183 matches
-
spun, dumneavoastră mă uimiți. Sau sînteți pe cale să mă uimiți. Am avut o clipă senzația că v-a reușit. Nu vă ascund că intenționat v-am oferit locul acela și numai acela." A început să rîdă încetișor, fără să-și descleșteze maxilarele, nimeni n-a văzut-o în Vladia pe K.F. rîzînd cu poftă, din toata inima. Nici n-ai putea spune ce fel de dinți are. Asta se datora, poate, faptului că avea un fel de frumusețe severă a chipului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și-a dat seama. Îi venea să răsufle ușurat, oricum e altceva cînd știi! Simți cum i se înroșesc urechile, n-avea ce să le facă, totdeauna pățea așa cînd bea vin și cînd se emoționa. Abia reuși să-și descleșteze maxilarele. Zise răgușit "Nu", apoi adaugă spre limpezire. "O altă interpretare nu poate fi, după cîte mi-am dat eu seama!" Mihai Mihail se destinse brusc, oftă, plimbă pe birou un dosar și zise ca pentru sine, dar îndeajus de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
șoptea câteodată vorbe tainice. Maică-sa era bucuroasă. Nu se veselea, nu făcea gură. Numai sub tufele crețe de păr ochii îi luceau împăcați și andrelele săltau mai vioaie, înlănțuind firul albastru în călțuni. Sanis, într-o sară, și-a descleștat fălcile. Vezi? a spus el c-un rânjet bucuros. Vezi? Așa a trebuit să se întâmple... Hahamul nostru-i un om cu multă știință în cap... Noi n-avem minte; dar a trebuit să ne gândim la asta... Iaca, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
așezătură. După acea așezătură se grămădeau grunzuri de ape înghețate. Nu mult apoi ajunseră la izvoare revărsate și la mărghile moi. Culi îndemna calul cu asprime și-l îmboldea necontenit. Nana Floarea nu mai putu răbda și trebui să-și desclește vorba: Tu nu te sui în sanie, băiete? Nu mă sui. —Culi, dragul meu, așa mergem prea încet. Mergem cum putem. —Vai, vai, suflete, se întoarse ea spre bolnavă, spune-i și tu omului tău să se îmblânzească. Sania se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de acaparat, încât iubirea lor sau ce-o fi fost între ei se alterase sub impactul acelor desfășurări sociale, împotriva voinței sale, gândind că trebuie nu numai să-i spună toate astea, ci să și explice, străduindu-se să-și descleșteze buzele, reușind să spună un cuvânt, dar exact în acel moment Ioana Sandi dispărând ca un fum, de parcă ar fi fost risipită de șuierul vorbei sale sau nici n-ar fi fost, ci un vis în vis, din moment ce Ileana Roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-se. Discutând fleacuri. Privindu-se cu încordare. Aruncându-se de gâtul lui, încolăcindu-i grumazul și umerii cu brațele-i subțiri peste care i se revărsau pletele blonde, șoptindu-i „nu sunt în stare acum nici măcar să fac dragoste“, apoi descleștându-se brusc și ținându-l la distanță, frământându-și mâinile, stăpânindu-se, mergând agitat prin camera îngustă, stăpânindu-se. Așezându-se iarăși pe marginea patului, alături de el, întinzând mâna și atingându-i cu buricele degetelor obrazul, zicând: „Nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nimic. Pe urmă buzele lui au început să se miște rar și am privit cu atenție și am înțeles vorbele pe care le repeta necontenit: «Vezi că-mi poți purta sufletul în mâini?Ă. Atunci m-am destins, mi-am descleștat în sfârșit tălpile goale din nisipul umed, am început să merg, m-am învârtit odată sau de două ori cu vasul în brațe, și el râdea înăuntru, și dintr-odată am auzit și vuietul mării, care nu existase până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
încleștate îi zvâcneau nervos și arăta rău și dur și abia atunci ea l-a privit cu atenție și a izbucnit în lacrimi, în timp ce deschidea ușa coborând valvârtej pe scări. Și pe urmă lui îi venea să urle, i se descleștaseră fălcile în sfârșit, dar nu mai avea cui să-i vorbească. A fumat un pachet de țigări, își simțea gura amară ca o rană. N-a lucrat nimic. Avea o sticlă de votcă și a început să bea. N-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ei de fotografii dinaintea căsătoriei, imagini dintr-un film Încîntător, În care ea juca rolul surorii lui mai mari. — Jamie! Să nu mai spui niciodată așa ceva... N-ai s-o omori pe doică și nici pe altcineva. Tatăl său Își descleștă mînile, iar Jim Își dădu seama cît de epuizat era. Adesea, lui Jim i se părea că tatăl său se străduia să rămînă prea calm, sub povara