71,108 matches
-
într-un moment în care filmul american este în plină cruciadă pentru pentru monopolizarea pieței. Și, încă o dată, am picat prost, pentru că lumea aceasta, care se construiește după '89, este o lume extrem de dinamică și, de aceea, foarte greu de descris. Ne era mai ușor, probabil, înainte să facem filme despre starea de lucruri fixă, reprezentată de sistemul și ideologia comuniste. Trebuie să te gîndești foarte bine acum, cînd începi un film, ca acel film să nu aibă soarta unui articol
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
care implică reflecție și sensibilitate. Astfel, cele mai familiare elemente de ornamentică populară, ale căror sintaxă și morfologie par atît de evidente, se transformă pe nesimțite în hieroglife, în ideograme ale unui limbaj al întregii umanități. Și Paula Ribariu chiar descrie această umanitate prin hieratismul unor siluete, un fel de spectre aflate la intersecția tridimensionalului cu bidimensionalul, pe al căror eșafodaj reveria ornamentală sparge blindajul neantului, al negrului generalizat, și devine codificație subtilă, scriere sacră camuflată în exuberanță și jubilație cromatică
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
pentru un cititor cu experiență, echivalentă cu dezvăluirea evoluției subiectului într-un roman polițist de duzină. Discursul nu mai produce surprize. Defect care este însă din plin compensat de fluxul tematic: România, românii și Europa în ultimul deceniu. Exilul apare descris într-o lumină foarte autentică. în Hotel Europa, rutina zilnică a unui cuplu este cutremurată de evenimentele din '89 din România. Ochiul naratorului este cinic nu de puține ori - el surprinde și reacțiile "telespectatorilor revoluționari" la revoluția românească transmisă în
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
direct. în Maramureș sînt povestite scene în care francezii se îndreptau spre frigider, își luau provizii și se instalau confortabil în fotolii... Marianne, soția personajului narator, este internată pentru un timp îndelungat. Micile bucurii ale eliberării de sub supravegherea consoartei sînt descrise cu lux de amănunte. Urmează și o eliberare de sub influența amantei... iar de aici drumul naratorului este liber (spre sfîrșitul romanului se va "încurca" cu un încîntător personaj de-al său). Alt plan dezvăluie viața unui mic clan de români
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
Vasile pe care Gigi Kent vroia să-l "scape" de miniatură etc. Ultimul care pătrunde în poveste este naratorul - într-o călătorie spre Maramureș. Intră în joc multe personaje reale, din peisajul cultural și politic contemporan (mai ales românesc). Este descrisă o vizită la Paris a președintelui Emil Constantinescu, sînt ironizați Goma, Liiceanu și mulți alții. Există și multă critică la adresa autorului-personaj "Țepeneag", multe observații fiind juste... Mai ales cele legate de prolificitate. Cum precizam la început, rețeta tinde să sufoce
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
ca negativ: îmbinarea cam rău e mai normală decît cam bun, iar enunțul "a venit cam repede" presupune că ar fi fost preferabil ca venirea să se producă încet. Evident, regulile de uz folosesc mai ales pentru a se putea descrie efectele încălcării lor. în astfel de cazuri se declanșează ironia: cînd cam însoțește un element pozitiv, care nu ar avea de ce fi scuzat, atenuat - "ai o părere cam bună despre tine" (felicitări.post.ro; indic abreviat sursele citatelor care urmează
"Cam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15421_a_16746]
-
Bîtfoi Cartea lui Nicolae Stroescu-Stînișoară intitulată Vremea încercuirii respiră un patos sobru și combativ care amintește de diverși scriitori cu aceeași vână: Camus, de pildă, sau poate mai ales Henri Charrière, devenit celebru sub numele de Papillon. Primul volum, Urmărirea, descrie minuțios avatarurile și intențiile subversive ale lui Dinu Rogojeanu și ale prietenilor săi din perioada 1952-1964. Nu cunosc roman românesc mai aplecat supra explicitării unor tehnici (amatoricești sau nu, însă toate) conspirative. Această dublă condiție a personajelor dă de altfel
Roman sau autobiografie? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15443_a_16768]
-
orizont fizic, de tip solar și meridional, nu este una exterioară, o lumină care izvorăște dintr-o sursă recognoscibilă și se răsfrînge apoi asupra unor obiecte determinate. Lumina ei nu este o lumină cu umbre, ea nu sugerează și nu descrie volume, nu oferă spontaneități și nu creează istorie. Sultana Maitec nu negociază cu lumina aceea barocă, fastuoasă și generatoare de efecte, cu acel lumen spectaculos și tranzitoriu, ci încearcă, în continuarea experiențelor bizantine, medievale și postbizantine, să consacre, într-o
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
