299 matches
-
ementare a reformei, ceea ce a condus la un slab sistem de supraveghere. Atenția a fost con centrată exclusiv asupra mecanismului de piață, fă ră să se ia în conside rare posibilele probleme de management pe care le poate genera deschi derea prea bruscă a contului de capital. Încă din anii ̕80, expansiunea creditului a cara cteriza t multe dintre țările în curs de dezvoltare, trendul fiind mai ac centuat în cazul crizei din Asia de Sud Est. Această evoluție s a datorat
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în care rolul statului va fi mai mare, iar cel al sectorului privat, mai mic. Aceasta va fi, prob abi l, cea mai dramatică ur mare a crizei actuale. Mulți apreciază că actuala criză financiară își are rădăcinile în scă derea dramatică a prețului locuințelor în S.U.A . s au în căderea pieței cre ditului pentru locuințe. Această viziune este î nsă cel puțin incompletă. Ac tuala criză de pe piața ipotecară din S.U.A. a fos t doar declanșatorul crizei financiare mondiale. Dacă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
economia reală este, în mod evident, influențabilă. Este foarte greu de înțeles de ce se întâmpla asta. Economia reală a fost stimulată de extinderea creditelor. De ce nu ar fi deci influențată negativ de contracția creditelor? Nu putem să trecem cu ve derea ideea că atât au toritățile financiare, cât și participanții la pia ță au concepții fundamental greșite în ceea ce privește felul în care funcționează piețele financiare. Aceste concepții s au manifestat nu numai prin eșecul în a înțelege ceea ce se întâmpla, ci ele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cererii de bunuri. În urma falimentului Lehman, activele de pe piețele emergente au scăzut și m ai mult, în timp ce temerile privind stabilitatea sistemelor bancare în economiile dezvoltate au de clanșat preocupările legate de colapsul dezvolt ări i globale, dar și de scă derea prețurilor bunurilor și accesul la sursele externe de finanțare. Ca urmare, spread urile obligațiunilor de stat s au extins dramatic, iar titlu rile de capital care au scăzut în paralel cu ce le din economiile industriale s au prăbușit semnificativ
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fico-tehnice și a celei mai susținute creșteri economice din istoria modernă, au apărut, oarecum brusc, semnele incapacității de plată și ale unor grav e p robleme privind lichiditățile financiare. Acestea au fost urmate neîntârziat de reducerea creditării, apoi, de scă derea activității economice și șomaj, cu frămâ ntă rile sociale și efectele politice aferente. În momentul de față, putem aprecia faptul că modul în care se răsunde la criză depinde de principiile fundamentale în care credem, de re ursele disponibile, de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în privința cărora vor avea a se constata și cunoaște efectele uzurei. În urma legilor de la 1848 și 1855 regulîndu-se cestiunea agrară, țăranii dobândiră dreptul de proprietate și libertatea, fără însă ca legiuitorul să se fi gândit la măsurile tutelare în ve derea stării lor și la măsurile necesare pentru ridicarea lor morală și intelectuală spre a putea susține lupta mai ales cu capitalistul. Având multe defecte morale, dedat beției sau îndemnat la beție chiar de speculanți, fără experiență, fără instrucție și lipsit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din urmă, a "moștenirii" de peste mări a fostei Republici a Veneției, care a dispărut cu acel prilej de pe harta politică a Europei, nu a fost o compensație, deoarece, adjudecarea, prin același tratat, a Insulelor Ioniene de către Franța 116 marca extin derea frontierelor acesteia, până la granițele maritime apusene ale Imperiului Otoman și nu cele ale Austriei 117. Ca urmare, ca și pentru celelalte state, antrenate în uriașă confruntare cu revoluția franceză, și politica orientala a Austriei a fost dominată, în mod hotărâtor
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
nedorit]. (Aceast] variant] a fost, desigur, acceptat], de obicei, la modul simbolic, nu literal.) Cealalt] variant], de origine creștin], explic] morală că pe o încercare uman] necesar] de a alinia natură noastr] imperfect] la voința divin]. Mitul originii este C]derea Omului, care a produs acea imperfecțiune în natură noastr] așa cum a fost descris] - din nou, simbolic - în Facere. Simplitatea ins]și este întotdeauna bine-venit] într-o lume confuz], așa c] popularitatea acestor dou] variante nu este surprinz]toare. Dar simple
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
