538 matches
-
trebuie să mobilizeze deopotrivă rafinamentul simțurilor, grația posturii, a gesticii și a motricității, în general. Ideea forță care se distilează este aceea că, mai presus de toate, seducția autentică, peste care nu coboară pleoapele anilor, înseamnă pentru femeie să-și descătușeze fântânile curate ale spiritului, pentru a le dărui cu generozitate celor din jur. De aceea, seducția este în fond, picătura de nectar și mister, care se hrănește din izvoarele nemuririi și care crește, se potențează numai prin iubire. Avem aici
„Renaşte în fiecare zi” – decupaj de suflet şi de viaţă – [Corola-blog/BlogPost/93051_a_94343]
-
popoarelor, V. Lenin, după ce a fost „detronat” de manifestanți, decapitat și sfărâmat, în timp ce „Berkut”-ul și miliția îi privea, va fi vândut cu bucățica. Prețul uneia, conform protestatarilor, care se bucură că astfel „Ucraina a devenit liberă, fiindcă s-a descătușat de un călău comunist”, va oscila între 10-50 de grivne, în dependență de mărime, iar capul e „neprețuit”. Or, în pofida faptului că păstrătorii ordinii publice nu i-au împiedicat, „cei care au comis actul de vandalism”, după cum a anunțat Azarov
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93322_a_94614]
-
dorința de pace și armonie. Zborul său se țese în acorduri de lumină în nopți strălucitoare și zile care curg precum izvoarele limpezi spre infinit. Vocea lăuntrica a poetului este un cântec de dor, zbucium și speranță prin care se descătușează și pornește în misiunea pe care Domnul i-a dat-o prin harul său deosebit. Haina sa din “sfere de lumină-albastră” îl îmbracă în aspirații netulburate, sculptându-i un veșmânt al strălucirii pe care îl poartă cu demnitate, trecând prin
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
tale măsluite am și eu imperiul meu subsolul mă duc la servici) Și eu am beneficiat ca orice muritor de dreptul de a avea un imperiu. Și mie mi s-a dat cîndva libertatea să aleg. Atunci cînd anotimpul se descătușa ca un torent de limfe, cînd drumurile se deschideau miraculos sub pașii mei, cînd energiile sfidau comoditățile confortului și simpatiile nu-mi erau impuse de limitele Înguste ale pătratului În care mă mișc zilnic, am cunoscut și eu bucuria de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu diverse tehnici de sculptură descoperite la noroc. Spre sfârșitul anului dezvoltasem cu frenezie un gând, și anume căutam cu disperare să îmi găsesc un stil propriu. Părea că nimic nu mi se potrivește, nimic din ce încercasem nu-mi descătușa imaginația; de parcă aș fi căutat o cheie de la ușă pe care nu o puteam găsi și pe când am cunoscut-o pe Lee mă dădeam deja cu capul de acea ușă. în stilul ei tăcut, Lee mi-a revoluționat eforturile. Sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
de puțin aceleași pe tot Pământul și că, odată cu instituirea produselor de hipersupraveghere și a celor de autosupraveghere, piețele devin una dintre formele cele mai nocive și mai absolute ale dictaturii. în sfârșit, piețelor li se va reproșa faptul că descătușează violența orientând toate dorințele spre bunurile de piață, inclusiv spre arme. Astfel, va fi mai ușor ca democrația să fie denunțată ca fiind o iluzie, un sistem în care cei mai bogați dețin puterea de a informa, a distra, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
nici mai mult, nici mai puțin decât reședința oficială a prim-ministrului. Jurnaliștii de la presa scrisă, de la radio și de la televiziune, care însoțesc capul coloanei de manifestanți, iau notițe precipitate, descriu, via telefon, cele petrecute redacțiilor în care lucrează, își descătușează, agitați, neliniștile lor profesionale și de cetățeni, Nimeni nu pare să știe acum ce se va întâmpla, dar avem motive să ne temem că mulțimea se pregătește să ia cu asalt palatul prezidențial, nefiind exclus, am spune chiar, admitem ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Mai Întâi i se păru să era vorba de o plantă arsă. Cinci vreascuri Îndoite ca o gheară spre cer. O mână carbonizată. Trupul zăcea cu fața În sus, preschimbat Într-o statuie de cărbune. Căldura imensă care, probabil, fusese descătușată În punctul acela uscase orice fluid din trup, reducându-l la o mumie fragilă. Dar nu alterase liniile generale ale corpului. Poate că veșmintele sale, care păreau să fi fost alcătuite dintr-o vestă de piele, contopindu-se cu pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
trec peste umăr în peniță zâmbetul crește mai înalt. Adun în călimară ruine, plopi desfrunziți de flacăra lui mai, tei care nu au atins niciodată cerul. Închegată-n frica de a nu îngenunchea cerneala curge în vene, pentru o clipă descătușez oglinda apei să pot spune: lună! lasă curcubeul pe noi iarna să nu poată arunca zăpadă în păr, roșul îmi face cu ochiul până la orbire. Mă așez lângă lac să-ți cânt din flaut timpului îi cer să-și scuture
