456 matches
-
de un incident petrecut în acea călătorie în gara Oradea, unde a oprit Balt Orient Expres-ul timp de aproape douăzeci de minute. Era ora opt dimineața și-mi era tare sete. Văzând o femeie de prin zonă, cu o desagă mare în spate, am întrebat dacă știe unde găsesc un robinet cu apă potabilă. Mi-a raspuns în maghiară că „Nem értem a román nyelvet”[ „Nu înțeleg limba română”(trad.)]. A urmat înjurătura mea neelegantă că nu știe românește în
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
zile am răsfoit cartea sau cărțile pe care o să le publici. Nu ne-ai întrebat niciodată cine suntem, știai doar că suntem bucureșteni. Nenea Mitică, înainte de a muri vreau să-ți scriu câteva rânduri... Ce m-a surprins, că în desaga dumitale de însemnări ai scris așa de puțin despre țigani. N-am avut în viața mea secrete în afară de ăsta... regretam că o să mor și că nu i-am spus lui nenea Mitică că sunt țigan, pentru că eram țigan din mamă
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
un covor de turtă dulce, lângă bradul cu saloane. Țurțuri colorați de luna mi-au pictat în glastra flori, Prăjiturile-s pudrate cu migdale de ninsori, Sărut tâmpla grizonată a bunicilor mei dragi, Moș Crăciun împarte daruri din bogații lui desagi: Covrigei din zahăr ars, ciocolata, marzipan, Glazurate nuci și mere, soldatei din pandișpan Și pe serpentina iernii, dantelați, strălucitori, Urcă-n Carul Mic luceferi, în veșmânt de sărbători. Clipele devin regine când colindele răsună, Iar în templele de jad îngerii-aduc
CLIPELE DEVIN REGINE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367786_a_369115]
-
de un incident petrecut în acea călătorie în gara Oradea, unde a oprit Balt Orient Expres-ul timp de aproape douăzeci de minute. Era ora opt dimineața și-mi era tare sete. Văzând o femeie de prin zonă, cu o desagă mare în spate, am întrebat dacă știe unde găsesc un robinet cu apă potabilă. Mi-a raspuns în maghiară că „Nem ertem a román nyelvet” . A urmat înjurătura mea neelegantă că nu știe românește în țara în care trăiește și
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
în casă și cum puteam să nasc două fete fără nimeni lângă mine. - Vezi! Cineva acolo Sus te iubește și are grija ta și a familiei tale. - Da, sărut mâna și Dumnezeu să vă ajute. Istrate își căuta pălăria și desaga lui cu cele necesare reparării mâinii baciului Miron și luându-și la revedere, ieși din casa femeii. Când să tragă poarta de la gard după el, dădu nas în nas cu un bărbat de vreo patruzeci și ceva de ani, care
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
descoperim cheia acestuia (Cheia destinului, p. 140), ceea ce ea a reușit: „Ca să-mi respect legile până să pier.../ Că-mi voi trăi clipele luptând cu vlagă.../ Cheia Destinului o voi purta ca giuvaier,/ Fapte, trăiri, toate le-oi pune în desagă!” Numai astfel își va putea construi Un naos pentru mine (p. 228) „Să mă adun din firimiturile-mprăștiate-n haos,/ De lanț să mă dezleg, fulg să fiu de nea zburdalnic... Din trupul meu să îmi ridic spre nori, sfințit naos,/ Acolo
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
neîndoielnic, glasul trecutului, bun sau rău, dictează...” Arina simți starea de nemulțumire și de neputință care îi invadaseră, odată cu zbuciumul gândurilor, sufletul și unda de revoltă ce-și croia cu greu drum printre ele. “Oare chiar așa să fie? Trecutul, desaga aceea uzată purtată de fiecare în spinare, plină de bune și de mai puțin bune, putea avea chiar atâta importanță? Pentru că și dacă venim fiecare de unde venim - își urmă ea firul gândului - de fiecare dată, la fiece răspântie ne îndreptăm
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
luptă și-ncercare au fost blânzi... Domnul vine, pașii Lui se-aud cum sfarmă pietrele-arzând Fericit va fi poporul ce veghează și trăiește așteptând. ÎNĂLȚIMILE GOLAN Când brandul de țară ți-e lenea și ura Și spirit războinic îți umple desaga; Și desagele-s multe de umple trăsura... Se gată - bag seama - cu gluma și șaga! Semeția rănește, ‘nălțarea-trufia doboară Înălțimile Golan, cu crestele neprimitoare Noi nu le-am uract... Cine urcă, oare coboară ? Fâșie și creastă, sărăcie și castă, respingătoare
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
