79,897 matches
-
dintre aceste descrieri, o aventură complet extravagantă, rocambolescă și care să se fi petrecut în acea cameră, sau având-o ca punct de plecare. Ar trebui să rezulte câteva zeci de texte scurte, care vor amalgama - dacă totul merge bine - descrierea cea mai plată și ficțiunea cea mai îndrăzneață. - Olivier Rolin, în numele tuturor celor ce vă citesc și vă admiră în România, vă mulțumesc!
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
din Odesa, unde bărbații sunt despărțiți de femei printr-un gard de sârmă ghimpată ce sugerează lagărul, sau împușcarea unui necunoscut de către agenții de supraveghere (probabil KGB) chiar lângă barul în care se află scriitorul. Atmosfera nu constă nici în descrieri fastuoase, nici în comentarii subiective. E doar acea lentă acumulare de imagini, frânturi de frază, scăpări de gesturi, jumătăți de adevăr și - mai ales - multă tăcere. Aglomerare ce sfârșește, ca în romanele sale, prin a sugera lucrurile importante fără a
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
atuci cînd un copil vine pe lume. Toate, cu atenție analizate de autoare și înfățișate cititorului cu abilitate și evidentă pasiune pentru subiectul abordat. Urmînd sugestiile lui Mihai Pop, obiceiurile sînt privite ca acte de comunicare, după model lingvistic, iar descrierea manifestărilor cutumiare prilejuite de naștere, căreia autoarea îi dedică un întreg capitol, e, din acest punct de vedere, cît se poate de tentantă. O piesă de greutate a cărții e ultimul capitol și mai ales secțiunea finală, care se oprește
Dincolo de primul prag by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15018_a_16343]
-
promptitudine și eficiență boala. Și, desigur, un motiv care nu poate fi trecut cu vederea, este școala, din ce în ce mai neatentă în privința corectitudinii vorbirii românilor. Există cîteva încercări de a sistematiza erorile. Nu există mijloace de a le combate. Dar chiar și descrierea și catalogarea lor este un început. Ca să corectezi, trebuie, mai întîi, să studiezi eroarea. Nu sînt lingvist, dar cred că știu care sînt tipurile cele mai răspîndite și mai nocive de eroare. Unul este folosirea fără noimă a unui mare
Un simpozion incendiar, concluzii devastatoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15056_a_16381]
-
surprizei de a i se fi dezvăluit ceva profund cunoscut și profund redescoperit. Redescoperit, atâta vreme cât Ion Ghica îl recreează, iar recrearea i se așterne dinainte în compoziții în care el însuși este prezent, făcându-ne prin văz și auz, prin descriere întinsă și dialog alert, prin evocare vehementă și mai totdeauna problematizatoare, să sfârșim prin a ne însuși, pe variate planuri, o epocă a istoriei. Un secol, legitimat de N. Manolescu a fi "secolul lui Ion Ghica". Scrisorile către V. Alecsandri
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
Cătălin Constantin Portretele și puținele descrieri de interioare pe care le-a păstrat literatura română de secol XIX ne apar astăzi pitorești, dar, în cea mai mare parte, greu accesibile. Motivul e unul simplu și cît se poate de evident: cuvintele pe care scriitorii epocii le
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
europenizări. Dicționarele glosează astfel de termeni ca arhaisme și oferă o explicație mult prea sumară ca cititorul dornic să înțeleagă și sensul să aibă o reprezentare vizuală cît de cît adecvată. Iar farmecul retrograd ce se desprinde din astfel de descrieri de portrete și de interioare, provocat tocmai de neînțelegerea cuvîntului, nu e o scuză suficientă pentru a trece în aceste pasaje peste sens, mulțumindu-te cu pitorescul sonorității. Dar, cum distanța ce ne separă de astfel de realități e mare
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
în ansamblul ei. Undeva, într-un timp nedeterminat, centrul bucureștean, identificat ca potențial, respiră asemenea unei semințe în fază pregerminativă care a nimerit pe un sol bolnav. Și numărul 1-4 al revistei "Arhitectura" este tocmai fișa clinică a locului, cu descrieri simptomatologice, radiografii, aprecierii ale stării morale și chiar cu prescripții curative. Că deocamdată lipsesc medicamentele este doar un simplu amănunt. Cartea-obiect Literatura și artele plastice se întîlnesc deseori în spațiul mare al culturii. Și pretextul acestei întîlniri este cartea, înțeleasă
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
sporește meritul) de împrejurarea că n-a întîlnit nici o "anchetă"sau "masă rotundă"despre "curajul criticului". Întrebîndu-se dacă ar fi nepoliticos să socotim că un astfel de "curaj"e, uneori, absent, își dă singur răspunsul " Cred că nu". Urmează o descriere a "curajului"în domeniul comentariului literar: "În ce constă el? În a nu avea complexe în fața operelor de primă mînă (cu celelalte lucrul nu-i prea greu), în a-și expune în mod neretușat părerile, sau, cînd e vorba de
