495 matches
-
hotel din cele mai civilizate ale Bucureștiului, atât în funcție de servicii cât și de spațiu, personal, prețuri etc., are un portofoliu cu implicare personală mai singulară și cu decisivitate fermă, indeclinabilă. Nu e de dorit pentru sărmanii slujitori ai scriiturii să descoase de tot haina pe care o poartă o personalitate cu o atât de importantă răspundere, pentru că dacă ei ar putea cunoaște și înțelege cum se poartă, haina aceasta, ar îmbrăca-o la rându-le însă cei mai mulți socotesc just că nu
CĂLIN ILE. FRUCTIFICÂND PÂNĂ LA „PICĂTURĂ” TIMPUL…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382399_a_383728]
-
Va putea dansa și mai ritmat după perioada de recuperare intensivă din baza de tratament a Complexului meu, completă el glumeț. - Nici nu mă îndoiesc de acest lucru răspunse Gloria privind-o cu interes pe fată. Parcă dorea s-o descoasă: - "Ei! Cum a fost? Ți se pare atrăgător? Ți-l mai dorești? Te-ai simțit bine în brațele lui?" Încă de la plecarea din Focșani, Gloria a intuit că în căpșorul fetei s-a fixat o dorință pe care ținea neapărat
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383446_a_384775]
-
imposibilă viața de soldat pentru mine.“ ,, În noaptea asta te simt cu chef de vorbă nu că în acele nopți pe care le-am mai stat pe aici și nu prea ai vorbit. Hai să te întreb ceva ca să te descos puțin sunt și lucruri pe care le-ai făcut în armată și îți amintești cu rușine?“ ,, Da sunt, spuse Emil.“ Iar Ionuț continuă: ,,Bine, bine toți le avem dar ia spune-mi ceva despre cum ai început la regiment de unde
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]
-
telefonul. Era tot soțul ei care îi repeta că a ajuns bine și că se va întoarce mâine după-amiază. O avertiză să restrângă pungile din lada frigorifică pentru că avea nevoie de două sertare goale. În condiții normale l-ar fi descusut despre ce este vorba și i-ar fi spus răspicat că nu le mai trebuie carne, căci cu siguranță despre asta era vorba, dar acum nu-i rămase altceva de făcut decât să tacă și să înghită. „Carne proaspătă pe
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
am dormit Plutesc vrăjit de ele. Tu bați la ușă-ncetișor, Emoții-mi curg prin vene, Pe buze mă săruți ușor Doar fluturând din gene, Iubita mea cu trup felin Și voaluri de mătase, Iubirea ta devine chin și rănile-mi descoase, Hai mai aproape-n visul meu, pe patul meu te-așterne, ca un parfum de Dumnezeu mă satură... mă cerne... Să fiu covorul tău de flori, Mireasmă trupu-ți fie, Iubindu-ne de mii de ori Pe-această temelie, Iar mâine
MISTERELE IUBIRII de ANA PODARU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382822_a_384151]
-
limbajul comun în 2002, de un programator britanic numit Nick Pelling. Dar pentru Alexandru Iosup lucrurile acestea au început cumva din copilărie. Alexandru a descoperit calculatorul în 1992, în casele prietenilor și vecinilor. În spatele jocurilor, mintea lui a început să descoasă algoritmii prin care acestea funcționau. A învățat rapid un limbaj de programare numit Basic și a decis că vrea să lucreze pe calculatoare. „Exploram lumi și o făceam singur. Am crezut că pot să creez propriul meu univers“, spune cercetătorul
Românul care a devenit profesorul anului în Olanda: „Am fost un etern nemulţumit de sistemul de educaţie“ [Corola-blog/BlogPost/92848_a_94140]
-
fiecare dată, trec în spațiul celălalt, unde - niciodată - persoana a IV-a nu poate fi ajunsă, atinsă, agresată de celelalte trei. Habar nu ai de nimic, doctore, deși crezi că știi tot; psihanaliza dumitale - alt mod scârbos de-a mă descoase - nu face doi bani pentr-un subiect care se raportează la alte dimensiuni; ești penibil, doctore, voi dovedi. În instanță, fiindcă ne vom judeca. Voi prezenta, drept probă - împotriva dumitale și a tuturor - o telegramă primită, de curând, de la Magistrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
De bine sau de ne-bine, important era că ea putea să facă ceva, să se miște, să acționeze, nu zăcea paralizată și dezorientată ca mine, așteptând să apară un Godot pe nume Zoran care să... Să ce? Să mă descoasă În legătură cu Eva? Hm... Individul putea fi oricum, prost Însă, nu. Și nici el nu cred că mă considera pe mine handicapat. Aș fi pariat că nu va rosti nici măcar o dată numele femeii. Ce păcat că n-aveam la Îndemână un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
