269 matches
-
Muhammad Balkhī (جلالالدین محمد بلخى),Mawlănă (مولانا, "învățătorul nostru"), Mevlânâ, Mevlevî (مولوی "Mawlawī", "învățătorul meu"), sau doar, simplu, Rūmī (1207 - 17 decembrie 1273), poet persan, jurist, om de știință islamic, teolog și mistic sufi. Sunt cunoscuți și ca derviși rotitori, datorită faimoasei lor tehnici de rotire ca formă a "dhikr" (rememorare, pomenire a Divinului). Derviș este denumirea unui inițiat pe calea sufi; rotirea este o parte a unei ceremonii formale numită sama/sema, unde participanții sunt cunoscuți ca "semazen
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
meu"), sau doar, simplu, Rūmī (1207 - 17 decembrie 1273), poet persan, jurist, om de știință islamic, teolog și mistic sufi. Sunt cunoscuți și ca derviși rotitori, datorită faimoasei lor tehnici de rotire ca formă a "dhikr" (rememorare, pomenire a Divinului). Derviș este denumirea unui inițiat pe calea sufi; rotirea este o parte a unei ceremonii formale numită sama/sema, unde participanții sunt cunoscuți ca "semazen". prezintă similarități cu alte ordine sufi precum (fondată în 1165), (fondată în 1182) și . "Ceremonia Mevlevi
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
succesorul său, Ulu Arif Çelebi. Membrii Mevlevi cred în realizarea "dhikr" într-o formă aparentă de dans acompaniat de muzică religioasă, cunoscută sub numele de "sama/sema", ce implică rotirea participanților supravegheați de maestru, de unde și supranumele ordinului cunoscut drept „dervișii rotitori”. Sema reprezintă o călătorie mistică, o ascensiune spirituală dizolvând mintea prin iubire, către „Cel Perfect”. Îndreptându-se către adevărul divin, adeptul crește spiritual prin iubire, își anulează ego-ul, găsește adevărul, și ajunge la "Cel Perfect". Se reîntoarce din călătoria
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
لا اله الا الله", " Nu există alt zeu în afară de Allah (Dumnezeu)", rostit de către meșteșugarii batând aurul cu ciocanele și a fost atât de fericit încât și-a întins brațele și a început să se rotească. Cu aceasta, practica sama a dervișilor Ordinului Mevlevi a luat ființă. În cazul ritualului Sama, participanții includeau nu doar "semazen" (dervișii rotitori), dar și "neyzen" și "kudumzen" (muzicieni), precum și "hanende" (cântăreți ai litaniei). Scopul principal era obținerea unei stări extatice. Sama a fost practicată în săli
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
aurul cu ciocanele și a fost atât de fericit încât și-a întins brațele și a început să se rotească. Cu aceasta, practica sama a dervișilor Ordinului Mevlevi a luat ființă. În cazul ritualului Sama, participanții includeau nu doar "semazen" (dervișii rotitori), dar și "neyzen" și "kudumzen" (muzicieni), precum și "hanende" (cântăreți ai litaniei). Scopul principal era obținerea unei stări extatice. Sama a fost practicată în săli rituale numite "samahane "(în principiu de formă octogonală, jucând și rolul de moscheie - cuprinzând "mihrab
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
practicată în săli rituale numite "samahane "(în principiu de formă octogonală, jucând și rolul de moscheie - cuprinzând "mihrab" (desemnând direcția către Mecca) și "minbar" de unde imamul/ șeicul putea ține cuvântări membrilor), în acord cu un ritual simbolic precis stabilit, cu dervișii rotindu-se într-un cerc în jurul maestrului (șeic, pir), care supraveghează discipolii și este singurul care se rotește în jurul axei sale. Lângă mihrab se află o blană de oaie vopsită în roșu, unde șeicul se instalează pe perioada ceremoniei. Culoarea
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
rotește în jurul axei sale. Lângă mihrab se află o blană de oaie vopsită în roșu, unde șeicul se instalează pe perioada ceremoniei. Culoarea simbolizează cerul la asfințit, la momentul morții lui Rūmī. Sama este realizată prin rotirea în jurul piciorului stâng. Dervișii poartă o ținută de culoare albă, simbol al morții, o mantie largă de culoare neagră ("hırka") (simbol al mormântului) și un clop înalt de culoare maronie ("kûlah" sau "sikke"), ce simbolizează piatra de mormânt. Ritualul Sama este împărțit în patru
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
ney") care simbolizează separarea de Dumnezeu. Devr-i Veled - În timpul acestei părți, derviții se înclină fiecare în fața celuilalt și realizează o procesiune impunătoare în șir indian în jurul sălii. Plecăciunea se spune că reprezintă confirmarea suflului divin prezent în fiecare. După ce toți dervișii fac acest lucru, îngenunchează și își scot mantiile negre. Cele patru stări de pace (salam)/ Cele patru saluturi - Acestea reprezintă partea centrală a sama-ei. Dervișii rotitori simbolizează Luna și se rotesc în jurul maestrului (șeic, pir) care simbolizează Soarele. Așa cum s-
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