amenințărilor aduse firmei sale de către sindicatele comuniste, a activității sale la Asociația Rezidenților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Cum comunică ei cu restul lumii? se întrebase tot drumul, de când trecuse granița principatelor, înjurând printre dinți și de unul singur. Dar prezența prințului, disponibilitatea acestuia îl cuceriră până la urmă, iar rafinamentul bucatelor și vinul acela ca o ambrozie îi descleștară maxilarele. Se trezi vorbind cu plăcere. În fond, pentru asta venise: ca să vorbească, să le bage în cap atât rușilor, cât și turcilor, că trebuiau să încheie naibii prăpădita aia de pace dacă nu doreau să fie înghițiți de Napoleon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și fără să mă solicite cineva, spusei dintr-odată „abece”. Problema era dezlegată. Se vede treaba, că ochii îmi erau prea sticloși și dădeau de bănuit, căci maica mea, răcnind ca o leoaică lângă puiul nimerit în plin, mi-a descleștat fălcile cu toate cele zece degete ca să mi se uite în gură. „Ai băut otravă?” plânse mama, în vreme ce Gloria nu știa cum să-mi intre în voie. Ca să-mi facă plăcere, spunea că e gata să se despartă de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ridica și cobora bățul, iar încheietura mâinii îi zvâcnea când câinele se încorda în aer. Violu’ mârâia, scheuna, gâfâia. Danny își dădu seama ce se întâmplă și se fixă asupra fundurilor de pahar. Violu’ scăpă un ultim mârâit/ scheunat/ gâfâit, descleștându-și apoi colții și căzând la pământ. Conklin râse. — Văd că n-ai nici un pic de simț al umorului când vine vorba de un pitbull. Pune întrebări, băiete! Am un văr care-i la asigurări, așa că am o simpatie pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mult mai atractivă. Și, tot sincer vorbind, tu și ceilalți ați devenit mult prea inactivi ca să ne mai obosim cu voi. Mal îl privi pe Rolff și văzu că înghițise minciuna: umerii lui robuști se destinseră și pumnii i se descleștară. Următoarea lui întrebare punea punctul pe i: — De unde știu eu că nu veți face același lucru și cu mine? Mal spuse: — Marele juriu e activ în mod oficial și vei primi imunitate din partea acuzării, un lucru pe care nu i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu care intenționam să găsesc, la Moscova, cele câteva ruble necesare cumpărării unor discuri cu Sviatoslav Richter; l-am bătut ușor pe umăr, el se întoarse spre mine, nici mirat, nici apatic, și când văzu sticla din mâna mea își descleștă maxilarele într-o destindere - cel puțin așa o înregistram eu - a întregii sale ființe și, desigur, ideologii, i-am spus că i-o dăruiesc, el urmând să decidă pentru cine va bea: pentru Tolstoi, pentru Cehov, pentru Babel, scriitorii mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ori pe zi și se întorcea repede, așa fel ca să nu fie și să fie mereu acasă. Deprins cu iobăgia nesfârșită a Linei nu se așteptase să ia lucrurile în felul ăsta. Se temea acum de ea. Lina nu se descleșta, nu vorbea, nu răspundea, învrăjbită, cu mutra cuiva care vrea să dea o lovitură urâtă. Lică, fără presimțiri, își terminase plimbarea în Ardeal cu prințesa Ada, iar cucoana Vera, dimineața, când deschidea geamul admira casa din față: - Halal casă! . . . Asta
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
angajase muzica militară, sosită din vreme, ce se odihnea acum, înapoia bisericei. După consultări cu Elena și Nory, care amândouă opinase pentru serviciul însoțit de cor, convenise și cu "Gîntarea", ce se alăturase corului permanent al bisericei. Un zel postum descleștat de cuvântul, probabil energic, al lui Lică, urma îndărătniciei. Era poate și sentimentul compensației după legea de a da cui nu mai are nici un fel de nevoie. Vecinii umpleau curtea verde. Mortul nefiind din cartier nu se știa bine de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
sunt puse. Blestemul fragilității în scenele erotice pare să fie cauzat de amestecul letal dintre metafizică și obsesii sau „poze“ machiste. Un citat mai lung, dar care merită: „Între timp ea își strecurase două degete în întregime în gura mea, descleștându-mi dinții. Cred că unduirile limbii mele umede îi făceau mare plăcere, pentru că începu să geamă ritmic și din ce în ce mai profund. Ceva mă reținea totuși să continui preludiul. Simțeam că am în gură niște falange murdare, pe care le sugeam inconștient