în cerneală. Dacă acei care astăzi dorm atât de profund cu capul pe perne de puf și-ar da seama pe ce dorm ei de fapt, toți ar avea coșmaruri. Din păcate însă, aproape nimeni nu are curajul să-și descoase perna și să găsească acolo pana ce-ar putea să exprime adevărul. O prejudecată la fel de păgubitoare acționează și în cazul principalului furnizor contemporan de pene - gâscă. Cu aerul ei ușor de tâmpenie, gâscă păcălește pe mulți. Dar în aripa fiecărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
repezise ca un începător la portieră și atinsese cu mâna liberă suprafața cromată a mânerului de metal. Puștiul, pentru că în sinea sa așa îi spunea tânărului său coleg, avea perfectă dreptate. Se întoarse spre directorul societății și începu să-l descoase ca să stabilească ce se întâmplase cu șoferul și mașina începând de ieri seară și până acum. Cristian Toma dădu încet ocol camionului. Privi în jur cu atenție, examinând amănunțit cabina și apoi se apropie de peridoc. Nu căuta nimic anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
acasă, iar femeia mersese la poșta din sat ca să poată vorbi cu el la unitate. Ce-ai făcut, mamă? îl întrebase ea îngrijorată, imediat ce îi auzise vocea în receptor. Ieri, au venit niște ofițeri la noi acasă și m-au descusut despre tine. Mi-au pus atâtea întrebări despre tine, de m-au băgat în toți sperieții. Ce putea să-i spună? Cum s-o liniștească? Nici el nu pricepea despre ce putea fi vorba, mai ales în urma discuției cu Cerkatov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
rămăsese la locul său, indiferent la tot ce se petrecea în jur. Întâmplările prin care trecuse îl marcaseră profund. Încă nu reușise să înțeleagă ce se petrecuse cu el. Avea nevoie de liniște ca să mediteze. Socrul său încercase să-l descoase pe drum, bombardându-l cu o mulțime de întrebări. Răspunsese evaziv, uneori numai ridicând din umeri, ori chiar rămânând tăcut, tocmai pentru că, înainte de toate trebuia el să își pună gândurile în ordine. Senzația de sfârșeală și căderea în gol, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
principală și ea este cea care, dacă nu mă înșel, ne va aduce pe tavă posibilitatea de a rezolva, o dată pentru totdeauna, o problemă în care abia am reușit, cel mult, să facem mici cârpeli care nu întârzie să se descoasă și care lasă totul în aceeași stare, Nu înțeleg unde vreți să ajungeți, explicați-vă, vă rog, Domnule președinte, domnii mei, să îndrăznim să facem un pas înainte, să înlocuim tăcerea prin cuvânt, să terminăm cu această atitudine inutilă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
se odihnea în continuare sub giulgiul său de lână udă. Cu toate astea, judecătorului îi priiseră ouăle. Ba chiar sunt sigur că i s-au părut mai bune datorită împrejurării în care le mâncase. Brăchut își isprăvise povestea. Judecătorul îl descususe pe îndelete în timp ce mesteca micile lumi, ca un cunoscător. „Bine, bine, bine...“, spuse ridicându-se și aranjându-și plastronul. Apoi privi peisajul, scrutându-l parcă până în străfundul ochilor. Era în continuare la fel de țeapăn, cu pălăria bine aranjată pe cap. Dimineața își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
fusese cunoscut și adulat, dar Princeton Îl stimula, iar În viitor, dacă reușea să insereze capătul pârghiei În sistem se găseau multe lucruri menite să deștepte un Machiavelli ce dormita În el. Cluburile studenților seniori, În legătură cu care, vara trecută, Îl descususe pe un absolvent care se lăsase cam greu, Îi excitau imaginația: Ivy, detașat și aristocratic de-ți lua piuitul; Cottage, un amestec impresionant de aventurieri grozavi și craidoni bine Îmbrăcați; Tiger Inn, cu membri atletici, spătoși, revitalizat de perfecționarea onestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cumva, eu urcam sau coboram? Ne povestea apoi în clasă întâmplarea și râdea de parcă i se petrecuse altuia. Îmi aduc aminte extraordinar de clar prima zi de școală. Ne-a plasat pe toți în bănci, apoi ne-a luat la descusut, cine suntem, ce vrem, mă rog, tot tacâmul zilei ca să ne cunoaștem între noi. La sfârșit îl aud graseind inconfundabil: ― Zoe dragă, avem prea mulți urâți în clasă, ce ne facem? ― Maestre, spune Zoe, or fi urâți, dar sunt talentați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
