151 matches
-
Văcărești, erau în cea mai mare parte deviate în Argeș, amonte de Lacul Morii. Executarea unor descărcători subdimensionați punea în pericol siguranța barajului și, în cazul unei ruperi a acestuia, risca să provoace inundații catastrofale pe valea Argeșului în aval. Descărcătorii au fost parțial refăcuți după 1990, când s-au deschis și celelalte două goliri de fund și s-a realizat un deversor de siguranță. În climatul politic al perioadei respective semnalele de alarmă scoase în evidență de studiile lui Paul
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
de injecții pentru etanșarea fundației s-a executat din galeria perimetrală amplasată în pintenul de reazăm al măștii de etanșare. Aceeași galerie are și rol de drenaj al infiltrațiilor. Pentru evacuarea apelor mari s-a executat pe malul drept un descărcător de suprafață având capacitatea de evacuare a 292 m³/ s. Deversorul are o deschidere de 18 m și este prelungit cu un canal de evacuare de tip trambulină de 88 m lungime. Proiectul cuprinde și o golire de fund care
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
limite admisibile. Lucrările de execuție a barajului Paltinu au început în 1966, barajul fiind dat în funcțiune în 1971. O a doua etapă de consolidări a fost executată în intervalul 1976 - 1982. Pentru evacuarea debitelor mari, a fost executat un descărcător de suprafață de tip pâlnie. Tot în turnul deversorului pâlnie s-a mai executat o golire de semiadâncime. În plus, mai există și o golire de fund, executată într-o galerie de deviere de pe versantul drept, care a fost folosită
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
lipsă de orientare a avut consecințe deosebit de grave. Astfel, multe din lucrările de gospodărire a apelor au fost ulterior concesionate sau privatizate fără existența unor prevederi privind exploatarea în perioadele de ape mari și fără obligații de menținere a funcțiunii descărcătorilor. Au exista amenajări piscicole în bazinul Vedea-Teleorman unde barajele s-au rupt deoarece concesionarii blocau descărcătorii de ape mari pentru a nu pierde producția de pește. Exploatarea excesivă a materialului aluvionar din albii a dus la distrugerea podului de la Mărăcineni
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
au fost ulterior concesionate sau privatizate fără existența unor prevederi privind exploatarea în perioadele de ape mari și fără obligații de menținere a funcțiunii descărcătorilor. Au exista amenajări piscicole în bazinul Vedea-Teleorman unde barajele s-au rupt deoarece concesionarii blocau descărcătorii de ape mari pentru a nu pierde producția de pește. Exploatarea excesivă a materialului aluvionar din albii a dus la distrugerea podului de la Mărăcineni de pe Buzău și a podului peste Argeș al căii ferate București-Giurgiu. Actualizarea schemelor de amenajare nu
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
în schimburi, pentru a asigura funcționarea continuă a centralei. Aproximativ cinci sute de muncitori care au lucrat toată ziua și toată noaptea, au fost distribuiți pe mai mult de patruzeci și cinci de funcții diferite. Aceste funcții au variat de la descărcători de cărbune, până la cei mai specializați tehnicieni și ingineri, lucrând în sala de cazane, în ateliere de tâmplărie și în fierărie, etc. Cele mai grele lucrări, erau cele care implicau arderea cărbunelui, fie în sala pentru cazane fie în sala
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
de 600 mm diametru și 3,2 km lungime, care conduce apă până la Combinatul de prelucrare a minereului de cupru. Barajul Dragomirna asigura alimentarea cu apă a centrului industrial Suceava. Este un baraj de pămînt cu înălțimea de 17 m. Descărcătorul de ape mari amplasat lateral e urmat de canal rapid și disipator. Conductele pentru golirea de fund și priză de apă sunt amplasate în cele două compartimente vizitabile ale unei casete de beton armat, care traversează corpul barajului. 4 Acumularea
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
limite admisibile. Lucrările de execuție a barajului Paltinu au început în 1966, barajul fiind dat în funcțiune în 1971. O a doua etapă de consolidări a fost executată în intervalul 1976 - 1982. Pentru evacuarea debitelor mari, a fost executat un descărcător de suprafață de tip pâlnie, cu turnul fundat pe platforma mâlului stâng. La baza acestuia sunt dispuse două goliri de semi-adâncime simetrice. Debitele debușează printr-un puț în galeria de bază, utilizată în perioada de execuție la devierea apelor. În afară de
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
a amenajat o microhidrocentrală la piciorul barajului cu o putere de 1,1 MW și o producție anuală de 3,5 MWh/an. Barajul Belci închide valea râului Tazlău pe o lungime de 415 m având în zona albiei minore descărcătorul de ape mari și două baraje laterale de pământ, unul spre versantul stâng de 234 m lungime și celălalt spre versantul drept de 126 m lungime. Pe terasa versantului drept lacul este limitat în prelungirea barajului de pământ, de un