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
abanos era și ea cuviincioasă. Lucrurile participau azi cu un tact și cu o inteligență nespusă la împrejurările zbuciumate ale oamenilor. Tabloul de interior era expresiv. Privitorul înțelegea că toate acele personagii așteptau ceva sau pe cineva care să le descleșteze poza. Două perechi de ochi, țintiți cu o statornicie neliniștită spre ferestre, dau indicația acelei așteptări: ai Lenorei și ai lui Mini. Celelalte trei: Lina, Elena, Nory, cu toate că întoarse spre interiorul camerei, tiveau o privire a ochilor dinăuntru îndreptată tot
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
visa, uneori. Un pește citric. Dominique știuse de la prima înghi ți tură că acolo, în sosul acela, de culoarea șofranului, se despărțeau pentru totdeauna, printre capere și zeama parfumată a fructului. Mâncase în tăcere, până la ultima înghițitură, când maxilarele se descleștaseră cu greu și vocea ei șoptise, moale și fără culori, ultimele vorbe pe care le împărțeau, ea și rusul. — Foarte bun. Se iubiseră fără fasoane. În gesturi obișnuite, plicticoase, poate. Non-cinematografic. Și totuși, asta era tot ce păstra, acum, când
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nu mai există în afara tandemului pe care-l formează cu copilul (devenitommare). Poate că nu va suna. Nu-și va lăsa dege tele grele pe clanță. O vreme, privește disperată cum puterea gândului ei ajunge, tentacular, până la el, cum îi descleștează degetele care stau să o cheme, printr-o bătaie la ușă, până la el. Umerii aduși se înde părtează. Dominique se întoarce în așternutul de culoarea păpădiei și-și trage plapuma până sub bărbie, până sub ochi, până la rădăcina frunții. A
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nu era al lui. Dar când mâinile lor se uniră mai bine, în clipa aceea se întâmplă ceva nemaipomenit: amândoi simțiră, în același timp, un fior asemenea unui curent electric, care îi magnetiză, lipindu-i, fără putința de a se descleșta. Se priviră preț de câteva momente nedumeriți. Pe chipurile lor apăru o lumină dulce, ca un semn coborât din înalturi, prevestind mugurii unei împăcări și ai liniștii ce își căuta de multă vreme un culcuș în care să se aciueze
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pe niște fire sub tensiune căzute la pământ. A stat întins carbonizat, tot pe masa asta, dar nu ca un creștin, cu mâinile pe piept, ci cu ele la prohab, ținându-și urinarul, căci nu i-au mai putut fi descleștate... Mi-am cernut toată viața; i-am dat faldurile la o parte, cotrobăind în cele mai întunecoase unghere, în căutarea greșelii pentru care am fost atât de aspru pedepsit. Mi-am cercetat corpul, să găsesc un semn malefic din naștere
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de mână. Cadavrele erau despărțite anevoie, de câte ori se elibera spațiul pentru o nouă Încărcătură a trupurilor vieții, jilave și Împăstate de urină, cu picioarele mânjite de fecale și de sânge menstrual. Cam vreo douăzeci de muncitori Îi căutau În gură, descleștând‑o cu o bară metalică. Alții Îi controlau În anus și În organele genitale, căutând bani, diamante, aur. Dentiștii le smulgeau cu cleștele tot soiul de lucrări dentare, punți, coroane.“ În mijlocul lor stătea căpitanul Wirt. În buzunarul de sus al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
care vă intră în curte să vă umple gratuit rezervorul de apă! Și încă fără să o știe! Pufni în râs, de unul singur, și se uită pe furiș în palma-i gravată dureros. Multă vreme, după aceea, nu-și descleștă palma înțepată, nici chiar pentru a se spăla dimineața sau înainte de mese, spre năduful manifest, exprimat, cu voce plângătoare, de fragila sa soție, tot mai îngrijorată de purtarea lui, ieșită din tipicul oamenilor civilizați. În biroul său de acasă, zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cuvânt. — Te-ai așezat? N-o să-ți vină să crezi. Dumnezeu mi-e martor că nici mie nu-mi vine să cred. — Henry, spuse ea calm. Te rog. — Tocmai am vorbit cu Jesse Chapman... Oh, slavă Domnului, se gândi Leigh, descleștându-și în sfârșit mâinile. Mă sună doar să-mi spună că Jesse și-a ales un editor. Știa că ar trebui să-i pese dacă el alesese sau nu editura Brooks Harris, dar se simțea mult prea ușurată. —... și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]