252 matches
-
în cazul descălecatului din Muntenia. Sunt pline cronicile, mai ales cele scrise de sașii din Transilvania, care au consemnat existența unei comuniuni între vlahi și turanici (cumani și pecenegi). Țara Făgărașului, loc al amestecului etnic și de unde avea să pornească descălecatul, era foarte bine cunoscută de către coloniștii germani stabiliți în apropiere (la Brașov și Sibiu). Coabitarea româno turanică a fost mai însemnată în Muntenia decât în Moldova, unde era marginală, spre Bugeac, și a avut un impact mai puternic, stând la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
acțiunii cultural-științifice de la Ungurenitc "Începuturile acțiunii cultural‑științifice de la Ungureni" Comuna Ungureni, situată pe Jijia de Sus, în județul Botoșani, cuprinde (ca și în 1927) douăsprezece sate, alcătuind o unitate geografică distinctă. Unele dintre aceste așezări au existat încă înainte de descălecat, altele s-au întemeiat nu mult după aceea, ca domeniu al boierilor Braevici, unul dintre aceștia, Duma, devenind, în vremea lui Ștefan cel Mare, „vârf al divanului”, adică prim sfetnic al marelui voievod. Căzuți apoi în răzeșie, dar păstrându-și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
neliniștea!" În volumul "Legile pământului" (1973) aduce istoria așa cum o cunoaștem din cronici: " Printre felii de argint/ Iată eu mă trec citind/ cu un ochi înmărmurind/ la ce-a fost călătorind." La Marin Tarangul formula este folclorică, când vorbește despre descălecatul țării, dar când invocă "Rugăciunea lui Brâncoveanu" și odihna ciobanului revine la versificația cultă, fără să ne mai convingă. Poetul rămâne undeva în exterior, contemplând fapte, date și oameni. Ciclul "Învățăturile lui Neagoe către fiii țării sale" încearcă inefabilul despre
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
din țara unde înflorește spiritul limbii, poeme haiku și tanka, Editura Timpul, Iași, 1996; Femei, Editura Junimea, Iași, 1997; Alt fel de sinucidere, Editura Junimea, Iași, 1998; Chiriașul timpului, Editura Timpul, Iași, 1999; Amanții iluziei, Editura Timpul, Iași, 1999; La descălecatul prezentului, Editura Sakura, Iași, 2000; Sayōnara, haiku, ediție bilingvă (română-engleză), Editura Sakura, Iași, 2000; When the present settles down, poezii în limba engleză, Editura Timpul, Iași, 2006; Simfonia-a singurmiljei/ Simfonijata na osamenosta, ediție bilingvă: aromână macedoneană, Vlasi od Makedonijam
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pentru care și poemele de o mai largă respirație iau de cele mai multe ori forma decisă a unei fabule identitare. O serie de texte din volumele Alt fel de sinucidere (Editura Junimea, Iași, 1998), Chiriașul timpului (Editura Timpul, Iași, 1999), La descălecatul prezentului (Editura Sakura, Iași, 2000) sau despre iluzie și discrepanță. about illusion and discrepancy. sobre ilusión y discrepancia (Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2009) se grefează, concret, pe dramatica aventură a ființei ce își conștientizează mereu limitele și precaritatea, dar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din aceste cărți sunt scrise sub formă de exerciții autoscopice, în care tentația revelării de sine în amestecul obișnuit de contrarii se conjugă cu meditația asupra rosturilor adânci ale firii. În Alt fel de anabasis, Poarta, La marginea din La descălecatul prezentului sau învățăturile străinului către fiul său pe care l-a vândut, regula după care poți uita, absurd, de pe când lumea avea față de sticlă din despre iluzie și discrepanță..., atitudinea ontologică e aceeași: o melancolie densă, cu reflexe livrești și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
păstra inefabilul, esența universului: "sufletul meu și cu mine am stat cale de-o noapte/ alături de timp/ privind prin ochii tatălui meu mort/ realitatea ce se ascunde dincolo. Acest gen de rostire de sine, practicat în mod special în La descălecatul prezentului și despre iluzie și discrepanță... convinge cu mult mai mult decât discursul nutrit din percepția hipertrofiată a unui cotidian detabuizat, decât desenul gros al mizeriei imediatului (pe care îl realizează, spre exemplu, în întreaga baladă cotidiană și în debutul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sociale medievale bine 27 conturate, o viață economică prosperă , armată condusă de voievod, biserici coordonate de o episcopie ortodoxă, la Argeș o curte voievodală veche ridicată la sfârșitul sec. al XII lea și o ctitorie religioasă, În stil bizantin. II. Descălecatul lui Negru Vodă În iarna dintre anii 1284 și 1285, statul mongol al Hoardei de Aur organizează o nouă invazie În Ungaria. Criza politică din ultimii ani ai domniei lui Ladislau Cumanul, se agravează. Vasalii săi din fruntea structurilor teritoriale
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
