7,688 matches
-
A.S. București 37. Puzdrea, D. & COLAB. - Ghidul maistrului din industria alimentară; 38. Radu, I. Tehnologia deshidratării fructelor și legumelor și folosirea lor, Ed. Didactica și pedagogica, 1972; 39. Roger, C. -2000La qualité et la securité sanitaire des produits alimentaires : un des enjeux din Milleunium Round de I’OMC, www. inra. Fr.; 110 40. Rogoz, Maria-Silvia 2005-Igienă și securitatea produselor alimentare în contextul integrării României în Uniunea Europeană; 41. Rogoz, Maria-Silvia, 2005 Igienă și securitatea produselor alimentare în contextul integrării României în Uniunea Europeană
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
o oală spartă și legată cu sârmă insomniile și-au pus sigiliul în jurul ochilor din care vârfuri de ace parc-au ieșit foamea zilelor o astâmperi cu trupul tău când plită încinsă când schit un jar vorbitor cât o ploaie deasă pe acoperiș îl muți dintr-o mână în alta îți atinge și ochii și parcă totul e pe furiș năzuiești spre identitatea unor bulbi în devenire cu ei te amesteci trecând dintr-o absență în alta ca într-o somnambulă
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
pe el în întunecime e viu doar în ape în noapte e alb ușor și elastic crupa albastră lungă Pace vouă cîmpiilor caselor, calul cu o floare în tîmplă aude calul cu potcoavele arse simțind moartea în cutele negre și dese pace pace înflori și din moarte ochii dați pe spate și lungi ca vitele iubind pămîntul cu boturile arse Pe noi cei care ne-au dus în spate caii să ne ierte atît compunerii și descompunerii malului de unde ies capete
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
căzuți în întuneric pe spate întinși și luminînd locul cu grabenele deșirate Pe ce vară urechile ridicate pe ce cîmp; copitele amorțite pieptul rupt de un strigăt moartea ținîndu-l în pietrișul galben Pieptul rupt moartea ținîndu-l dinții lui strigînd stelele dese și mari peste chipul pe ce oră căzut pe ce rază aiurează calul Calul pietriș amar și coada înflorită Calul Inima mea Inima mea e o casă învechită dezvelită și cu iederă. Aici să aud focul sau frigul sau iarba
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
Ivan Mihailovici îl copleși nostalgia gândind cât de frumoase erau zilele alea când toată Moscova era în lacrimi și în negru și autoritățile parcă dădeau învoire la votcă pentru ca poporul să treacă mai ușor starea de adâncă durere și ce dese fuseseră ele în urmă cu doar câțiva ani!) ori mahmurelile de luni. Atunci, până și Marfa Stanilova întârziase, nu știa foarte sigur, dar avea el o bănuială care-l făcea să aibă sufletul împăcat. Nu plecase niciodată înainte de patru și
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
trăit un popor / fără origini și fără conștiință clară a identității sale istorice. / Așa, mai mult o zdreanță de neam, o gloată mai mult, / niște vedenii de oameni dormitînd cu o cușmă de nori peste ochi / și cu o pîclă deasă pe creier..." Nu discut cu cîtă dreptate împarte poetul responsabilitatea pentru eșecul mișcării politico-naționale basarabene de la sfîrșitul secolului trecut, acesta fiind un subiect mai delicat, dar trebuie să observ că principalul actor și perdant în acele frămîntări este caracterizat reușit
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
basarabene de la sfîrșitul secolului trecut, acesta fiind un subiect mai delicat, dar trebuie să observ că principalul actor și perdant în acele frămîntări este caracterizat reușit, fie și cam dur; "zdreanță de neam", "cușmă de nori peste ochi", "o pîclă deasă pe creier" sînt expresii care merită să nu fie trecute cu vederea. Eugen Cioclea este un poet născut, nu făcut, cum sînt atîțea alții care au o poezie mai mult sau mai puțin izbutită, a cărei artificialitate însă nu reușește
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
lup sau cu un urs amîndoi foarte negri foarte înalți foarte războinici flămînzi și nemîncați probabil de vreun veac și ceva și din locul în care mă aflu jur împrejur de mine cresc pietre galbene pietre galbene lîngă pietre galbene dese și fragile ca firele de iarbă hai dă-ți jos pielea cea roșie și strălucitoare de pe tine și iubește-mă așa jupuit cum ești cu sîngele tău și cu carnea ta șiroind de pe tine și scrie-mi pe dedesubtul pîntecului
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
Întinde vrejurile, strugurii și frunza bogată ca o blană verde la picioarele castelului. Par a fi un bătrân războinic impietrit, stând de strajă cu câinele său Încremeniți În veacuri. Stăpânul Înalt, drept, cu plete cenușii lungi până la pământ și barba deasă trecând dincolo de brâu, cu sprâncene dese și stufoase acoperindu-i aproape privirea, se sprijină cu dreapta-n spadă și cu mâna stângă dusă streașină la ochi, pare a se uita În zări către trecut, acolo unde amintiri aproape șterse se