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
580 m. În anii 1970-73, pe malul drept al lacului, în zona coborâtă a digului de contur s-a amenajat o bază turistică a orașului Onești, pe o platformă la cota coronamentului, ceea ce a modificat alcătuirea inițială a digului ca descărcător fuzibil. În noaptea de 28-29 iulie 1991, după o zi senină și fără precipitații, în bazinul râului Tazlău au căzut precipitații torențiale, cu caracter excepțional. Ploile torențiale care au căzut în 28-29 iulie 1991 în Carpații Orientali, în Subcarpații Moldovei
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
injecțiilor de legătură consolidare umplere în zona nucleului de argilă; începerea betonării zonei centrale din albie a vetrei sau galeriei de vizitare, injecții și drenaj și montarea A.M.C.; începerea depunerilor în corpul barajului; argilă; filtre; anrocamente; definitivarea excavațiilor la descărcătorul de ape mari și goliri de semiadâncime; definitivarea lucrărilor de depunere în corpul barajului; execuția eventual a măștii de etanșare din B.A.; începerea acumulării; amenajarea drumului de pe coronamentul barajului. 2.1.3. Principalele lucrări de organizare tehnologică ce concură
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
obiectelor de organizare tehnologică se stabilesc în faza de proiectare P.O.S. etapa II, în funcție de volumele de umpluturi necesare în corpul barajului corelate cu volumele de lucrări ale celorlalte obiecte (etanșări, galerie de vizitare, injecții și drenaj, mască, goliri, descărcători, centrală hidroelectrică, etc.) astfel încât obiectele de organizare tehnologică să deservească mai multe lucrări din zonă. Principalele lucrări de organizare tehnologică necesare sunt: stație de sortare și filtre capacitate 250.000 - 400.000 mc/an; fabrică de betoane; stație de compresoare
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
o undă de viitură catastrofală cu distrugeri materiale importante în aval sau cu pierderi de vieți omenești așa cum s-au produs în cazul unor avarii și accidente la unele baraje executate în străinătate. Fiecare element component al barajului (umplutură, mască, descărcător, etc.) are un rol important și elementele conlucrează între ele oferind rezistență structurii ansamblului barajului. Restricțiile impuse în timpul execuției barajului sunt prevăzute în caietul de sarcini și sunt măsuri restrictive puse atât la prepararea materialelor cât și la punerea lor
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
2 tronsoane. Turnarea betonului se face pe tronsoane începând din albie și extinzându-se apoi spre versanți. Pintenul se betonează cu macarale pe șenile de pe drumurile de acces la diferite cote sau pe umplutura barajului. Excavațiile la zi din zona descărcătorului de suprafață se vor executa concomitent cu excavațiile din baraj, utilizându-se utilajele terasiere utilizate și la execuția excavațiilor în baraj. 2.2.2.4. Drumuri tehnologice Se vor executa integral drumurile de acces la diferite cote pentru realizarea depunerilor
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
200; 1 : 500) etc. 2. Scheme tehnologice cu fazele de realizare a depunerilor (Sc.1: 200; 1:500; 1:100). vedere în plan; secțiuni transversale. 3. Secțiuni caracteristice legate de celelalte lucrări care influențează execuția depunerilor de anrocamente, ex. vatră, descărcător, etc. (Sc. 1 : 200; 1 : 500). 2.2.11. Atenționări asupra abaterilor, greșelilor de execuție care au provocat avarii sau accidente la diferite baraje Pe plan mondial conform datelor statistice accidentele produse la barajele din materiale locale, au ponderea cea
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
pentru traversarea canalului pe sub un curs de apă sau a firului de apă pe sub canal; prize de apă pentru irigații; jgheaburi de traversare a canalului de către torente, pâraie; apeducte traversarea canalului peste cursuri de apă; tubație de drenaj pe sub canal; descărcător lateral de ape, etc. 3.2. TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE 3.2.1. Pregătirea atacării lucrărilor Tehnologia de execut impune realizarea graficului de executie conform tabelului 3.5. Pentru atacarea lucrărilor este necesar să se asigure: proiectele de execuție avizate de
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
în rocă la galeria de vizitare injecții și drenaj; începerea betonării zonei din albie a galeriei de vizitare injecții și drenaj; atacarea lucrărilor la priză CHE; începerea depunerilor în corpul barajului: argilă filtre balast anrocamente de protecție; execuția excavațiilor la descărcătorul de ape mari și goliri de semiadâncime; terminarea tuturor lucrărilor anexe barajului; definitivarea lucrărilor de depunere în corpul barajului; betonarea descărcătorului de suprafață și terminarea execuției CHE, începerea acumulării; amenajarea drumului de pe coronamentul barajului. 5.1.4. Principalele lucrări de
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