în jurul sălii. Plecăciunea se spune că reprezintă confirmarea suflului divin prezent în fiecare. După ce toți dervișii fac acest lucru, îngenunchează și își scot mantiile negre. Cele patru stări de pace (salam)/ Cele patru saluturi - Acestea reprezintă partea centrală a sama-ei. Dervișii rotitori simbolizează Luna și se rotesc în jurul maestrului (șeic, pir) care simbolizează Soarele. Așa cum s-a mai menționat, ei se rotesc pe piciorul stâng și suplimentar ridică brațele în lateral, dreapta cu palma în sus spre cer, cealaltă, stânga, este
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
ordinul și-a stabilit ritualuri acoperind toate aspectele comunității și o îmbrăcăminte distinctă bazată pe alegerile personale ale lui Rumi, devenind astfel standard pentru toți membrii. Această îmbrăcăminte era diferențiată prin accesorii și stil, pentru a distinge diferitele grade ale dervișilor. Aceste grade erau: "muhip" (simpatizant), "derviș" („căutător al porților”), "dede" (vârstnic), "șeic" (conducător al unei confrerii anume -"tekke"), "halife" (succesor al șeicului) și "Çelebi" (cel mai mare grad Mevlevi, descendentul lui Rūmī). Inițierea ("Çile") însemna parcurgerea unui proces prin catre
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
toate aspectele comunității și o îmbrăcăminte distinctă bazată pe alegerile personale ale lui Rumi, devenind astfel standard pentru toți membrii. Această îmbrăcăminte era diferențiată prin accesorii și stil, pentru a distinge diferitele grade ale dervișilor. Aceste grade erau: "muhip" (simpatizant), "derviș" („căutător al porților”), "dede" (vârstnic), "șeic" (conducător al unei confrerii anume -"tekke"), "halife" (succesor al șeicului) și "Çelebi" (cel mai mare grad Mevlevi, descendentul lui Rūmī). Inițierea ("Çile") însemna parcurgerea unui proces prin catre neofitul (muhip) trebuia (doar după îmăplinirea
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
Balcani, Siria, Liban, Egypt și Palestina, în special în Ierusalim, chiar și în India. În timpul primului război mondial, Regimentul Mevlevi a servit în Siria și Palestina sub comanda celei de-a 4-a armate. Un batalion de aproape 800 de derviși ("Mucahidin-i Mevleviyye") a fost format în decembrie 1914 în Konya și trimis în Damasc. Un alt batalion i s-a alăturat la sfârșitul lui august 1916 și împreună au format Regimentul Mevlevi. Această unitate militară nu a lutat însă și
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
format Regimentul Mevlevi. Această unitate militară nu a lutat însă și a fost desființată la finalul lui septembrie 1918. Mustafa Kemal Ataturk s-a întâlnit cu membrii Ordinului Mevlevi înainte ca acesta să devină ilegal (1925) prin Legea 677. Loja dervișilor din Konya a devenit . Conducerea ordinului a fost realizată de descendenți ai lui Rūmī în Konya până în ziua de astăzi. Se crede că după 1925, descendenții lui Rūmī au continuat să practice forma de "zikr" cunoscută. În 1925, s-au
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
kirghize. Cu toate acestea, numărul moscheelor funcționale și al imamilor desemnați de către Consiliul Spiritual din Tashkent, reprezintă un avantaj de care se bucură credincioșii din țară. Ca o consecință a acestui fapt, islamul paralel, reprezentat de maeștrii sufiți și de dervișii călători, nu a avut rolul compensator pe care îl deține în celelalte republici turkmene, unde numărul moscheelor funcționale și cel al imamilor este insuficient. În Uzbekistan, moscheea și "imam-khatibii" sunt centrul real al vieții spirituale și religioase a credincioșilor. Totuși
Sufismul în Uzbekistan () [Corola-website/Science/331229_a_332558]
-
pe de rost Coranul și începe să postească și să se roage intens. Și-a căutat un sfătuitor, dar fără succes. A auzit apoi despre "ahl al-marifa", ”oamenii gnozei”, și obține o carte de Ahmad ibn Asim al-Antaki, discipol al dervișului irakian (m. 857), care i-a dat informații despre "riyadat al-nafs" (disciplinarea de sine). At-Tirmidhi și-a impus un program de autodisciplină. S-a retras în izolare ("") la casa sa și și-a format un obicei în a rătăci printre
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
domnie și stăpânire veșnică». De asemenea apare scris și versetul crezului musulman ” Nu există alt dumnezeu decât Allah și Muhammad este trimisul său”. După mărturia călătorului Evlia Celebi, in secolul al XVII-lea, în preajma Porții funcționa o mare mănăstire de derviși. În secolul al XX-lea zona Porții Damasc a fost excavată în anii 1934-1937, 1964- 1967 și 1980-1984. În anii 1960 s-a construit un pod în fața intrării, de deasupra vestigiilor antice. Însemnat loc de adunare public, Poarta Damascului a
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