mai omorî animale și ascultă mai bine ce am de zis, o dojenește Sophie. Vreau să inițiez un experiment record, prin care să‑mi ating cât mai repede limitele impuse, confecționând, de exemplu, o grenadă artizanală. Deja știu rețeta, am descusut‑o pe maică‑mea, care‑i chimistă. Anna e departe, dar Rainer e mai aproape de persoana iubită și simte brusc că‑i gata să se scape pe el de frică. Spune: Sophie, se apropie bacalaureatul, n‑ar fi mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
în rai. sub rochița ta ce șade, precum roua pe o floare, mă întind, când frunza cade, să prind ultima candoare. și mă țin cât pot de coapse, și cu brațul, și cu gura, dar mă tem că s-o descoase și o să mă dau de-a... dura. Referință Bibliografică: sub rochița ta... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 980, Anul III, 06 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SUB ROCHIŢA TA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364361_a_365690]
-
carne o fripturica sau acolo ce-o fi dar și c-un șoricel s-ar mulțumi. dar cu o țară întreagă, de soricei plină, ar avea și de mic dejun și de pranz și de cină așa că acum mă tot descoase chiar îmi promite că va sta el de șase când șoricelul , de-acum bun amic o sa ma invite la el iar un pic. acum sare în jurul meu că și țânțarul și văd că pregătește cărbunii, grătarul, motanul vă spun rămâne
ŢARA ŞORICEILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361349_a_362678]
-
semn de departe cu mâna să stea pe loc. -Ce e cu voi?- mai avu el puterea să întrebe. -Dar cu tine ce e?- i-o reteză Andra. -Te-am căutat pe Giurgiului, eram îngrijorat! Tu, Paule, parcă plecasei acasă?-îl descusu el pe prietenul său. -Ne-a chemat înapoi Politehnica și-am venit cu trenul de seară prin Roșiori! Stau în Regie. S-au deschis căminele, nouă ne-au dat și arme să păzim Facultatea! -Atenție, fraților, feriți-vă pielea că ce-
REVOLUŢIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363466_a_364795]
-
dicționare pe care nu le mai simt să le scot ochii lipiți ca niște tablouri de peretele acesta ieftin ori să le arunc în mare precum niște pietre de sare fără sare... am încercat cu toate încercările până m-am descusut aproape de tine Referință Bibliografică: în bocancii tăi / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1111, Anul IV, 15 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Vasile Pin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ÎN BOCANCII TĂI de VASILE PIN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361012_a_362341]
-
pentru tihna sufletească. Și nu e chiar rău, dimpotrivă. Mărturisesc că despre Roza Lentini nu am citit mare lucru, așa că, surpriza și curiozitatea au fost duble, din capul locului. Tema morții, atât de familiară poeților este pusă pe tapet și descusută pe toate fețele, până aproape de incantație, de fapt, a face cunoștință cu termenul, nu înseamnă și a ți-l însuși, a te împrieteni cu el? Se zice: ai grijă de ce cuvinte rostești și de ceea ce-ți dorești. Pentru că se
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
în oraș. S-a certat cu părinții, nu au vorbit un an de zile aproape și iată că acum s-au împăcat și apele încep să reintre în matca lor. Mai mult nici eu nu știu că nu l-am descusut de toate amănuntele din familia lui. Aveam alte priorități atunci, spuse ea zâmbind. - Te cred. La un asemenea bărbat frumos și cu o situație ca a lui și eu aș fi avut alte priorități. Poate mă aude Viorel, vorbind așa
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
văru' Ion, Când toți îl știm că-i prost fără pereche, N-are habar s-ascută un creion!?... Am dat de el atunci, că-s norocos, La crâșmă, unde zilnic ne-ntâlnim Și l-am cinstit cu gându' să-l descos, Că popa știe tot iar noi nu știm, Și-l întrebai , mai rău ca și pe hoți, Că-mi spuse tot, (eu mai dădui un rând !), Chiar se jură, să-i sară ochii toți, De scris, n-a scris, să
POVESTE DIN SATUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364173_a_365502]
-
Această curiozitate a lui îi fu providențială, aflând astfel că cei doi străini vorbesc despre cu totul altceva decât vorbea toată lumea, fie bogați, fie săraci. Așa că, porunci servitorului să vină cu cei doi misionari străini la taraba lui, să-i descoase mai bine. În loc să-și stingă curiozitatea, discuția cu străinii se aprindea mai tare. Cu cât auzea mai multe de la acești misionari, cu atât își dădea seama că se află de abia la început cu cunoașterea. De la o vreme, îndrăgi aceste
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]