și generatoare de efecte, cu acel lumen spectaculos și tranzitoriu, ci încearcă, în continuarea experiențelor bizantine, medievale și postbizantine, să consacre, într-o imagine pură și antiretorică, lumina adevărului, cea necreată, lumina spirituală, acel lux care vine dinlăuntru, care nu descrie efemerul, nu se erodează și nu se risipește. Chiar și acele imagini care par ușor de recunoscut în pictura sa și care, aparent, sunt elementele unor potențiale naturi statice, cum ar fi merele, sau pietrele sau orice altceva, nu sunt
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
a unor trimiteri constante la relatările românești de secol XIX despre Africa - în prima carte românească pe această temă. Există o singură trimitere de acest fel, derizorie în context, la un articol dintr-un număr din septembrie 1999 al Adevărului, descriind un fenomen autohton de canibalism, atunci cînd autoarea face o digresiune pe tema supraviețuirii mitului antropofagiei, independent de legenda populațiilor africane de canibali, secvență ce încheie ultimul capitol al studiului (ciudat mod de a încheia o carte, printr-o digresiune
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
de Austin, profesorul său de la Oxford. O prezentare schematică a ideilor lui Searle riscă să "naivizeze". Încerc, totuși, să desprind cîteva idei fundamentale. Poziția filosofului e tranșant realistă. Există, potrivit lui Searle, o singură lume, ale cărei trăsături esențiale sînt cele descrise de fizică, chimie și alte științe ale naturii; există o realitate exterioară nouă, complet independentă de reprezentările noastre, așa cum e zăpada de pe Everest, și infinit de multe sisteme posibile de reprezentare adecvată a acesteia; există o realitate socială, fapte sociale
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
a bătrîneții. 47 de ani din viața unui om, întîmplător și (fost) geniu. Un damnat învingător, cu un aer deopotrivă vinovat și inocent, cu irizații de umor, plin de bonomie și de blîndețe în tot calvarul. Într-un interviu, actorul descrie întîlnirea pe care a avut-o într-o bună zi, pe platoul de filmare, cu adevăratul John Nash, care are, azi, 74 de ani și se prezintă ca un ins cu un spirit întortochiat, în perpetuă mică ebuliție, capabil să
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
Alex. Ștefănescu Radu Aldulescu, un scriitor autodidact înzestrat cu forță epică, un Jack London al nostru, căruia nici o carte nu i-a rămas nevândută în librării, a terminat de curând de scris un nou roman, Apartament confort doi, în care descrie într-un stil sobru, bărbătesc, societatea românească de azi. Reprezentarea decăderii și dezordinii, a sărăciei halucinante din cartierele muncitorești și a bogăției din lumea interlopă, a miturilor derizorii din viața de fiecare zi nu înăbușă cu totul pâlpâirea a ceea ce
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
al istoriei postbelice ("Copilul trăia eternitatea însăși - pe cînd istoria începuse marea derivă" - Eclipsa inelară), altul cel al însăși istoriei crude, care a distrus, în anii '50, o societate tradițională, a batjocorit valorile umanului în numele unui pretins ideal umanist. Mediul descris de autoare cu o fervoare aparent rece care-i îngăduie lucrătura în amănunt, o acuratețe nu doar psihologică, ci și "sociologică", este al unei zone plurietnice a Transilvaniei, a cărei notă specifică o dau sașii. Comunismul a lovit-o cu
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
A avut mai multe legături (toate reflectate în romane), una singură oficializată, cu Maria Dumitrescu (Ioana din romanul titular), fiind prieten, și apoi, din pricini sentimentale, dușman cu O. Șuluțiu (care-l introdusese în casa Manolovici, aceea atît de crud descrisă de Z. Stancu în Oameni cu joben), acesta regretînd amarnic gestul cînd Holban s-a apropiat de mondena și frivola Lidya, devenită Dania în ultimul roman. Legătura cea mai durabilă a fost cu Florica Codreanu, Milly din Jocurile și Fetița
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
scăpat de sub control, a preferat să tacă. Să scrie "povești orientale", sau să bată drumurile navetei Berlin-București într-o agitată nestare. începuseră să-l urmărească chiar... scrișii săi. Cuvintele deveniră făpturi "morale"". Ficțiunea este renunțarea lui Caragiale de a mai descrie/genera realități. Caragiale a fugit din fața blestemului de a trăi într-o lume... caragialescă: "Caragiale, cred eu, nu ne mai este demult contemporan. Răsfoind presa acestui veac, am impresia că tot ne-am zbătut (și cum ne închesuim și-acum
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
Rodica Zafiu Purismele românești latinizante sînt în genere descrise prin ostilitatea lor globală față de străinismele sau barbarismele care au corupt omogenitatea originară, latină, a limbii. Merită însă analizat mai în detaliu discursul purist - argumentele teoreticienilor sau comentariile diletanților -, pentru a vedea care au fost țintele principale ale polemicii. Influențele