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
ca o blană verde la picioarele castelului. Par a fi un bătrân războinic impietrit, stând de strajă cu câinele său Încremeniți În veacuri. Stăpânul Înalt, drept, cu plete cenușii lungi până la pământ și barba deasă trecând dincolo de brâu, cu sprâncene dese și stufoase acoperindu-i aproape privirea, se sprijină cu dreapta-n spadă și cu mâna stângă dusă streașină la ochi, pare a se uita În zări către trecut, acolo unde amintiri aproape șterse se ascund În negura veacurilor trecute. Câinele
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
un iubit. Mona era de o frumusețe răpitoare și ar fi putut avea la picioarele ei, cu o simplă zbatere de gene, orice bărbat din România. Dovada erau mașinile luxoase care se perindau prin fața casei ei, Îmbrăcămintea de lux, excursiile dese În străinătate și cadourile pe care le primea zilnic de la admiratori. Nu o convinsese Însă nimeni să se și căsătorească. Îi respingea cu o dexteritate ieșită din comun pe toți cei care Îi propuneau o verighetă și o viață În
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
care le va reda albul hârtiei, aceeași memorie a spectatorului va păstra și disonanțele, incongruențele. Mi s-a părut că tensiunea e diminuată În anumite secvențe scenice, trenând sau fiind pulverizată de un prea mult al schimbului de replici. Prea desele intrări și ieșiri din scenă, fundalul muzical neconsonant și scena nudității inițiale al cărei rol În potențarea sensului nu l-am văzut. Singularitatea ei e ruptă de coerența interioară a celor două personaje, cu atât mai mult cu cât, În
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
creatorul răului, al păcatului, căci El nu voiește răul, fiind bunătatea absolută, Binele suprem, pe care îl exprimă prin interdependența față de orice lucru ce se cheamă ispită și prin voința Sa de a face numai ceea ce corespunde ființei Lui. În dese rânduri, păcătosul încearcă să se desculpe și să arunce vina păcatului pe ceilalți sau chiar pe diavol, neștiind că aceasta este tot o uneltire vicleană a Satanei care „dorește foarte ca noi să aruncăm asupra lui vinovăția păcatelor noastre, și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
deplină față de noi, făcând din păcatele noastre, păcatele Sale, pentru a face din dreptatea Sa dreptatea noastră<footnote Fer. Augustin, Ennarrationes in Psalmos. Ennarratio II in Psalmum XXI, P.L., XXXVI, col. 171. footnote>. În operele lor, Părinții Bisericii au făcut dese referiri la coborârea lui Hristos cea negrăită pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale. În literatura patristică s-a pus un deosebit accent pe întruparea Fiului lui Dumnezeu, văzându-se în aceasta modalitatea prin care natura omenească poate
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
deplină față de noi, făcând din păcatele noastre, păcatele Sale, pentru a face din dreptatea Sa dreptatea noastră<footnote Fer. Augustin, Ennarrationes in Psalmos. Ennarratio II in Psalmum XXI, P.L., XXXVI, col. 171. footnote>. În operele lor, Părinții Bisericii au făcut dese referiri la coborârea lui Hristos cea negrăită pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale. În literatura patristică s-a pus un deosebit accent pe întruparea Fiului lui Dumnezeu, văzându-se în aceasta modalitatea prin care natura omenească poate
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Suceava), în captivitatea căruia se află de-o viață. Și în toate stă pe linia ei dreaptă, nicicând nu-i lipsește acel - rubrica de deschidere a ziarului, unde apare zâmbitoare cu buchetul ei roșu în mână, deși de cele mai dese ori subiectele sunt dure, răscolitoare, departe de a ne oferi relaxări efemere”. Sărind peste alte detalii - care acoperă două dintre cele patru pagini și jumătate, cât însumează portretul Doinei Cernica -, reținem că aceasta i-a trimis Mariei Toacă, în ultimele
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
diferite nuanțe, în funcție de ora zilei, de soare și umbră... Sunt nespus de bucuroasă că am avut ocazia să trec prin Cernăuți. În Grădina Publică am simțit acea atmosferă care mi se potrivește. Copacii sunt foarte înalți și creează o umbră deasă prin care pătrunde lumina. E tocmai acel obsedant pentru mine <întuneric supraluminos>, ce-l caut pentru a-l înnobila pe hârtie”. Pilduitoare și răscolitoare sunt cele cinci pagini dedicate de Maria Toacă - sub titlul ,,Poporul lui Traian” nu-și uită
