779 matches
-
song". Pe 21 septembrie am să fiu mândru să intru pe stadionul Arcul de Triumf cu biletul al cărui preț va fi acoperind și el o fărâmă din truda acestui bărbat sublim, care-mi însoțește de câteva decenii multele momente deprimante, dar și rarissimele clipe de extaz.
Aveți bilete la concertul lui Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8043_a_9368]
-
asta. Deocamdată aș vrea să spun câteva lucruri telegrafic; - nu sunt dintre cei care o idealizează pe Macovei, știu că are defectele ei. - are multe avantaje în această campanie: e independentă și are un culoar bun în actualul context, extrem de deprimant; are un mesaj simplu și direct, ușor de înțeles; dintre toți ceilalți candidați e cea mai apropiată de stilul lui Traian Băsescu. - va "beneficia" de un veritabil boicot mediatic, dar asta nu ar trebui să o sperie. Ieșirea este în
Monica Macovei, lansare candidatură. Reacția lui Lăzăroiu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81960_a_83285]
-
asta. Deocamdată aș vrea să spun câteva lucruri telegrafic; - nu sunt dintre cei care o idealizează pe Macovei, știu că are defectele ei. - are multe avantaje în această campanie: e independentă și are un culoar bun în actualul context, extrem de deprimant; are un mesaj simplu și direct, ușor de înțeles; dintre toți ceilalți candidați e cea mai apropiată de stilul lui Traian Băsescu. - va "beneficia" de un veritabil boicot mediatic, dar asta nu ar trebui să o sperie. Ieșirea este în
Monica Macovei, lansare candidatură. Reacția lui Lăzăroiu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81959_a_83284]
-
vieții mele. De aceea, temperatura relației ce mă leagă de un proces este hotărîtoare în privința cunoașterii lui, în timp ce, în cazul invers, lipsa unei călduri de întîmpinare nu poate da naștere nici unei informații. Ducînd ideea mai departe și împrumutîndu-i o tentă deprimantă, se poate spune că orice relație umană evoluează spre implacabilă sa eroziune. Totul se destramă și se ofilește, sub apăsarea unei tendințe universale de risipire. Așa se explică de ce actele care tind spre o creștere a dezordinii se petrec cu
Punct și cîmp by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9612_a_10937]
-
un lucru pentru care nu e nevoie de cine știe ce inteligență: să întrețină niște relații firești cu oamenii din preajmă. El este precum o ființă antedeluviană care, silită să-și schimbe brusc mediul în care s-a obișnuit să trăiască, clachează deprimant în cursa vieții. Obișnuit să trăiască în universul interior al fanteziei proprii, el își dorește viața de dinaine de potop, adică exercițiul apolinic al gîndirii solitare, și cînd acolo se pomenește în plin potop, în șirul imprevizibil de împrejurări ce
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
simplul fapt că ocupă un spațiu în mijlocul altora. Autenticitatea e gradul de sinceritate cu care îți poți asuma universul interior în ochii altora. Ea nu este recomandabilă decît în măsura în care se potrivește contextului, altfel sinceritatea poate fi un semn de prostie deprimantă. Claritatea ține de talentul de a-ți expune limpede și concis gîndurile. Foarte mulți oameni dau greș fiindcă se înconjoară de ambiguitatea fastuoasă a unui limbaj emfatic. Vor să fie profunzi și nu reușesc să fie decît plicticoși și confuzi
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
În anii ’70, sâmbăta seara, înțeleg că nu dădeai de nimeni pe stradă cât timp se difuzau varietățile. Asta poate fi interpretat și optimist, ca un ritm comun al unei comunități sau chiar națiuni, dar poate avea și o dimensiune deprimantă, dacă ne gândim că, de fapt, era o formă de disperare. Aceasta era singura chestie agreabilă, singura concesie pe care o primești „de la ei“. De fapt, asta era diferența. Dacă în Rain man era vorba despre o maladie suportată individual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mergeau flăcăii neînsurați, de fapt, cei mai jalnici indivizi ai satului, și doar ei aveau dreptul să dea cu biciul. Noi i-am fi concurat și trebuia să facem liniste. De obicei, să vezi plugul mare era o priveliște destul de deprimantă. Costume naționale închiriate de la primărie, combinate cu niște pantaloni de școală din ăia negri sau cu pantaloni de atelier albaștri. De obicei, repetenți sau oameni care aveau nevoie de bani. Mergeau apoi în Câmpina printre blocuri și oamenii aruncau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