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
mare? Mai înotați pe distanțe lungi ca în vara aceea când, luându-mă la întrecere cu dumneavoastră, am rămas în urmă cu un kilometru? - Ce fel de om sunt? V-am spus: contradictoriu. Nu pot să scriu dacă nu mă descriu. {i totuși, în relațiile cu lumea, am mereu o barieră în față. Sunt prea introvertit și cu o susceptibilitate bolnăvicioasă. Din cauza aceasta, mi-am făcut foarte greu prieteni, deși am tânjit toată viața să reușesc. Aici se află, probabil, principalul
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
perfect al dorului românesc). Pentru Pascoaes, mitul sebastic, promisiunea întoarcerii Regelui Dom Sebastiao (căzut într-o luptă cu maurii în secolul al XVI-lea), era infinit mai interesant decît războaiele mondiale din secolul XX. Scriind biografia Sfîntului Paul, poetul portughez descrie parcă viața unui contemporan: senzația că, în timpul lecturii, ai fost companion al Sfîntului se impune de la primele pagini. Apariția unei asemenea cărți în 1934 l-a impresionat adînc pe Unamuno, care a prezentat-o călduros publicului spaniol. În orășelul din
SCRISORI PORTUGHEZE - Teixeira de Pascoaes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14392_a_15717]
-
reprezentat prin recuzită și flacără, el fiind atît element în sine cît și spațiu de conversiune în care celelalte elemente se întîlnesc și se sublimează. în imaginea lui intră, deopotrivă, mineralul, vegetalul, acvaticul și etericul. Și în același registru sunt descrise toate celelalte elemente. Acest nivel al decriptării și ordonării lumii, cel al contemplației globale, se suprapune, însă, unuia particular, al analizei semantice și textuale. Obiectul său este limbajul, în general, și limbajul plastic, în particular. întregul univers imagistic este, astfel
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
în Vechiul Regat măsurile erau mai drastice decît în Banat, iar în teritoriile recucerite (Basarabia și Bucovina) erau extreme, dat fiind colaboraționismul populației de origine evreiască cu autoritățile sovietice (p. 35). De mare valoare documentară sînt paginile în care autorul descrie viața cotidiană a Timișoarei din vremea copilăriei sale. Constat cu surpriză că, în pofida schimbărilor radicale din viața politică, puține lucruri s-au schimbat în Timișoara între anii '40 (copilăria lui Ioan Holender) și anii '60 (propria mea copilărie timișoreană). Citind
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
stradă, tramvaiul circula prin Piața Operei (inclusiv tipul de tramvai din fotografia reprodusă la sfîrșitul cărții), iar faimosul vas uriaș din Parcul Rozelor este și azi la locul lui, impresionîndu-i la fel de tare, pe copiii noului mileniu. Chiar și specialitățile culinare descrise de Ioan Holender îmi stîrnesc revelații proustiene. Grișul cu lapte ornat cu desene din cacao, supele de pui cu tăiței, tăițeii cu mac și cu nucă, la care aș mai adăuga pogăcelele cu jumări fac parte din cotidianul unei vieți
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
de "alfabet fluturesc"), în care consoana-suport a silabelor dublate e "f": Luca devine Lufucafa; la fel funcționează englezescul eggy-peggy sau aygo-paygo, în care consoana e "g". Lingvistul Otto Jespersen (Mankind, Nation and Individual. From a Linguistic Point of View, 1946) descrie, într-un capitol dedicat "excentricităților lingvistice", asemenea "jocuri copilărești". Putem constata că în daneză există (printre altele) exact sistemul din păsăreasca noastră, bazat deci pe consoana p: "vil du gå din vej?" ("vrei sa mergi pe strada ta?" = "Vrei să
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
esoterice, mitice, mistice ale formulei, a scris, cum se știe, un text doct și captivant Andrei Pleșu). Alte multe exemple privesc introducerea cîte unei silabe fixe - ca în argoul francez numit javanais (cu va, av), Pentru română, fenomenul a fost descris de lingviști (a se vedea, de exemplu, articolul Mioarei Avram, în Enciclopedia limbii române, 2001, unde se semnalează prezența procedeului în aromână și meglenoromână). Unele date apar la folcloriști mai vechi și mai noi, mai ales în măsura în care aceștia s-au
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
limbii române, 2001, unde se semnalează prezența procedeului în aromână și meglenoromână). Unele date apar la folcloriști mai vechi și mai noi, mai ales în măsura în care aceștia s-au ocupat de folclorul ludic. Tudor Pamfile, în Jocuri de copii, I, 1906, descrie introducerea silabei ver înainte de fiecare segment (de obicei silabic) al cuvintelor. în volumul îngrijit de Gh. I. Neagu, Cîntece și jocuri de copii (București, Minerva, 1982), sînt reproduse mai multe exemple: cu her la inițială de silabă - "Herva hersi herle
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]