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
vedere turistic - un colț de rai pe care îl cunosc din copilărie. Nu este pentru prima dată când „truditorii” de la „ProDiaspora” se întâlnesc pe acele meleaguri. Vin cu plăcere de fiecare dată, unii „mustrând” organizatorii că evenimentele nu sunt mai dese! Cât despre ce se va întâmpla acolo, vă dau câtva amănunte... Dorim să facem un spectacol de calitate. Sunt convinsă că vom avea și un public bogat ca număr. De scenariul și regia spectacolului se va ocupa Constantin Bahrin, grafica
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
de tribunale, de eșecuri, de succese, de inițiative legislative ori constituționale cetățenești. În acest sens, haideți să nu fim descurajați de ce vedem în Piață Universității, ci să privim cu încredere înainte. O țară în perpetua revoltă Convulsiile democrației române șunt dese, poate prea dese, iar de la o vreme vor începe să irite și să plictisească. De la o vreme comunitatea internațională se va obișnui cu revoltele periodice care au loc în România. De fapt, e notabilă atenția limitată pe care presa occidentală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
eșecuri, de succese, de inițiative legislative ori constituționale cetățenești. În acest sens, haideți să nu fim descurajați de ce vedem în Piață Universității, ci să privim cu încredere înainte. O țară în perpetua revoltă Convulsiile democrației române șunt dese, poate prea dese, iar de la o vreme vor începe să irite și să plictisească. De la o vreme comunitatea internațională se va obișnui cu revoltele periodice care au loc în România. De fapt, e notabilă atenția limitată pe care presa occidentală selecta o aloca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
Rep. Din nou în turneu în Canada , de această dată cu puțin timp înainte de sfârșitul anului . De ce această decizie ? -Mi-aș fi dorit să putem avea mai dese astfel de decizii pentru că prima oara am venit în Canada în 1994 și îmi amintesc că era iarnă și era multă zăpadă cum nu mai fusese de mult aici. Cu factorul vânt cred că temperatura era de minus 50 de
Cheia vieții este arta de a fi / interviu cu Ioan Gyuri Pascu [Corola-blog/BlogPost/93915_a_95207]
-
să egaleze cineva, foarte curând, statura sa de istoric național. Mareșalul Adevărului Istoric Alexandru Moraru, istoric-arhivist și publicist - Chișinău Mentorul, prietenul și colegul meu de breaslă, Gheorghe Buzatu, a fost un Mareșal al Adevărului Istoric. Din rarele întâlniri și foarte desele noastre mesaje am învățat mai mult decât în anii universitari. Cred că nici un savant român din Țară n-a făcut atât de mult pentru Basarabia și basarabeni cât a făcut Marele Gheorghe Buzatu. Este o pierdere irecuperabilă pentru știința istorică
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
mai are în comun prin pură coincidență și anul morții, Ion Vinea (Ioan Eugen Iovanache - 1895-1964) va fi, prin excelență și pentru destulă vreme, creatorul fără operă. Risipit prin periodice, "prințul" avangardei românești are o traiectorie evolutivă în zigzag, cu dese evadări de la principiile sale teoretice. Debutează sub steaua lui A. Samain (din care și traduce) în revista Simbolul fondată în 1912 sub impulsul puternicului Schwung juvenil de către elevul I. Iovanaki (o primă pretenție grafică de imortalizare a numelui) împreună cu S.
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
pași înapoi căci trec oamenii de noroi de noroi negru și puturos din creștetul capului pînă-n vîrful picioarelor scurt pe doi scufița roșie îl mușcă așa dintr-o dată pe lup de beregată și sîngele lupului începe să curgă șuvoi prin deasa pădure și blana lupului începe să se deșire ca și un ciorap cenușiu pe un picior scheletic de bătrîn și urechile lupului încep să se elibereze de zgomotele depozitate în ele ani după ani scurt pe doi marea avalașă va
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
sâni treceau, se mângâia și ațipea în el astfel iubindu-se ori măsurându-și blând singurătatea. Pe vremuri greul era dus în saci, o cobiliță ca un jug ținea pe umeri balanța, pârghia în echilibru grumazul, carnea roză și cicatricea deselor cărăușii. Crește din ea sideful și sângele visează planul înclinat pe care urcă și coboară prăpastia, un sunet, brațele împrejmuind spinarea și sânii, cleștele lui Dumnezeu. Spiritul se odihnește în asemenea clipe Spiritul se odihnește în asemenea clipe, totul devine
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]