nu prea dădea pe la școală. Așa că nu aveam cine știe ce criterii în alegerea unor oameni politici reprezentativi. Și, poate și din cauza efervescenței politice intense, cărțile nu-mi mai spuneau mare lucru. Într-o zi, când făceam curat sau zugrăveam, moment extrem de deprimant, pentru că toată casa plutea în moloz, am trecut în revistă cărțile din bibliotecă și s-au reactivat nostalgii vechi. Din vremea în care obișnuiam să citesc. Am dat atunci peste o carte care se chema Amendament la instinctul proprietății. Maică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
asumă un statut puțin mai amplu decât îi permit teoriile didactice: "Peste trei zile, toate s-au precipitat, timpul a ieșit brusc din hibernare. Toate ziarele anunțau moartea subită a tovarășului Leonid Ilici Brejnev, toate posturile de radio difuzau muzică deprimantă, la școală învățătorii își exprimau doliul prin îmbrăcăminte neagră, discursuri patetice și apostrofări ale elevilor nu prea triști. Mama se dusese la grădiniță îmbrăcată în haine albe, cu gura strident rujată, provocându-le un șoc directoarei și reprezentantului Ministerului Educației
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
Parcă asiști la o procesiune de carcase goale, de sunete sterpe mărșăluind mecanic pe albitura paginii. Un fel de defilare conceptuală cu iz de alai funerar. Efectul pe care un astfel de alai îl are asupra cititorului e atît de deprimant încît gazda sub acoperămîntul căreia are loc defilarea, filozofia, devine o îndeletnicire peste măsură de nesuferită. În această privință, filozofii scriu cu aceeași rutină cu care un șofer de basculantă aruncă pietrișul în scobitura carosabilului: un strat de pietre, apoi
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
Ion Simuț Nu știu cât este de consolator să afli că mizerie morală și socială există nu numai la noi. Există, din păcate, și la alții. Dar e, fără îndoială, deprimant să descoperi că mare parte din mizeria existentă la alții (sărăcia sordidă, corupția inventivă, hoția, pedofilia) vine, de fapt, tot de la noi, printr-un export ocult sau printr-o contaminare ce nu ține cont de granițe. Traficul de mașini și
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
preciză Împăratul. Ne lipsea aparatul conceptual, iar dacă nu există conceptul unui obiect, acel obiect nu poate fi recunoscut. În a doua etapă, s-a constatat totuși că extratereștrii nu au intenții destul de bune, iar acum am ajuns la constatarea deprimantă că trebuie lichidați prin orice mijloace. Desigur, concluzia finală va fi că extratereștrii nu există, ceea ce va facilita combaterea lor, dar pînă atunci vom avea de luptat cu vechile mentalități. Oricum, e bine ca poporul să știe; vom apela la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și bizar, vorbesc mult și fac gesturi degeaba, aleargă-n zadar - spre ce, nu se știe; se-ntrec să ajungă degrabă În locuri În care nu au nici o treabă; undeva sau niciunde; un trist joc de-a nimica, o farsă deprimant de hazlie; pînă cînd firul zilelor pe furiș se subție; și anii se măsor În secunde. Adio, adio și n-am cuvinte...; bună sau rea, viața merge-Înainte; rămas-bun celor buni și la fel celor răi, măcinați de păcate; Încă un
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și patetici și că e un funcționar ridicat În slăvi, așa cum sînt În ziua de azi și polițaii, profesorii și asistenții sociali, mai mult decît atît nu se poate. Medicul nostru, În general plin de viață, ne umple cu putoarea deprimantă a eșecului lui, putoarea unui om pe care l-au ajuns din urmă propriile-i limite. E o duhoare cu care ne-am obișnuit În ultima vreme. Emană din fiece por bolnav al trupului meu, la fel de veritabilă ca și sudoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
să mă întâlnesc cu avocatul meu pentru începerea demersurilor de divorț; toate acestea și să mă întâlnesc cu Georgie. Îmi părea rău că mă îmbătasem atât de crunt cu o seară înainte, nu numai din pricina durerii de cap atroce și deprimante, ci și din cauză că simțeam că o să apar într-o postură stupidă în discuția cu Georgie. Întâlnirea cu ea îmi stârnea încă o stare de confuzie, iar dorințele mele contradictorii sporiseră în intensitate. Pe de-o parte, gândul la Antonia mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mai mecanic decât o simplă judecată, și mult mai nemilos. Ciudat era însă faptul că durerea pe care o simțeam semăna atât de mult cu singurătatea. Prin Alexander trecutul meu fusese intens populat, iar acum se transformase într-un pustiu deprimant. M-am instalat în salonul destinat plecărilor într-un colț îndepărtat și am deschis în fața mea un ziar. Mi se părea puțin probabil ca ei să mă vadă. În orice caz, eram dispus să îmi asum riscul. Dincolo de fereastra imensă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