-ncercare au fost blânzi... Domnul vine, pașii Lui se-aud cum sfarmă pietrele-arzând Fericit va fi poporul ce veghează și trăiește așteptând. ÎNĂLȚIMILE GOLAN Când brandul de țară ți-e lenea și ura Și spirit războinic îți umple desaga; Și desagele-s multe de umple trăsura... Se gată - bag seama - cu gluma și șaga! Semeția rănește, ‘nălțarea-trufia doboară Înălțimile Golan, cu crestele neprimitoare Noi nu le-am uract... Cine urcă, oare coboară ? Fâșie și creastă, sărăcie și castă, respingătoare! Aruncătorii de
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
vrut-a aici să mă pună. // Mi-e satul cuibarul în care-am crescut, / Cu mintea visând în afară, / Aici învățat-am la toate-nceput / C-un popă și-un dascăl de țară.// Averea puțină ce-am strâns-o-n desagă / E aur primit moștenire, / Mi-ajunge s-o cheltui o viața întreagă / Și încă s-o las nepieire. Că ea e DUREREA acestui pământ, / SPERANȚA ce moare și-nvie, / DREPTATEA de care mereu e flămând / Țăranul ce-asudă pe glie
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
facă vrăji! Altfel, la ce i-ar fi trebuit să mă prade pe mine, sărmană femeie, de ale două găini ce mi-au mai rămas după ciuma oarelor?! se iți din nou vădana. Nicodim, cu o mișcare lentă, își luă desaga de pe umăr și o aruncă în praful uliței ce se termina brusc spre râpă. Inima îi bătea puternic, nici el nu înțelegea de unde și până unde se nimeriseră păsările descăpățânate în desaga lui sărăcăcioasă. Două râușoare de sânge se pitiră
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
vădana. Nicodim, cu o mișcare lentă, își luă desaga de pe umăr și o aruncă în praful uliței ce se termina brusc spre râpă. Inima îi bătea puternic, nici el nu înțelegea de unde și până unde se nimeriseră păsările descăpățânate în desaga lui sărăcăcioasă. Două râușoare de sânge se pitiră în pământul prăfos, ducând cu sine o fluturare de bănuială a lui Nicodim că nu el e cel de-acolo, că nu lui i se-ntâmplă răul... Vătaful satului apucă un ciomag
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
de un incident petrecut în acea călătorie în gara Oradea, unde a oprit Balt Orient Expres-ul timp de aproape douăzeci de minute. Era ora opt dimineața și-mi era tare sete. Văzând o femeie de prin zonă, cu o desagă mare în spate, am întrebat dacă știe unde găsesc un robinet cu apă potabilă. Mi-a raspuns în maghiară că „Nem értem a román nyelvet”[4]. A urmat înjurătura mea neelegantă că nu știe românește în țara în care trăiește
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
numele îl purta și o stradă în Kiev), Cordunean, Frunzetti, Macarescu, Bontaș, Gredescu etc.(43). Dintre numele de ape din Transnistria amintim Tiligul, Ingul, Ingulețul, Baraboi, Volosica, Balacliica, Berezan, Cuciurean, Tigheci, Putred, Soroca, Ocnița, Dârla, Udici, Sahaidac (veche denumire pentru desagă), Moldovca, Bușa, Tătrani, Humor, Merla, Ușița etc. (44). În 1918 Transnistria cânta „Deșteaptă-te române” Între 1909 și 1913 ieromanahul Inochentie a condus în Transnistria, la Balta o „mișcare” pentru reintroducerea limbii române în biserică. Zeci de mii de moldoveni
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
largul ei, I-ar da vieții, dragi culori! De-ai păstra-o-n palma ta, Mângâiere-o să devină Și s-așezi pe frunte-aș vrea Infinita ei lumină. Crăciunița Azi sunt mândră Crăciuniță, Mi-am pus roșie rochiță, Cu desaga încărcată Stau cuminte lângă vatră! Vino, pe genunchii mei, Port cu mine tot ce vrei! Meriți tot ce e mai bun, Mi-a spus mie, Moș Crăciun! Am adus în piept, iubire Și în ochi numai sclipire De noroc și
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
de veste lui Artemie al ei, că îl așteaptă un drum lung de făcut. Era primăvară, se putea umbla deja prin pădure, căci zăpada cea grea se topise, fiind numai bine de pornit la drum. Avusese grijă să pună în desagă multe bunătăți: copturi proaspete din cuptor, unse cu unt și cu miere de albine, o cofiță plină cu brânză de oi, o altă cofiță cu smântână, și încă o oală de lut cu miere. Le puse pe toate în coșuri
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