atacarea lucrărilor la priză CHE; începerea depunerilor în corpul barajului: argilă filtre balast anrocamente de protecție; execuția excavațiilor la descărcătorul de ape mari și goliri de semiadâncime; terminarea tuturor lucrărilor anexe barajului; definitivarea lucrărilor de depunere în corpul barajului; betonarea descărcătorului de suprafață și terminarea execuției CHE, începerea acumulării; amenajarea drumului de pe coronamentul barajului. 5.1.4. Principalele lucrări de organizare tehnologică ce concură la realizarea umpluturilor Capacitățile de producție ale obiectelor de organizare tehnologică se stabilesc în faza de proiectare
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
obiectelor de organizare tehnologică se stabilesc în faza de proiectare P.O.S. în funcție de volumele de umpluturi necesare în corpul barajului corelate cu volumele de lucrări ale celorlalte obiecte (etanșări, galerie de vizitare injecții și drenaj, galerii și goliri, priză, descărcător de ape mari, centrală hidroelectrică), astfel încât obiectele de organizare tehnologică deservesc mai multe lucrări în zonă. Principalele lucrări de organizare tehnologică necesare sunt: stațiile de sortare și filtre capacitate 250.000 - 400.000 mc/an; fabrica de betoane capacitate 2
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
5 m în avans a injecțiilor se începe execuția excavațiilor de finisaj pentru galeria de injecții de obicei excavația se face de pe umplutura barajului. Excavațiile la zi din zona portalelor și debușărilor galeriei de deviere de fund precum și din zona descărcătorului de suprafață se vor executa concomitent cu excavațiile din baraj utilizându-se aceleași utilaje terasiere. În zona barajului este necesar a exista și un autogreder și un compactor stație autopropulsat care vor avea în permanență sarcina de a executa remedierea
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
va adopta împreună cu consumatorii măsuri de limitare a armonicilor. ... (4) În rețelele electrice pot apărea supratensiuni tranzitorii (de impuls) în raport cu pământul, de origine atmosferică sau de comutație. Protecția contra supratensiunilor tranzitorii trebuie asigurată din faza de proiectare (prevederea de paratrăsnete, descărcătoare etc.) atât la OD, cât și la utilizator. Pe baza unei analize de risc, utilizatorii trebuie să-și ia toate măsurile necesare de protecție. ... Articolul 36 (1) OD face publice (prin publicare pe site, afișare la sediu etc.) în fiecare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192417_a_193746]
-
se efectuează potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 și nu face obiectul prezenței metodologii. ... Capitolul 3 Criterii și subcriterii Articolul 4 (1) Criteriile utilizate în evaluarea riscului barajelor sunt: ... a) indicele BA este determinat de caracteristicile barajului (dimensiuni, tip, descărcători, clasa de importanță) și ale amplasamentului acestuia (natură terenului de fundare și zona seismică); punctajele corespunzătoare sunt prevăzute în tabelul nr. 1 cuprins în anexa la prezența metodologie; ... b) indicele CB, de stare a barajului, este operant pentru barajele existente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128003_a_129332]
-
40 kA; * standuri pentru încercarea aparatelor electrice cu tensiune variabilă și curent reglabil; * întrerupător trifazat de 110 kV, cu SF6 ; * întrerupător cu vid 20 kV; * întrerupătoare cu SF6 de medie tensiune; * întrerupătoare automate de JT; * separatoare normale și de sarcină; * descărcătoare electrice; * contactoare electromagnetice și cu vid; * truse de curent și tensiune; * plăci de achiziții de date; * rețea de calculatoare PC III; * software specializat cu licență (EMTP, EDSA, LabView, MATLAB, Moeller-EasySoft. Laboratorul de conversie neconvențională a energiei este cel mai nou
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
greu să mai găsești în ziua de azi un om care (ca tot omul pe vremuri) să se mai și teamă. Fricoșii au devenit o raritate. Toată lumea, de la oameni simpli la celebrități, sfidează. În fața unui magazin privatizat, un nenorocit de descărcător, pe jumătate beat și din cap până în picioare murdar cum nu se mai poate, foarte supărat pe condiția sa ingrată, se saltă deodată deasupra ei înjurând în gura mare... guvernul. La teatru, cu ocazia înmânării unor premii, un actor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Petru P. Andrei a fost referent la Comisia de Armistițiu (1946), director de Cabinet la Ministerul Artelor, colaborator al prof. dr. Mihai Ralea, asistent (1946-1949). Deținut politic în perioada 19491952, a continuat, după eliberare să-și întrețină familia, lucrând ca descărcător de vagoane. A mai lucrat ca desenator tehnic, muncitor necalificat la Agronomie, consilier juridic la Institutul Politehnic Iași, iar din anul 1972 își va începe o fructuoasă carieră universitară, la Facultatea de Drept a Universității Al. I. Cuza din Iași
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]