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
în engleză - sînt produse mai ales prin compunere (mousepad, webcam), adesea cu ajutorul unor elemente specifice (cyber-, -bot) dar și prin derivare (în jargon apar multe derivări ludice: hackitude, hackification) și prin construire de cuvinte-valiză sau "blends" (Internaut, netizen). Desigur, o descriere a situației din engleză e interesantă mai ales pentru că revelă creativitatea limbajului-sursă, a modelului; descrierea situației din celelalte limbi, inclusiv din română, trebuie să țină seama mai ales de împrumut, calc, adaptare. Semnificativă e compunerea din inițiale: limbajele din Internet
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
cyber-, -bot) dar și prin derivare (în jargon apar multe derivări ludice: hackitude, hackification) și prin construire de cuvinte-valiză sau "blends" (Internaut, netizen). Desigur, o descriere a situației din engleză e interesantă mai ales pentru că revelă creativitatea limbajului-sursă, a modelului; descrierea situației din celelalte limbi, inclusiv din română, trebuie să țină seama mai ales de împrumut, calc, adaptare. Semnificativă e compunerea din inițiale: limbajele din Internet conțin un uz extins al siglelor - de la cele pur tehnice (HTML, URL, BCC), pînă la
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
a specialistului veritabil: să nu generalizeze, extinzînd asupra întregului domeniu trăsăturile unui segment al său, să evite profețiile (" Nu putem prezice schimbarea lingvistică, putem doar să o recunoaștem odată ce s-a produs", p. 22) și mai ales prescriptivismul deghizat în descriere. O singură previziune își face apariția pe parcurs - dar e deja o judecată întemeiată pe fapte prezente: că dezvoltarea Internetului va permite integrarea a tot mai multe dintre trăsăturile normale și diverse ale comunicării umane, cu întreaga lor varietate de
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
semnului, care se cere contemplată în sine, dincolo de valoarea denotativă, chiar și în cazul formulelor științifice. Cu atât mai mult interpretantul final poate deveni sursă de metodă pentru criticii literari, pentru că sunt probleme de estetică problemele pe care le pune descrierea unui semn, a unei opere, așa cum se reprezintă pe sine în aspirația de a reprezenta lumea. În această direcție aș vrea să conduc de aici înainte "povestea fără sfârșit" a operei de rezistență, ca pe o ghicitoare metasemiotică, în care
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
a legitimării oricărei acțiuni de la sursă. Cu expuneri concentrate, ceea ce nu exclude calitatea de a fi cuprinzătoare, Ileana Mihăilă este atentă la orice mișcare a lui G. Călinescu efectuată asupra textului său inițial: reordonarea capitolelor, refolosirea datelor existente în capitolul Descrierea operei, repartizarea vastului material în versiunea din 1947 și reorientarea lui către cele două spații care nu se exclud, universal și românesc. Într-o țesătură de argumente critice, Ileana Mihăilă insistă asupra inovației ediției revăzute, considerînd ca "marea valoare" "împărțirea
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
excelentul punct de pornire, cînd analizează judicios problema capitolului pierdut, cuprinzînd analiza poemelor Fata din grădina de aur și Luceafărul, cînd semnalează capitolul Teme romantice, ca un capitol nou, care nu se regăsește decît în unele pasaje, la origine, în Descrierea operei și în fragmente ale variantei primare din capitolele Cadrul psihic și Cadrul fizic. Cu totul nouă este traducerea titlurilor operelor parcurse de G. Călinescu și a textelor, cu precădere a celor din filosofia germană, versuri, proză din alte literaturi
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
Rodica Zafiu Sistemul actual al pronumelor de politețe românești este destul de diferit de descrierea schematică pe care o propun multe dintre gramaticile noastre. în orice limbă, raporturile între diverse forme lingvistice ale politeții sînt susceptibile de modificări, pentru că depind de factori sociolingvistici (prestigiu, modele străine, transformare internă a relațiilor sociale); evident, ansamblul de forme
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
apropierilor, a stabilirii precursorilor sau a apartenenței la o generație anume. Interesant mi s-a părut faptul că Iordan Datcu este atent și la ceea ce a introdus scriitorul în romanele sau poeziile sale, din preocupările de folclorist: Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei, Ion Budai-Deleanu în Țiganiada, Emanoil Bucuța în romanul Fuga lui Sefki, Marin Bucur în romanul La apa Vavilonului, Domițian Cesereanu în studiul asupra "Cuvintelor potrivite" din Arghezi și folclorul. Desigur, Iordan Datcu se bucură de multiple planuri de desfășurare
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
