1,946 matches
-
până la pandantivii de nori albi ai cupolei lăuntrice, patimile ei și ale lumii zămislite la voia tulburătoarelor schimbări veșnice, ale lumii înrădăcinate întocmai de zbor, ale lumii strânse în pumnul nerisipirii întocmai de scurgerea timpului, ale lumii cântate întocmai de descântecul de iubire și patimă. Adriana Antoni cântă de pe când era crin cu boboc, în grădina de flori. Pe atunci scena-i era naltă, deasupra bretonului. Urca țânc pe scările culiselor, la concursuri și festivaluri și cobora ghemotoc de înger de
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428991552.html [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
Dorul tău rămas în țară, / Cine le-o fi alintat / De cu zori sau de cu seară, / Când de DOR au lăcrimat? / Dorul meu săltând în joc, / Dorul tău săltând în cântec, / Le-a cuprins peste mijloc / Taina unui vechi descântec / Cu miros de Busuioc. Amintirea alunecă treptat spre “casa cea albă” unde ca tânără fată, a avut fericirea să joace în horă, alături de ursitul ei, zi însemnată, pe care o va ține minte toată viața, pentru că atunci s-au legat
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
astfel, tradiții legate de sărbătorile creștine - Postul Crăciunului, Nașterea Domnului și Anul Nou (Capra, Sorcova, Plugușorul, Boboteaza și Sfântul Ion), Dragobetele, Mărțișorul, Postul Paștelui și Învierea Domnului, Înălțarea, Rusaliile - dar și ritualuri străvechi din epocile precreștine, precum Căloianul, Paparudele, Călușarii, descântece și leacuri băbești. Din acest inventar etnologic și etnografic fac parte și cele trei momente existențiale din viața omului: Nașterea (Botezul, Mirungerea, Tăiatul Moțului), Maturitatea (Nunta) și Trecerea (Înmormântarea), prezentate de autoare într-o succintă și revelatorie analiză. Important de
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
sau chiar kantiene. Prezentul volum, al doilea din seria lucrărilor proprii de tip antologic, cuprinde un număr de poezii din volumele: Se roagă pădurea, Legenda Panaghiei (Fata care s-a îndrăgostit de soare), Sub zodia Peștilor, Așternut pe frunza toamnei, Descântec de rouă, Iubiri de toamnă târzie, parte dintre ele având plăcerea și onoarea de a le transforma în părți integrante ale valorilor familiei Armonii Culturale. Poetul Victor Burde se dovedește a fi, prin propria creație lirică, un poet de tip
CUIBUL CU AMINTIRI (ANTOLOGIE LIRICĂ DE AUTOR, VOLUMUL II) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462904626.html [Corola-blog/BlogPost/370728_a_372057]
-
cum se precipitau școlarii să iasă la tablă sau să ridice două degete, vedeam hărțile, portretele, peisajele, tabelele de pe pereți, mă încurcam printre copiii ieșiți, în recreație, la jocurile lor. Nu îmi amintesc decât vag crâmpeie de cântec bătrânesc și descântec, pentru că, înainte de a ajunge la vârsta școlarității, părinții s-au mutat în orașul învecinat, unde folclorul era cel mult unul cu slabe reminiscențe ale limpezimii originare, era doar de mahala. Dar îmi amintesc cum, pe la vreo patru-cinci ani, mergeam la
MODELE, ASPIRAŢIE, ÎNCLINAŢII de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_vasile_taina_scrisului_37_corneliu_vasile_1350931191.html [Corola-blog/BlogPost/346353_a_347682]
-
goale. În fiecare ceas al vieții, dă-mi plâns de alăută, În fiecare zi cu soare, o rugă-mi împrumută! Albastru glas de înger, din cerul meu cu stele, Ești inima cea vie ce-mi bate cu putere! MIERE ȘI DESCÂNTEC Din fântâna sufletului tău Licăriri în picuri de argint Chipul - un pocal euharistic Rază de lumină din absint. Mâna ta ce trece peste fruntea-mi Lacrimă în foarte mare taină Liniștea sădită-n bobi de rouă Viața - anotimpul ca o
ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (LIRICĂ DEDICATĂ MAMEI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_albastru_gheorghe_stroia_1362730455.html [Corola-blog/BlogPost/360037_a_361366]
-
Rază de lumină din absint. Mâna ta ce trece peste fruntea-mi Lacrimă în foarte mare taină Liniștea sădită-n bobi de rouă Viața - anotimpul ca o haină. Vorba ta o zbatere de aripi Cântul tău Fântâna Blanduziei Miere și descântec de lumină Aripile dorului și-ale freneziei. Pasul tău un câmp mirat de flori Ce-s udate-n roua dimineții Și aroma ta de floare răsărită Printre valurile albe ale ceții. Bunătatea ta cea nesfârșită Cântu-ți de alint la ceas
ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (LIRICĂ DEDICATĂ MAMEI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_albastru_gheorghe_stroia_1362730455.html [Corola-blog/BlogPost/360037_a_361366]
-