greu să-mi amintesc cum arăta Dora. Dacă Încercam să invoc un membru izolat sau un gest brusc, mai reușeam cât de cât. Dar, Îndată ce Încercam să dezvolt dintr-o imagine o acțiune, gândurile mi se risipeau cu o grație deprimantă. Abia pe la miezul nopții Începeam să funcționez din nou cum trebuie. În pat, imaginile cu noi se Întorceau cu o intensitate nediminuată, plăcute și obscene, și puteam să-mi amintesc fiecare detaliu deocheat: mișcările leneșe, unduitoare ale Dorei, sunetele line
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
psihologice; În curând, nuanțele individuale vor ieși la iveală. Cheia unei vieți sexuale bogate stă În detaliu. Ghidul nostru luă o pauză cu subînțeles. Oricum, În mod regretabil, aceasta spune prea puțin despre mediul În care trăim, care deseori e deprimant de monocromă. Se trase de manșete. Sunt de părere că anusul trebuie considerat soarele Germaniei. Obscur et froncé...Într-adevăr, trăim Într-o cultură maro. Ceremonios, Karp arătă spre ultima cameră. — Am ajuns la camera mea prefarată. Intrând acolo, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mi-am dat seama că versurile marelui Rigoberto s-ar fi putut adeveri mai repede decât mi-aș fi dorit. Continuând să ascult zumzăitul fierbinte al verii, atât de asemănător cu șifonierul Dorei, am inventariat din nou ce știam. Era deprimant de puțin. Abia am reușit să articulez primele intuiții, când am realizat că trebuia să aflu lucruri mai exacte. Sigur, era adevărat că Dora mă așteptase - dar cu o oră mai târziu decât am presupus: nu la cinci, ci la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
plăcere. Vreau să spun că n-am ajuns la apatia aia de coșmar de care suferă unii la ora stingerii... pe de altă parte, trebuie să recunosc că, poate, dintr-un anumit punct de vedere, și situația mea e oarecum deprimantă. Bineînțeles că nu poți să ai totul pe lumea asta sau, cel puțin, așa văd eu lucrurile, dar chestiunea pe care vreau s-o lămuresc este: oare am eu parte de ceva? Oare cât o să-mi continuu experimentele astea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
abia dacă Îl cunoștea; se pare că el a mai părăsit și o altă iubită În vacanță... Mintea mea era chinuită de gânduri terifiante - și de dezamăgire. O! Dezamăgirea! Este cea mai rea dintre toate suferințele posibile. Este atât de deprimantă Încât nu mai poți face nimic să scapi de ea; trebuie să treacă de la sine... În ani de zile, poate În decenii, i-am spus eu lui Lauren, pe un ton deznădăjduit. Ia nu mai exagera. Nu e chiar așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
arătând prea bine. Era Îmbrăcat cu un caftan portocaliu intens, aruncat peste niște pantaloni albi din olandă, În stilul caracteristic gazdelor din Palm Beach În anii ’60. Când am intrat, și-a ridicat sprâncenele cu compătimire, arătând cu capul către deprimantul ansamblu de stat jos. Nu-mi vine să cred că l-ai convins pe portar să te lase Înăuntru, i-am spus, când am dat cu ochii de el. Mi-am aruncat geanta pe podea și m-am prăbușit lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ca să iau. În timp ce mă uitam prin rafturi, am Început să adaug În cărucior mai multe obiecte de uz casnic - exfoliant delicat, pastă de dinți - toate produsele de care pare să fie nevoie În cantitate din ce În ce mai mare atunci când te căsătorești. Destul de deprimant, de fapt, mă gândeam, Îngrămădind În cărucior detergenți și praf de curățat pentru mașina de spălat vasele. Adevărul este că măritișul presupune și o grămadă de activități deloc sexy sau romantice. Cum ar fi cumpărarea de Drano. Oricât de drăguț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Îi ziceți voi? - mâncător de inimi de frunte, de prima clasă, numărul unu. —Cuceritor de inimi, respiră Lauren cu dificultate. Pare să fie exact genul meu. Nici măcar fulgii de zăpadă care dansau prin aer nu puteau să mascheze arhitectura stalinistă deprimantă a stadionului până la care Lauren, eu, Gerski și Oksana am traversat cu mașina tot orașul, În după-amiaza aceea de sâmbătă. Blocurile cenușii sunt blocuri cenușii, fie că sunt acoperite sau nu de zăpadă. Totuși, plini de emoție, ne-am târât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]