TIMPUL TRECE MONOTON ... de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364456_a_365785]
-
puseseră în sfârșit în mișcare tocmai la “ziua miresei”, abia de le puteam face față iar tălmăcirile Elenei parcă nu le satisfăcea îndeajuns curiozitățile, lasându-le de multe ori pe ele să-și răspundă singure(!). La “ziua miresei” s-au mai descătușat inhibițiile, Debby, viitoarea cumnată a Elenei, cam de o vârstă cu aceasta și aflată și ea în pragul exercițiului matrimonial și-a ajutat cumnata la despachetarea darurilor, care se făcea obligatoriu în văzul și aplauzele organizatorilor și care făceau parte
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (7) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364564_a_365893]
-
-n tăcerea azurie Clocotesc a sevă,fluierînd din soc. Gândește mersul osul de oxigen A măduvei umplută cu apus Spre ele alunecă flori fără polen Aripi urcând cu mine mai sus. Din motani coboară păsări către pădure Cu zborul întreg descătușat sub pene Și cerul coboară sub aripi sure Aduceri aminte strecurându-se în vene. Și boii lepădându-se de jug Și-au găsit în glod potcoava lor Trag după ei câmpia aprinsă rug Spre talpa unui întreg popor. Când în
METAFORA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361435_a_362764]
-
minune! - Da, părinții dumneavoastră trăiesc. Luați legătura cu Serviciul de Investigații Criminale din Brașov. Vă vor ajuta să porniți spre ei. Câteva minute mai târziu, doi polițiști și un infractor urcau în mașina poliției. Abia acum tânăra simți că se descătușează, că libertatea are și pentru ea câteva nuanțe de senin. Referință Bibliografică: PROMISIUNEA DE JOI (XIX) / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 915, Anul III, 03 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
a se întâmpla povestea din pat! - Un tonic. Meritai să te ajut după proba crucificării! - Ești nebună? Ce-a fost mascarada asta, tatuajul, orgia, crucificarea... N-au avut niciun sens! - Dar ce mai are vreun sens acum, în democrație, dragule? Descătușează-te moral pentru cătușele iubirii. - Așa?! - Dar știi vreo altă metodă? Ia-o drept un viol, sau drept răzbunare pentru miile de femei siluite și violate. Îmi pot permite să dau astfel de lecții!zise ea. - Tu, cum poți să
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
condus coruri și orchestre, având cu ele numeroase participări în spectacole, emisiuni televizate, festivaluri... a compus melodii și versuri. A înșirui tot ceea ce a izbucnit din inima profesorului dirijor și compozitor Mihai Drimbe, zbuciumată până la ultima palpitație, tot ce a descătușat în muzica lui, nu se poate, pentru că destinul i-a întins pulbere stelară pe bagheta vijelioasă. A avut o familie frumoasă în mijlocul căreia a redobândit liniștea risipită fără măsură, pe scenă, cu trude, surâsuri și suspine. Orașul Buhuși și-ar
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
1896 din 10 martie 2016 Toate Articolele Autorului de trup de miresme de coli de scris dar îți scriu un lănțișor la gât ca un pandantiv regăsit e clipa a să te duc la dezlegare de deochi am să te descătușez de lacăte apoi am să pun chei la brelocul inimii din cealaltă femeie din mine Referință Bibliografică: ÎȚI SCRIU PE MIRESE JEFUITE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1896, Anul VI, 10 martie 2016. Drepturi de Autor
ÎŢI SCRIU PE MIRESE JEFUITE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363408_a_364737]
-
momente și vise de durere Invăț să mă alătur... trăirii paralele. Un nor pufos mă-mbie să mă întind pe el Ciudată-nchipuire din globul nebular... Zăresc Calea lactee neînjugată-n timp. Simt sufletu-mi cum zboară prin veșnicul Olimp. Descătușată-n noapte de umbre-apăsătoare, Clipa adormită se scurge-n stropi de vise... O șoaptă mă trezește spunându-mi: ” Te iubesc!” In brațele-ți fierbinți coșmarul îl gonesc. Doresc să știi, Iubite, că-n vis am suferit... Mă zbăteam în gheara
DE TIMPUL VA SOSI ȘI VOI PLECA SPRE STELE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363423_a_364752]
-
ca o solie... Trecătoare povară iar aducând. Lumea mai bună pare să fie, Îmbrăcată în albul acesta veșmânt. Cluj Napoca 5 februarie 2016 Umblare zilnică Am îngenunchiat dimineața Pe norul luminos ținut în mâna Ta... Să-ți pot aduce închinarea mea, Descătușat de lumea asta rea. Să pot a-Ți spune despre mine, Despre dorul ce-l port în inima mea, Despre așteptarea care mă susține Și despre dorința vie de a face voia Ta. Ți-aș spune mult mai multe despre
POEME DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363427_a_364756]