pentru a o readuce sub ascultare. În acest context, voievodul semilegendar Radu Negru trece Carpații și se instalează la Câmpulung. Prosperitatea acestei comunități este explicată prin situarea ei pe drumul comercial ce lega Transilvania de Dunărea de Jos și Marea Neagră. „Descălecatul„ la Câmpulung este urmat de Întemeierea țării . Anihilată În Transilvania, viața politică românească și-a găsit Împlinirea dincolo de creste , la sud de Carpați. Formațiunile politice existente se unesc treptat În jurul descălecătorului. III. Basarabii - mari voievozi, domni și singuri stăpânitori În
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
pentru intrarea lui Bogdan În Modova. Stăpânirea Moldovei de către Dragoș și urmașii săi, Sas și Balc, menține dependența față de regele Ungariei, dar acest statut nu este acceptat de localnici, care se răscoală În 1359. Li se alătură Bogdan din Cuhea. “ Descălecatul “ lui Bogdan este urmat de proclamarea Moldovei ca stat independent. În perioada 1364-1365, regele Ungariei este obligat de Împrejurările internaționale să recunoască independența celui de al doilea stat românesc. Pentru a ilustra aceste evenimente două documente emise de cancelaria regelui
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de a anihila prezența tătarilor în zonă, regele maghiar Ludovic I a înființat o marcă de apărare în Nord-Estul Moldovei, în fruntea căreia l a numit de Dragoș voievod maramureșean. o potrivit tradiției, venirea lui Dragoș a coincis cu „primul descălecat”, devenind voievod dependent de regatul maghiar; în 1359 a avut loc “al doilea descălecat”, în contextul unei revolte împotriva Ungariei, în fruntea căreia s-a plasat Bogdan, cneaz din Maramureș, având reședința la Cuhea, pe valea Izei, unde stăpânea 9
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
marcă de apărare în Nord-Estul Moldovei, în fruntea căreia l a numit de Dragoș voievod maramureșean. o potrivit tradiției, venirea lui Dragoș a coincis cu „primul descălecat”, devenind voievod dependent de regatul maghiar; în 1359 a avut loc “al doilea descălecat”, în contextul unei revolte împotriva Ungariei, în fruntea căreia s-a plasat Bogdan, cneaz din Maramureș, având reședința la Cuhea, pe valea Izei, unde stăpânea 9 sate: în 1343 Bogdan a fost declarat de către coroana maghiară „infidel”, fiindu i retrase
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
pe Dunăre în sus, pân aproape de Beligrad, pe Dunăre), așijderea și Dalmația (unde acmu îi dzicem noi și trăiesc dobroveneticii), și slavenilor, cu lată stăpânire în toate aceste țări...” (la Costin, p. 278). În compunerea sa în versuri despre primul descălecat, Miron Costin duce în antichitate stăpânirea Ungariei asupra spațiului extracarpatic, spunând despre Traian că: „Elŭ cu vița cestui neamŭ [latin] Țara Rumânească Împlut-au, Ardeaul totŭ și Moldovenească. Podulŭ preste Dunăre-n Țara Rumânească L-au trecutu-și oștile-n
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dar ele au fost retrase de „hatmanul râmlenesc“ din cauza barbarilor care le atacau mereu, astfel că țara „s-a pustiit“. În felul acesta popularea și întemeierea Moldovei, întinderea ei până la Nistru și mare, s-ar fi făcut în urma unui nou descălecat, realizat de data aceasta de „păstorii din munții ungurești“. Povestea acestui descălecat s-a construit pe interpretarea tendențioasă a sintagmei „Blachii ac pastores Romanorum“ despre care am vorbit mai sus. Și cum o țară nouă trebuia să aibă și un
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
atacau mereu, astfel că țara „s-a pustiit“. În felul acesta popularea și întemeierea Moldovei, întinderea ei până la Nistru și mare, s-ar fi făcut în urma unui nou descălecat, realizat de data aceasta de „păstorii din munții ungurești“. Povestea acestui descălecat s-a construit pe interpretarea tendențioasă a sintagmei „Blachii ac pastores Romanorum“ despre care am vorbit mai sus. Și cum o țară nouă trebuia să aibă și un nume nou, a fost inventată basna cu cățeaua Molda care s-a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de când și cu ce vină și sfaturi au perit (sau) se-au schimbat Crăia Ungurească, puternică foarte în vremile sale, lată și avută, cât de-abia de are soție atocma din toate alte crăii” (p. 277). Implicațiile etnolingvistice ale schemei descălecatului. Înlocuirea istoriei vii cu un artificiu a însemnat denaturarea istoriei poporului român și a limbii sale. Nucleul istoriei române îl constituie, în teoria lui Costin, coloniile romane retrase din exteriorul arcului carpatic, din cauza barbarilor, în locuri anterior nepopulate de peste munți
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