autoarea unei foarte eficiente critici de tip propagandistic, ajunsă acum pe scena principală, se lovește de o incapacitate critică serioasă." Etc. etc. Praful și pulberea, cum se zice, se aleg de toată critica noastră. Mai rămîne ca autorul acestei sumbre descrieri, dl Poenar, să ne ofere și soluția groaznicei situații în care am ajuns cu toții. Ce e de făcut? Ce e de făcut? (Cronicarul are o idee, mică de tot, dar utilă: înainte de orice, să nu exagerăm). Tot în Steaua, este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
formelor de subiect" din trei filme contemporane pe cale de a deveni clasice: Pădurea spînzuraților de Liviu Ciulei, Pulp Fiction al lui Quentin Tarantino, Arizona Dream de Emir Kusturica. Ele se adaugă cercetării "altor șapte scenarii și filme", confirmată de "alte descrieri de ritmeme din șaisprezece filme și scenarii" (toate capodopere), unele abordate cu concursul studenților cărora Dumitru Carabăț le este profesor. Întrucît nu știu ca volumele în cauză să fi avut parte de altfel de lansări decît în holul facultății, nici măcar
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
încăierare sângeroasă, iar găleata plină cu monede de argint (zestrea miresei) este furată de sărăntocul Săndel - o posibilă întrupare a diavolului. Dar acesta este nimicit de furia sălbatică a vitelor din sat, însetate și scăpate din gospodăriile golite de oameni. Descrierea măcelului din pădurea întunecată, dar și buluceala animalelor scăpate din gospodării, turbate de sete, este sugerată admirabil. Cei doi intelectuali care au ascultat, în fața unui pahar de vin, povestea celui de al treila, o poveste „plină de tâlcuri nedeslușite”, auzită
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
în plină eră informatică, dominată de jocurile pe calculator, vorbesc despre jucăriile lor de pluș, liniștindu-ne: nu a dispărut încă dimensiunea concretă, tactilă și afectivă a jocului; e minunat contrastul între pseudonimele crunte - Devil, Nightmare, Oribilul - și detaliile din descrierea propriilor ursuleți de pluș, evocați în genere cu ironie afectuoasă; termenul generic preferat de autori e animăluțe. Mesajele conțin în primul rînd cîteva indicații în privința surselor onomastice: una dintre acestea este chiar denumirea comercială, numele de pe etichetă: „Lupul albastru pe
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
în dreptul zilei de 9 mai, viața Sfântului Hristofor. Ni se mai spune ce a determinat compararea cu Proloagele lui Dosoftei, cu atenție deosebită asupra unității de conținut între manuscrisul 339, de la B. A. R. și ediția lui Dosoftei din 1682-1686. Descrierea fizică a Sfântului, însemnele sale identificatoare, mitul, cultul, sensibilitatea oamenilor secolului al XVIII-lea și inventivitatea populară și artistică față de universul terifiant și sensibilizarea la Fantastic a omului tuturor timpurilor. Informațiile sunt adunate și transformate în unitate datorită Bibliografiei. Altfel
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
bine întocmit). Într-o scrisoare, primită pe adresa redacției - nici nu ne cunoaștem - autorul își definește „romanul” ca pe... „o parabolă despre destinul culturii, dar și o imagine a virtualităților prozei românești”. Sunt prozatori care excelează în portretizarea eroilor, în descrieri de peisaje, de iarnă, primăvară, vară; în fine, alții sunt tari în dialoguri, în emiterea de idei... Nu am întâlnit însă până acum, în limba română, unul care să fie posedat, năstrușnic posedat de lumea fizică cărților, făcând din cărți
Biblioteca lui Noe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13417_a_14742]
-
coșbuciene, accentul căzând pe coregrafia, pe punerea în scenă a momentelor dramatice. Sunt indicate mai ales influențele livrești care au determinat opțiunea poetului pentru anumite formule artistice precum idila. Andrei Bodiu urmărește armoniile estetizante din versul coșbucian, caracterul scenic al descrierilor de natură, detectând pretutindeni ecouri intertextuale, toate închegate într-o perspectivă clasicizantă: „Tensiunile romantice se topesc în focul idealului de frumusețe pe care-l caută Coșbuc. Armonia naturii e astfel dincolo de sfâșierea momentană a eului. Mai mult, această sfâșiere se
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
nu se facă brusc și să nu fie interpretată ca o comportare nepoliticoasă, vorbitorul recurge la adverbul apoi sau la interjecția hai (hai, la revedere; hai, pa), care constituie elemente de legătură, de trecere spre formula de despărțire” (p. 191). Descrierea e interesantă, dar se potrivește în mai mare măsură construcțiilor cu apoi și doar în parte celor cu hai, al căror uz actual nu pare tocmai unul de menajare politicoasă a interlocutorului; dimpotrivă, sugerează o anume brutalitate - deloc ceremonioasă - a
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]