mai drăgăstoase”. Practic, sunt rituri de dragoste săvârșite de fetele mari în ziua de 1 martie, care constau în a aduna o anumită apă și a se spăla cu ea (o singură dată sau periodic pe parcursul anului), rostind, uneori, anumite „descântece”. Astfel Simeon Florea Marian arată că „în prima zi a lunii lui mărțișor este datină în cele mai multe părți locuite de români ca fetele cele mari să strângă apă de neauă (omăt, zăpadă) și cu apă de aceasta să se spele
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
Marian menționează și „datina de a se face dragobete de dragoste”, care este tot un ritual benefic în planul iubirii, înfăptuit în felul următor: fetele mari căutau prin pădure floare de fragi și se spălau cu apa de pe ea rostind descântecul: „Floare de fragă/ Din luna lui Marț/ La toată lumea să fiu dragă,/Urâciunile să le desparți”. Putem observa, ca o concluzie față de cele arătate până acum, că „ziua de Dragobete”, fie din 24 februarie, fie din 1 martie, era considerată
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de azima (versuri vechi și noi); 12. Daniela Voicu (Brűste, Elveția) - Blue in vitro
„DINCOLO DE ALBASTRELE PLOI” de EDITURA ARMONII CULTURALE în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Editura_armonii_culturale_colectia_editura_armonii_culturale_1346643143.html [Corola-blog/BlogPost/343892_a_345221]
-
de viață (sânii) zece furnici ce-nvață de mici s-alinte sau să strângă rod, să-nchipuie o cruce, să poarte-un inel, să fugă cu acul sau să-ncleșteze răul când strânsă-i suferința (degetele de la mâini) loc de descântec ce-absoarbe spre pântec simțire schimbată-n plămadă. cuptor de iubire și loc de pornire de nouă viață (venusianul centrum) ei pot să tremure-n furtuni dar sunt suport de rugăciuni și-ajută pasul să găsească drumul cel bun spre
CINE E EA? [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1455516323.html [Corola-blog/BlogPost/384034_a_385363]
-
Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de azima (versuri vechi și noi); G. MAGIC 1. Gina Cobileac (Adjud, Vrancea) - Sănătos
STROPI DE SENIN (CATRENE UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Colectia_sathyr_a_editurii_armonii_cu_gheorghe_stroia_1333542355.html [Corola-blog/BlogPost/358866_a_360195]
-
Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de azima (versuri vechi și noi); 12. Daniela Voicu (Brűste, Elveția) - Blue in vitro
„CĂLĂTORIE ÎN INFERN (APOCALIPSA POETICĂ)” (VERSURI) DE SEBASTIAN IONEL DOGARU (MOVILIŢA, VRANCEA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_gheorghe_stroia_1361985587.html [Corola-blog/BlogPost/351988_a_353317]
-
DEPARTE-N APROAPE - poemele toamnei ANA URMA Între fire și gând, înălțimea Depărtări cu miros de alge răvășit în unghiuri de veghe nesfârșitul albastru închis sunt atat de aproape de toamne cu arămuri de frunze năluci ca un nod desfăcut în descântec de la stânga la dreapta umbre trec vertical înmulțite cu brâuri din macii și fluturi curcubeu într-un pumn de copil calm durând orizontul trecutele ploi le străbat aburinde jumătate uimire jumătate refrenul lui sunt și acolo rămân până când întâmplării-i
POEMELE TOAMNEI (ANA URMA, VASLUI) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_departe_n_aproape_poemele_toamnei_ana_urma_vaslui_.html [Corola-blog/BlogPost/356938_a_358267]
-
Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de azima (versuri vechi și noi); 12. Daniela Voicu (Brűste, Elveția) - Blue in vitro
„DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR” DE ELEONORA STAMATE (TECUCI, GALAŢI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_gheorghe_stroia_1361985417.html [Corola-blog/BlogPost/351989_a_353318]
-
Da, bine, Brio! se răsti Gheorghe de unde sta pirandei lui. Pe fata aia n-o chemi, că se uită în gura noastă. E suflet și ea, fă! mai spuse ăl bătrân către babă. Bria, nevastă-sa și doftoroaia care prin descântece și leacuri o pusese pe picioare, se sculă și se duse s-o aducă pe domnișoara, să mănânce cu ei, iar Gheorghe numără iară bucățile de mămăligă. Pentru domnișoară nu era socotită porția și tăie dintr-a lui o bucată
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495208302.html [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
arșiței l-a-nnourat spre voalul de nuntă al Domniței. Adus a fost zugravul, sfânt mag dintr-o pecerskă, cel știutor legării gurii de lup în frescă și-a tot ce-i vremuire, chiar morții sub danteluri, că se-mblânzea vecia-n descântec de boieluri. „Cum să spălăm blestemul crescut pe noi, din pântec?” „Cărarea cea mai scurtă? Iubiți și veți fi cântec!” „Deci știi a șterge morții pecetea cu penelul?” „Cel ce iubește poartă lui Dumnezeu inelul!” *** A săvârșit zugravul și bolta
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