arcului carpatic, din cauza barbarilor, în locuri anterior nepopulate de peste munți. Aceste colonii, în înțeles de baze militare, și nu cei pe care Traian i-a colonizat în Ardeal printre daci, alcătuiesc în exclusivitate baza poporului român. Cel de al doilea descălecat, înfăptuit la peste 1200 de ani după descălecatul lui Traian, este chemat să justifice atât independența Moldovei (și a Munteniei) cât și trecerea acum, la mijlocul secolului al XIV-lea, de la limba latină la limba română în toate zonele locuite de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de peste munți. Aceste colonii, în înțeles de baze militare, și nu cei pe care Traian i-a colonizat în Ardeal printre daci, alcătuiesc în exclusivitate baza poporului român. Cel de al doilea descălecat, înfăptuit la peste 1200 de ani după descălecatul lui Traian, este chemat să justifice atât independența Moldovei (și a Munteniei) cât și trecerea acum, la mijlocul secolului al XIV-lea, de la limba latină la limba română în toate zonele locuite de români. Costin vrea să stabilească cu exactitate chiar
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
aici decât ceștialalți. Ei numără aproape patru sute de ani de la Negrul lor, pe când moldovenii socotesc peste trei sute optzeci” (p. 234). În consecință, pentru Costin nu există istoria românilor, există numai istoria romanilor, aduși de el până la cel de al doilea descălecat. El vorbește numai despre istoria romanilor retrași din spațiul extracarpatic și trăitori în munți, ca romani, pe parcursul a 6, 7, 8 sau zece secole. Istoria românilor începe în secolul al XIV-lea, când ei devin munteni, moldoveni, ardeleni, neamestecați cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
extracarpatic și trăitori în munți, ca romani, pe parcursul a 6, 7, 8 sau zece secole. Istoria românilor începe în secolul al XIV-lea, când ei devin munteni, moldoveni, ardeleni, neamestecați cu alte nații și nici trăitori printre acestea. La acest descălecat cuvântul roman/român devine automat un nume vechi, oarecum depășit, actuale fiind acum „moldovan, de pre apa Moldovei” și muntean, „ori de pe munte, muntean, ori de pe Olt, olteani, că leșii așa le zic, molteani” (p. 269). Dar să vedem concret
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
un locŭ cu râmlénii. Ce acéia nu-i divă, că italianii târziu ș-au scornit limba din letinească. Și întru unile voroave peste samă își aduce cu a noastră” (p. 247 urm.). 3. Costin admite, înaintea celui de al doilea descălecat, un proces de transformare a latinei, asemănător celui care a făcut trecerea de la latină la italiană, proces pe care îl numește stricarea vorbirii latine sau coruperea ei: „Iar vremea a stricat și vorbirea lor, limba latină curată, căci ce nu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
latinei către o altă limbă, Costin zice: „care acéstea în limba letinească, adică râmlenească, acum nu încape, ce cură fără acéstea în măsurile sale” (p. 248). Se poate deduce de aici că și româna a avut o epocă scurtă, înaintea descălecatului, când a fost „italiană”, adică „a curs în măsurile sale”, cum este în firea lucrurilor: „Dar oare romanii de azi (= italienii) sânt aceiași ca cei din veacurile trecute? Sau macedonenii sau atenienii sau grecii? Laconii de azi nu mai sânt
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sale”, cum este în firea lucrurilor: „Dar oare romanii de azi (= italienii) sânt aceiași ca cei din veacurile trecute? Sau macedonenii sau atenienii sau grecii? Laconii de azi nu mai sânt acei care au fost” (p. 227); „Iar aici (la descălecat) Dragoș, fiul unui dominus dintre cei vechi, de curând l-au numit cu acest nume corupt: domn” (p. 209). 4. Trecând peste unele exprimări ambigue, constatăm că latina coruptă a devenit română înainte de descălecat, printr-o evoluție în sine, fără
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fost” (p. 227); „Iar aici (la descălecat) Dragoș, fiul unui dominus dintre cei vechi, de curând l-au numit cu acest nume corupt: domn” (p. 209). 4. Trecând peste unele exprimări ambigue, constatăm că latina coruptă a devenit română înainte de descălecat, printr-o evoluție în sine, fără influențe din exterior, acestea intervenind abia în timpul descălecatului, când se schimbă și „graiul cel chiar românescŭ”(p. 273): „O parte însă mai mică, și substantive și verbe, au în sine împrumuturi din toate limbile
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de curând l-au numit cu acest nume corupt: domn” (p. 209). 4. Trecând peste unele exprimări ambigue, constatăm că latina coruptă a devenit română înainte de descălecat, printr-o evoluție în sine, fără influențe din exterior, acestea intervenind abia în timpul descălecatului, când se schimbă și „graiul cel chiar românescŭ”(p. 273): „O parte însă mai mică, și substantive și verbe, au în sine împrumuturi din toate limbile vecine, dar mai mult din cea slavă, iar mai puțin din limbile ungurească și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]