creștine. Inițial, o mișcare reformatoare, asociat] cu o figur] carismatic] de c]tre evreii din zona rural], a c]p]țâț rapid amploare în zonele urbane, r]spândindu-se în Imperiul Român. Influență iudaic] direct] înceteaz] curând (mai ales dup] c]derea Ierusalimului în anul 70 d.Hr.), iar cea a culturii elene crește, cu moștenirea să de etic] și filosofie greceasc]. Patru secole mai tarziu, dup] c]derea Romei, creștinismul devine moștenitorul unui Imperiu Român șubred, iar la timpul potrivit, se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spândindu-se în Imperiul Român. Influență iudaic] direct] înceteaz] curând (mai ales dup] c]derea Ierusalimului în anul 70 d.Hr.), iar cea a culturii elene crește, cu moștenirea să de etic] și filosofie greceasc]. Patru secole mai tarziu, dup] c]derea Romei, creștinismul devine moștenitorul unui Imperiu Român șubred, iar la timpul potrivit, se integreaz] instituțiilor unei singure civilizații, aceea a Europei și a ramificațiilor acesteia „în lumea nouă”. În acest moment, creștinismul, cu noile doctrine și aspecte etice, se r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu justiția, în vederea des]vârșirii iubirii. Acest lucru reprezint] o provocare, întrucât cele mai mari p]câte își trag seva din realiz]rile morale, nu din cele mai obișnuite și mai vizibile. Atât la nivel individual cât și colectiv, dec]derea se hr]nește cu realizarea moral], prima fiind cu atat mai mare cu cat cea de-a doua este mai semnificativ]. Germania nazist] reprezint] cel mai bun exemplu în acest sens. Astfel, se pune întrebarea dac] exist] un sens în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
disputelor care l-au avut drept subiect, mai ales în perioada reformei. Datorit] formației sale fariseice și a dezicerii de aceasta, el nu poae fi plasat în afara sferei ce definește comunitatea creștin] ca fiind opus] iudaismului, în special dup] c]derea Ierusalimului în anul 70 d.Hr. Pe atunci, num]rul de evrei care f]ceau parte din comunitatea creștin] era redus. Iudaismul și creștinismul admirau același tip de caracter, astfel încât creștinismul a atras evrei în rândurile sale, întrucat promova virtuțile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] aceste scrieri au fost redactate în jurul anului 500. Înainte de a ne ocupă de perioada central] a scolasticii, este momentul de a prezenta dezvolt]rile istorice relevante care s-au produs în secolele precedente. Aceast] istorie se refer] la c]derea și la reinstaurarea creștinismului, a Imperiului Român. În secolul al V-lea, Imperiul Român de Apus a sucombat în fața invaziilor teutonice din nord, iar când Imperiul Român de R]s]riț, cu bazele la Bizanț, a reușit, în secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
retributiv] permite că infractorii s] fie pedepsiți f]r] a se face referire la consecințele sociale ale pedepsei. Presupunând ins], pentru o multitudine de motive, c] pedeapsă duce la creșterea semnificativ] a ratei infracționalit]ții mai mult decât la sc]derea să, persoane instabile din punct de vedere mintal pot fi atrase de perspectivă pedepsei. Pedeapsă poate aliena infractorii de societate și poate spori activit]țile infracționale. Dac] pedeapsă ar avea aceste efecte nocive și multe altele, utilitariștii ar renunța la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu caracter politic și propagandistic ale perioadei Răsună valea (1950) ; Viața învinge, În sat la noi (1951) ; Mitrea Cocor (1952) ; Nepoții gornistului (1953) ; Brigada lui Ionuț, Răsare soarele (1954) ; Desfășurarea, Directorul nostru, Alarmă în munți (1955) ; Nufărul roșu, Pe răspun‑ derea mea (1956) ; La Moara cu noroc, Râpa dracului, Citadela sfărâmată, Vultur 101, O mică întâmplare, Erupția (1957) ; Ciulinii Bărăganului, Bijuterii de familie (1958) ; Viața nu iartă, Mingea (1959) ; Valurile Dunării, Furtuna (1960) Evoluții cinematografice Prin naționalizarea mijloacelor de producție (11
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
loc în societatea noastră socialistă. [...] 2. Vorbitorii au criticat actualul sistem de avizare a decupajelor regizorale și a filmelor care urmează să fie difuzate, tendința de a se concentra în mod exagerat luarea deciziilor la nivele superioare, ceea ce diminuează răspun derea și operativitatea producătorilor, a factorilor investiți cu realizarea filmelor, au propus : - Simplificarea actualului sistem de decizie în realizarea filmului, de la apariția ideii la materializarea ei în operă, prin desființarea unor verigi intermediare și paralele, prin reducerea termenului de avizare a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care concep și produc obiectele, folosindu-le apoi. La rândul lor, obiectele contribuie la modelarea vieții fiecăruia. Asociate “obiectelor”, elemente din regnul vegetal sau animal formează bogăția nelimitată a unor posibile surse iconografice pentru artiști. Alegerea “obiectelor neînsuflețite” în ve- derea alcătuirii compoziționale a unei naturi moarte este modul subtil al pictorului prin care, regăsindu-se în caracterul fiecăruia și a grupu- lui în întregul său, reprezintă o componentă fundamentală a personalității sale ce va fi transpusă în expresie plastică cu
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