catete, ipotenuză, cum suma târguind și-o adună... Nu e păcat de buzele noastre pe-o asemenea noapte cu lună? CĂLĂTORIND PRIN NORI Ceață de toamnă... E prima dată când călătoresc printre nori. Ce bine-i fără umbră! Îs cântec, descântec, ascuns, nepătruns, cântec curgând limpezimi din dor spre o fată. Prin norul acesta netors în culori, când totu-i al strunei părut, buzele noastre, fără-un de ce, ar putea să greșească nepregătitul drum spre sărut. Numai prin nori e posibil
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
cu maci, Anotimp cu ploi de maci, Îți las zălog un mac, Mac de neuitare, Mac de poveste, Nostalgii cu maci... Iubirea (Regina vieții...) face notă concordantă acestor flori delicate, iubirea însăși fiind în poezia Vandei o floare delicată, un descântec ancestral înflorit în mii de tonalități telurico-celeste. Acestui descântec i se arondează stări de ”vis”, ”agonii”, „himere”, ”doruri”, dar și ”jertfe”, ”răni”, ”pelin”, ”iluzii”, ”fum”, ”scrum”: Aș ațipi, dar simt cum dori,/ Din rană-ți cresc singurătăți,/ Jertfești săruturi prin
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1440942135.html [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
zălog un mac, Mac de neuitare, Mac de poveste, Nostalgii cu maci... Iubirea (Regina vieții...) face notă concordantă acestor flori delicate, iubirea însăși fiind în poezia Vandei o floare delicată, un descântec ancestral înflorit în mii de tonalități telurico-celeste. Acestui descântec i se arondează stări de ”vis”, ”agonii”, „himere”, ”doruri”, dar și ”jertfe”, ”răni”, ”pelin”, ”iluzii”, ”fum”, ”scrum”: Aș ațipi, dar simt cum dori,/ Din rană-ți cresc singurătăți,/ Jertfești săruturi prin scrisori/ Și doruri frângi în jumătăți ... Sufletul tânjește după
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1440942135.html [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
cușma de pământ cât ce putu. Asta n-am pățit-o de când m-a făcut mama... ‘Tu-i mațele Întreține-aș relații sexuale cu intestinele aerului! - Ei, ei! Amu ce-i de făcut? - ‘Tu-i Întreține-aș relații sexuale cu descântecul celui cu blagoslovenia, că pocit lipsit de frumusețe a mai fost la gură. Și cum ședea țăranul uimit, numai iacă ce trecea pe-acolo un potâng de babă o persoană de vârsta a III-a cam strâmbă. - Bună-vremea, om bun
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
cușma de pământ cât ce putu. Asta n-am pățit-o de când m-a făcut mama... ‘Tu-i mațele Întreține-aș relații sexuale cu intestinele aerului! - Ei, ei! Amu ce-i de făcut? - ‘Tu-i Întreține-aș relații sexuale cu descântecul celui cu blagoslovenia, că pocit lipsit de frumusețe a mai fost la gură. Și cum ședea țăranul uimit, numai iacă ce trecea pe-acolo un potâng de babă o persoană de vârsta a III-a cam strâmbă. - Bună-vremea, om bun
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
până la noi, pentru a-și face loc încet și confortabil, printre culorile curcubeului, cu această carte de autor. Pentru motive bine întemeiate, fata asta, și-a ales fanta de lumină dintre verde și albastru. În acest spațiu de har și descântec, poetesa își deschide sufletul pentru a ne da ocazia să-i admirăm freamătul transparent-diafan al creuzetului literar și zborul senin spre esențele cumpănite și simple ale trăirilor ei artistice. Cartea de față este partea materială și tangibilă a sufletului ei
CARTEA CU PRIETENI (VI)- ION BUCIUMAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_vi.html [Corola-blog/BlogPost/367351_a_368680]
-
emoții Și trenul pleacă fără călători Lăsând în urmă scârțâitul rotii. S-au întomnat iubirile aici, În gara întrebărilor deșarte, Cât așteptam să treac-un licurici Să-ți poți privi trecutul de departe. Nici manifeste nu mai sunt acum Și nici descântec mama nu mai știe, Ne-ntoarcem singuri pe același drum În gara întrebărilor pustie. Ne cresc din palme alte rădăcini, Și așteptăm ca trenul iar să plece; De vom găsi livada cu măslini Vom înțelege rostul cifrei zece. BRUMA PRIMĂVERII
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_ieva_1416747896.html [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
se face la aceștia în sens idilic și sărbătoresc. Barbu relevă însă în natură componenta ei grotească și înspăimântătoare....(T. Vianu-Ion Barbu)” În „După melci”Ion Barbu descoperă poezia magicului, a ritualului, în ipostazele ei cele mai umile și naive: descântecul infantil- dar și în acest caz înzestrate cu o semnificație cosmică-zice Matei Călinescu- Astfel încât n-am greși dacă am afirma că „După melci” este poemul unei aventuri a cunoașterii, cu adânci rezonanțe ontologice...(Matei Călinescu- Însemnări...) „Domnișoara Hus” se naște
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]