călătorind prin Anatolia, Siria, Egipt. Analiza operelor sale ne arată faptul că el a vizitat orașele Baku, Bagdad, Bursa, Tokat, Șamahî, Aleppo ș.a. În Turcia el se apropie de faimosul poet Șeyhi și de Hadji Vali Bektaș, fondatorul ordinului de derviși "Bektașiye" și hurufismul câștiga o mare simpatie din partea populației locale. În timpul călătoriilor prin țări orientale, el a fost urmărit, presat, chiar arestat pentru luni de zile. După primul deceniu al sec.XV, regiunea ieșise din sub influența timurizilor și în
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
lui Saadi sunt Golestan (Grădina florilor), lucrare definitivată în 1258 și Bustan (Livada), finalizată în 1257. Golestan este scris în proză ritmată și adeseori rimată, conținând pe alocuri și versuri. Volumul conține opt capitole, primul despre regi, al doilea despre derviși, al treilea despre cumpătare, al patrulea despre foloasele tăcerii, al cincilea despre dragoste si tinerețe, al șaselea despre bătrânețe, al șaptelea despre educație și al optulea despre comportarea în societate. Bustan este scris exclusiv în versuri, cuprinde aproximativ 4000 de
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
comportarea în societate. Bustan este scris exclusiv în versuri, cuprinde aproximativ 4000 de strofe și este divizat în zece capitole, al căror conținut ilustrează printre altele valori standard (justiție, liberalitate, modestie, stare de mulțumire) precum și reflecții privind comportamentul și practicile dervișilor. Cele zece capitole sunt: primul despre justiție, consiliu si administrarea guvernamentală, al doilea despre bunăvoință, al treilea despre dragoste, al patrulea despre smerenie, al cincilea despre resemnare, al șaselea despre mulțumire, al șaptelea despre educație, al optulea despre recunoștință, al
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
eroilor oguzi. Astfel, Kazan, în timpul luptelor „"pe fugar nu l-a urmărit, pe cel care a zis "aman" („îndurare, milă”) nu l-a omorât"”. A-i ajuta flămânzii și nevoiașii, a scăpa datornicul de datorie, a da de pomană cerșetorilor, dervișilor, era un principiu general respectat de oguzi.
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
erau puternic înrădăcinate în societatea turcă. Abolirea califatului a abolit și cea mai înaltă poziție religios-politică de la nivelul conducerii statului, dar a lăsat neatinsă frățiile musulmane (asociații ale credincioșilor musulmani destinate diferitelor scopuri), care funcționaseră sub patronajul mănăstirilor și chiliilor dervișlor, adică a structurii oficiale înființate ca o extensie a puterii politice în societate. Prin emiterea legii legate de mănăstiri și chiliile dervișilor, aceste instituții au devenit ilegale. Reformele Codului Civil turc, inclusiv cele care vizau dreptul femeilor la vot, erau
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
lăsat neatinsă frățiile musulmane (asociații ale credincioșilor musulmani destinate diferitelor scopuri), care funcționaseră sub patronajul mănăstirilor și chiliilor dervișlor, adică a structurii oficiale înființate ca o extensie a puterii politice în societate. Prin emiterea legii legate de mănăstiri și chiliile dervișilor, aceste instituții au devenit ilegale. Reformele Codului Civil turc, inclusiv cele care vizau dreptul femeilor la vot, erau „un progres nu doar în cadrul lumii islamice, dar de asemenea și în lumea occidentală”. Egalitatea juridică indiferent de sex a fost instituționalizată
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
jumătăți a secolului al X-lea și în prima jumătate a secolului al XI-lea. A fost înmormântat în orașul Hamadan. În rest, doar legende, din care una ar trebui menționată. Se spune că poetul a dus o viață de derviș rătăcitor ( cum reiese din unele catrene ) și că odată, vizitând o madrasa ( școală religioasă de pe lângă o moschee ), a rămas surprins că nu înțelege nimic din ce se predă acolo. A cerut elevilor o explicație. A fost luat în râs și
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
o mai mare popularitate în Europa, începând să fie tradus încă din secolul al XVII-lea, e alcătuit din versuri, dar și din proză ritmată și adeseori rimată. Volumul e compus din opt capitole, primul despre regi, al doilea despre derviși, al treilea despre cumpătare, al patrulea despre foloasele tăcerii, al cincilea despre dragoste și tinerețe, al șaselea despre bătrânețe, al șaptelea despre educație și al optulea despre comportarea în societate. ” , "Grădina florilor" este o suită de povestiri în proză, întrerupte
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
1620 - d. 1 martie 1666) a fost o nobilă cercheză, care a devenit cea de-a doua soție a domnitorului moldovean Vasile Lupu, cu care s-a căsătorit în 1639. Potrivit lui Evliya Çelebi, mama ei a fost sora lui Koca Derviș Mehmed Pașa care a fost Mare Vizir al Imperiului Otoman în perioada 1653-1654, iar sora ei s-a căsătorit cu İslâm al III-lea Ghirai, hanul Crimeei (1644-1654). Ea a jucat un rol major în deciziile personale și politice ale
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]