și incluzând Crearea lui Adam, Crearea Evei, Ispitirea și Căderea lui Adam și a Evei și Potopul. Aceste scene centrale sunt înconjurate de profeți pe tronuri de marmură și de alte subiecte din Vechiul Testament. Pentru a se pregăti în ve‑ derea realizării acestei imense lucrări, Michelangelo a desenat numeroase fi‑ guri. Ele demonstrează măiestria sa în ceea ce privește redarea anatomiei umane. Înainte de misiunea sa de a picta capela Sixtină, Michelangelo a fost desemnat de către papa Iuliu al II‑lea să‑i realizeze mormântul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
care formează un ansamblu arhitectonic. 79 Cf. p. f. Carrassat - i. marCadé, Mișcări artistice în pictură, 36‑38. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 101 evenimentelor care au frământat anii acestui secol, fapt care a condus la pier‑ derea unității de concepție. De la planul lui Bramante din interior, care contu‑ ra un edificiu central dezvoltat pe o schemă geometrică, se trecuse la cel care aparținea lui Raffaelo și care marca părăsirea planului de tip central pentru un edificiu în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
militarii bine instruiți și mă puteam baza pe ei. În toată perioada Revoluției m-am bazat pe niște oameni foarte bine instruiți. Să vă spun un episod. La unitate s-a primit un telefon prin care eram anunțați că prin derea (prin pârâu) umblau niște tipi înarmați. A fost scoasă o grupă de infanteriști marini, condusă de către un caporal, care s-a deplasat spre zona indicată, a avut contact vizual cu indivizii care mișunau prin pârâu, au tras câteva focuri de
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Sechelariu și Vanghelie, Ciorbea și Mihaela Tatu, Andreea Marin și Adrian Năstase, Constantinescu și Agathon, Talpeș și Garcea ar exista cu adevărat. Colecționez antipatii și prilejuri de insatisfacție. Scriu despre mizerii și mărunțișuri. Bombăn toată ziua, mi-am pierdut încre derea în virtuțile nației, în soarta țării, în rostul lumii. Am un portret tot mai greu digerabil. Patrioții de paradă m-au trecut la trădători, neoliberalii la conservatori, postmoderniștii la elitiști. Bătrânilor le apar frivol, tinerilor - reacționar. Una peste alta, mi-
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Ș.A.) nr. 17, cocs metalurgic, 571,2 Călan Călan județul fonta cenușie, �� Hunedoara piese turnate din fonta, energie electrică și termică, precum și executarea �� de reparații. 8. Societatea Societate Oțelu Roșu, Producerea și 1.823,12 Intreprin- comercială comercială str. comercializarea ───────── derea "Socomet" pe acțiuni M. Eminescu de: oțel și (1729,4 + "Oțelul - Ș.A. (Ș.A.) nr. 10 laminate la 874,6) Roșu" Oțelul Roșu județul cald și rece Caras - (profile, Severin platine, blumuri, țagle, tabla subțire, bare trase, benzi, piese de schimb
HOTĂRÎRE nr. 29 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul metalurgiei feroase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121097_a_122426]
-
6) Roșu" Oțelul Roșu județul cald și rece Caras - (profile, Severin platine, blumuri, țagle, tabla subțire, bare trase, benzi, piese de schimb) și executarea de reparații. 9. Societatea Societate Iași, Producerea și 1.739,66 Intreprin- comercială comercială sos. comercializarea ───────── derea "Tepro" - pe acțiuni Tutora de: țevi sudate (1634,5 + metalurgica Ș.A. (Ș.A.) nr. 132, longitudinal, 559,3) Iași Iași județul profile formate Iași la rece, benzi laminate la cald și la rece, piese de schimb și reparații metalurgice. 10. Societatea
HOTĂRÎRE nr. 29 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul metalurgiei feroase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121097_a_122426]
-
cocs, produse județul refractate, Caras - fonta, oțel, Severin laminate din oțel, piese de schimb, recuperare și valorificare de materiale refolosibile și executarea �� de reparații metalurgice. 12. Societatea Societate Titu, str. Producerea și 1.534,39 Intreprin- comercială comercială Unirii comercializarea ───────── derea de "Elsid" - pe acțiuni nr. 1, de: electrozi (1425,9 + electrozi Ș.A. Titu (Ș.A.) județul siderurgici 155,1) siderurgici �� Dîmbovița grafitați și Titu cocs petrol calcinat. 13. Societatea Societate Slatina, Producerea și 1.428,18 Intreprin- comercială comercială str. comercializarea
HOTĂRÎRE nr. 29 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul metalurgiei feroase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121097_a_122426]
-
de "Elsid" - pe acțiuni nr. 1, de: electrozi (1425,9 + electrozi Ș.A. Titu (Ș.A.) județul siderurgici 155,1) siderurgici �� Dîmbovița grafitați și Titu cocs petrol calcinat. 13. Societatea Societate Slatina, Producerea și 1.428,18 Intreprin- comercială comercială str. comercializarea ───────── derea de "Electrocarbon" pe acțiuni Silozului de produse (2101,3 + produse - Ș.A. (Ș.A.) nr. 9, cărbunoase 471,8) cărbunoase Slatina județul (electrozi și Slatina Olt nipluri din grafit, blocuri și plăci carbonice, mase și paste carbonice, cocs de petrol calcinat, microproduse
HOTĂRÎRE nr. 29 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul metalurgiei feroase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121097_a_122426]