-
ori, numai de ea știută. Fiecare vers, fiecare strofă și toate la un loc dau poeziei linia sentimentală în care educația și sensibilitatea se petrec cu puterea chemată să mângâie lacrima interioară, pe alocuri crudă și nemărginită. Gândurile poetei par descătușate din însăși maturitatea existenței peste care timpul a tot clădit în ireversibila-i trecere. Fără să abordez și fără să-i laud strădania, vreau, totuși, să-i critic bunătatea inimii în niște vremuri în care lumea pare rătăcită, încăpățânată dar
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
obicei ce-și găsește originea în societățile rafinate, cu ecouri și în secolul al XIX-lea românesc, cum ar fi Alecsandri sau Odobescu. E o consecință firească a talentului epistolary, care acționează nu din motive exterioare, ci din impulsuri proprii, descătușând bucuria de a se afla mereu în dialog, a se consuma, uneori cu rezultate surprinzătoare, într-o causerie al cărui singur adevăr beneficiar e posteritatea. Jean Cocteau remarcă undeva că după ce sunt primate”scrisorie încep a trăi în inactualitate “, dar
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
obicei ce-și găsește originea în societățile rafinate, cu ecouri și în secolul al XIX-lea românesc, cum ar fi Alecsandri sau Odobescu. E o consecință firească a talentului epistolary, care acționează nu din motive exterioare, ci din impulsuri proprii, descătușând bucuria de a se afla mereu în dialog, a se consuma, uneori cu rezultate surprinzătoare, într-o causerie al cărui singur adevăr beneficiar e posteritatea. Jean Cocteau remarcă undeva că după ce sunt primate”scrisorie încep a trăi în inactualitate “, dar
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
scârțăie în șuruburile ruginite. Doru gâfâia de plăcere. Primise un dar neașteptat din partea fetei. Mădălina gemea din ce în ce mai tare. Avea o dorință teribilă să se răzbune pe Alexandru, nu pentru că a furat-o, nu! Ci pentru că îl iubea! Voia să se descătușeze de iubirea ei pentru acel hoț, voia să se dăruiască pe această bancă, cu toată ființa ei, ca o pedeapsă pentru cel pe care încă îl iubea. Orgasmul multiplu a făcut-o să țipe ca o pasăre rănită. Ceva din
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 1 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360899_a_362228]
-
Cănd se deschid ferestre-n zori, Să intre iar lumina nudă Ca-n rai ninsorile de flori. De nu-nțeleg cuvintele și lumea, Cănd unde reci revarsă un fior Pe înger o să-l chem în rugă Să-mi dea surăs descătușat de nor. Culorile le iau din curcubee Frănturi de nuanțe din eternitate, Le croșetez pe tivul vieții mele Și-apoi în dar, vi le trimit pe toate. Februarie 2014 foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Ferestre / Camelia Cristea : Confluențe Literare
FERESTRE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364078_a_365407]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > COMUNIUNE Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1067 din 02 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului adânc surâs din picături de stele urcând în formă tristă de sărut descătușează mișcarea universului de foc al pașilor pustii risipit legământ pe-altarul de granit al timpului alungat în ecoul îngrădirii creând lumină din nelumină agățat de nestinsă sortire mișcă constelații la granița credinței alungă galaxii de nisip în clepsidra albastră dintre
COMUNIUNE de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363080_a_364409]
-
din rigorile tiparului, dar încărcate de lumină( uneori) sau dramatism( alteori), se revarsă necontenit peste acest flux vital, peste acest miracol existențial. Făcând o introspecție calmă a vieții, poeta Irina Lucia Mihalca înțelege că numai cu ajutorul cuvintelor poate să-și descătușeze eul, să-și comunice bucuriile și zbuciumul. Astfel, se așează în fața hârtiei albe și scrie... „scriu pentru că așa simt, din iubire, din lacrimă, din dor, din durere, din razele de lumină sau umbrele împrăștiate de norii cercului lăuntric.” „ scriu din
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
trad.din limba cehă)], înfigându-și călcâiele în spatele meu. Simțeam cum se învălmășeau în trupul ei șuvoaiele fierbinți ale dorințelor, dezlănțuirea simțurilor necontrolate de tumultul ce o înfiora. Pătrunsă de nesățiosul oaspete sosit de la malul mării, se zbătea să-și descătușeze întreaga energie reținută de prea mult timp pentru o femeie tânără. Degetele ni se împleteau, corpurile noastre erau unul singur, aveau aceeași formă, memorând pentru eternitate îmbrățișări de neuitat. Cu zvâcniri puternice, îmi strângea cu picioarele mijlocul, îmi înfigea mâinile
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]