cu unt și cu miere de albine, o cofiță plină cu brânză de oi, o altă cofiță cu smântână, și încă o oală de lut cu miere. Le puse pe toate în coșuri, iar coșurile le așeză cu grijă în desagă. Când totul era pregătit, îl trimise pe Artemie să ducă degrabă acele bunătăți la nepoții ei drăgălași, care așteptau. Artemie, bucuros că-și va putea revedea nepoțeii, plecă întins la drum și, după o jumătate de zi, încă înainte de apusul
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
după o jumătate de zi, încă înainte de apusul soarelui, ajunse în satul unde trăia fiica sa, Nadejda. Găsi toate bune și la locul lor în casa fiicei sale. Dar ce bucurie le făcu copiilor, când îl văzură, și când dezlegară desaga, să vadă ce bunătăți le adusese bunicul! Stătu Artemie Stepanovic o noapte și o zi la fiica sa, apoi trebuia să se întoarcă în satul său, acasă, unde îl așteptau multe treburi în gospodărie. Nepoții se puseră pe plâns, nevoind
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
cate-n lume Copiii de-odinioară. I-a venit o tristă veste: Au crescut și-s în nevoi, L-au uitat într-o poveste Cu brăduț și globuri noi. L-a gasit pe fiecare Și-a lăsat drept jucărie Din desaga lui cea mare Suflet de copilărie, Dragii moșului să fie În zi sfântă din străbuni Ca și în copilărie: Veseli,darnici,blânzi și buni, Să mai ardă-n ei credința Că e darnic și e bun; Moșul și-a-mplinit dorința Chiar
DAR DE SUFLET de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365975_a_367304]
-
slugă la sapă de vie? Ori crezi tu, moldovene, că ești mai cu moț, Doar pentru ca auziși de Eminescu mai ieri? Opriți-vă! că sunteți țărani, ingineri sau oieri, Tot una mi-e! Ia-ți cartea în geantă, sau în desagă pe băț! N-AM SĂ JELESC IUBIREA, AM S-O CÂNT N-am să jelesc iubirea, am s-o cânt N-am s-o chem înapoi când vrea să plece Îi voi trimite un zefir pe gând Să-i lege
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
-i se-ndreaptă către tine, Te simți erou și rege stăpân pe metereze, Căci Buni vede chiar și în zgură bine Și vorba ei ne ține inimile treze. SE GHEMUIEȘTE PARADISUL AMINTIRII MELE Pe drumu-acesta al vieții prăfuit Îmi duc desaga-n spate umilit de lipsuri Cotrobăiesc prin amintiri vreun schit Ori vreun copac unde s-agață visuri. Și, negăsind popas sub geana clipei, Aduc pășirii mele scurt omagiu De pripășit al veacului risipei Ce și-a pierdut vioara în solfegiu
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
cate-n lume Copiii de-odinioară. I-a venit o tristă veste: Au crescut și-s în nevoi, L-au uitat într-o poveste Cu brăduț și globuri noi. L-a găsit pe fiecare Și-a lăsat drept jucărie Din desaga lui cea mare Suflet de copilărie, Dragii moșului să fie În zi sfântă din străbuni Ca și în copilărie: Veseli,darnici,blânzi și buni, Să mai ardă-n ei credință Că e darnic și e bun; Mosul și-a-mplinit dorința Chiar
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
urcat în sănioarăși-a pornit să cate-n lumeCopiii de-odinioară.I-a venit o tristă veste:Au crescut și-s în nevoi,L-au uitat într-o povesteCu brăduț și globuri noi.L-a găsit pe fiecareși-a lăsat drept jucărieDin desaga lui cea mareSuflet de copilărie,Dragii moșului să fieîn zi sfântă din străbuniCa și în copilărie:Veseli,darnici,blânzi și buni,Să mai ardă-n ei credințaCă e darnic și e bun;Mosul și-a-mplinit dorințaChiar în ziua de Crăciun.... IX
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
lopătarilor dintre cremeni sper într-un argint cât mai viu din care tropotul anului prezentului să se audă clar mă trădez de infinite ori și nu mă mai satur să surprind hohotul oglinzilor care-mi cer tot cer să încarc desaga cu rostirile lor strâmbe de ce Doamne de ce când pașii mei merg către centrul din care am pornit la răsăritul Voii Tale de a-Ți fi copilă pată de lumină zbor între două clepsidre în care focul și gheața frământă pumnul
ÎNCERCÂND SĂ SAR AMĂNUNTELE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365475_a_366804]
-
Ciliciei și potrivit iconomiei lui Dumnezeu, au tras la un han,să se odihnească căci era cald. Acolo au găsit trei tineri care aveau cu ei o femeie desfrânata. Bătrânii s-au așezat deoparte. Unul din ei a scos din desaga Sfântă Evanghelie și a început să citească. Femeia desfrânata , care era cu tinerii, când l-a văzut pe bătrân că citește, i-a lăsat pe tineri și a venit și s-a așezat lângă bătrân. Bătrânul, imbrancind-o, i-a
LIVADA DUHOVNICEASCA (11) de ION UNTARU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365094_a_366423]