îngustări, urmate de două arii depresionare bine individualizate și o unitate deluroasă intercalată (Dealul Bilag, 438 m). În această regiune M. Buza (1998) a cartat 8 nivele de terasă , cu poduri bine dezvoltate și netede: t1 de 8-12 m (238-242 m alt. abs.), t2 de 18-25
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
imense (cu un diametru de circa 10 km în Căliman). Călimanul ocupă partea nord-vestică a grupei centrale a Carpaților Orientali, reprezentând cel mai extins masiv vulcanic din România. El se desfășoară pe direcția nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miazănoapte de zona depresionară a Dornelor (Vatra Dornei) și munții mărunți ai Bârgăului; la est - șirul depresiunilor Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor, Secu îl separă de munții înalți ai Bistriței și de munții Giurgeului (sud-est); la sud - defileul Mureșului constituie limita spre munții vulcanici ai Gurghiului
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
circulației în , aerul de la suprafață se deplasează către Ecuator, în timp ce aerul de deasupra circulă spre poli. O cu vânturi liniștite și puțin variabile aflată în preajma Ecuatorului este denumită , frontul intertropical, sau . Când se află într-o regiune musonică, această zonă depresionară de convergență a vânturilor se numește . În preajma paralelei de 30° în ambele emisfere, aerul începe să coboare spre suprafață pe centurile subtropicale de presiune ridicată denumite . Aerul subsident este relativ uscat deoarece, pe măsură ce coboară, temperatura crește, ridicând cu ea presiunea
Alizeu () [Corola-website/Science/304259_a_305588]
-
km2, cu o lățime de 70-500 km2 și o lungime de 900 km. Relieful cuprinde o zonă muntoasă erodată, cu munții Grampieni (Scoția), Pennini (Anglia), Cambrieni (Țara Galilor), câmpie, în sud-estul Angliei, străbătută de șiruri de creste (Catswold Hills, Chiltern Hills), depresionară în nordul Irlandei, cu râuri scurte (Tamisa, Trent), cu lacuri adânci, în Scoția (Loch Ness, Loch Lomond), cu pajiști, păduri. Riguros administrată, cuprinde 47 de comitate, 26 districte (Irlanda de Nord), 9 regiuni (Scoția), 7 comitate metropolitane, 3 areale insulare în Scoția
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Maiașii se găsesc în statul federal Chiapas din sudul Mexicului și în Guatemala, precum și în peninsula Yucatan, departamentul El Petén și Belize. La sfârșitul secolulului al XV -lea la sosirea spaniolilor, centrul culturii maya era în nordul Yucatanului, iar regiunea depresionara avea o populatie cu o densitate mare. În comparație cu alte popoare precolumbiene din America, mayașii trăiesc și azi în Belize, Guatemala și Honduras. Sunt prezenți și în Tataya. În domeniul construcțiilor cunoșteau piramida în trepte, au construit palate, observatorii astronomice sau
Mayași () [Corola-website/Science/312778_a_314107]
-
sfârșitul Cretacicului (austrică, laramică). Structura geologică prezintă două unități: Are aspect general de "platou fragmentat", de văi care o străbat de la E spre V . În centru sunt prezente șiruri de dealuri iar la contactul cu munții s-au format unități depresionare și culoare. Ca urmare s-au diferențiat unitatea centrală și unitatea marginală a depresiunii Transilvaniei. Tipurile de relief prezente: este specific relieful structural reprezentat prin cueste, domuri, anticlinale. Cuestele au o anumită particularitate în Depresiunea Transilvaniei, sunt orientate spre munte
Depresiunea colinară a Transilvaniei () [Corola-website/Science/312480_a_313809]
-
Mogoșului și Valea Gălzii. Vale Mogoșului în cursul ei mijlociu întâlnește Cheile Râmețului schimbându-și denumirea în Valea Mănăstirii iar în cursul ei inferior este cunoscută sub numele de Valea Streamțului. Aspectul morfometric al Văii Mogoșului apare ca o arie depresionară față de culmile mintoase care-l limitează, dar totuși trebuie considerat ca o arie depresionară intramontană înaltă datorită altitudinii medii ridicate (734 m). La această altitudine comuna se bucură de o așezare frumoasă, pitorească. Localitatea este așezată la 46° 16” latitudine
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
-și denumirea în Valea Mănăstirii iar în cursul ei inferior este cunoscută sub numele de Valea Streamțului. Aspectul morfometric al Văii Mogoșului apare ca o arie depresionară față de culmile mintoase care-l limitează, dar totuși trebuie considerat ca o arie depresionară intramontană înaltă datorită altitudinii medii ridicate (734 m). La această altitudine comuna se bucură de o așezare frumoasă, pitorească. Localitatea este așezată la 46° 16” latitudine nordică și la 23° 20” longitudine estică, fiind încadrată între Munții Trascăului la est
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
atât cameră de locuit, cât și bucătărie. Prispa casei este realizată din bârne masive de lemn. Gospodăria tradițională din localitatea Bilca, zona etnografică Rădăuți, este compusă din patru obiective: casă, grajd cu șură, căsuță și cămară (hâj). Este specifică zonei depresionare Rădăuți, unde activitățile predominante ale locuitorilor sunt creșterea animalelor și agricultura. Casa de locuit din incinta gospodăriei Bilca datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și este construită din bârne rotunde sau fasonate rudimentar. Casa este lutuită
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
relief este reprezentat de altitudini medii de 500-600 m, cu vârfuri spre 800 m-Vf. Baia-799 m, Vf. Cuca Înaltă 786 m, Cornetul Babelor 771 m și altele sub 600 m. În zona centrală a teritoriului comunei se situează o zonă depresionară dezvoltată de la confluența văilor Coșuștei cu Prejna, până la satul Balta, străbătută de pârâul Balta și afluenții săi în preajma cărora se formează luncile ample ale Gornoviței și Bălții. Este asigurată stabilitatea generală a terenului, putându-se construi în intravilan fără restricții
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
La nivelul comunei se identifică zone carstice prin care bazinele hidrografice ale Coșuștei și ale Topolniței comunică pe o direcție sau pe cealaltă, în funcție de regimul de precipitații între care în zona Cornetul Babelor în lacul numit ”Lacul Gornoviței”. În zona depresionară lunca râurilor Gornovița, Prejna și Balta nu se întâlnesc ape freatice din cauza depunerilor aluvionare care nu acumulează apă, apele de infiltrație fiind în strat subținere și are debite mici de 1-1.5l m³/s și foarte sensibile la precipitații. Zona
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
Dornei Băi (construită în 1910). Aeroportul cel mai apropiat este cel din Suceava, aflat la circa 120 km distanță. Municipiul Vatra Dornei administrează trei localități care fac parte din alcătuirea sa: Argestru, Roșu și Todireni. Vatra Dornei reprezintă o așezare depresionară tipic montană, fiind situată în partea de nord a Carpaților Orientali, la o altitudine medie de aproximativ 800 de metri. Orașul este dispus în Depresiunea Dornelor care are următoarele limite: Munții Rarău și Giumalău la nord-est (cu Vârful Bărnărel - 1
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]