6,256 matches
-
40 de ani. Cele trei sferturi din Amintirile... lui Mircea Ștefănescu suferă însă de o pedanterie explicativa plictisitoare. Atît călătoriile sale, cît și creația teatrală dramaturgul le îneacă în episoade fie romanțioase că în Ionel Teodoreanu, fie într-o minuțiozitate descriptiva exagerată. În general, însă, în cartea lui Mircea Ștefănescu e interesant de urmărit cum indivizi concreți s-au topit în personaje umplute apoi de actori. Sau cum apar neașteptate corespondențe și chiar - este și titlul unui capitol - "coincidențe" între viață
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
superioară berăriei, cafenelei" (p. 38). O astfel de abordare, bazată pe coordonate ce se regăsesc în majoritatea ipostazelor particulare ale lui homo caragialensis, se oferă că o alternativă la demersul uzual ce-și propune conturarea de "lumi literare", demers pur descriptiv și totodată reductiv, cîtă vreme nu poate acoperi nivelurile multiple ale textului. Dacă profilul personajului și al mediului sau se reliefează cu claritate numai prin apelul la proza scurtă este o întrebare la care Liviu Papadima revine în a treia
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
la noi multe studii punctuale de onomastica literară, concentrate asupra unui text sau a unui autor; ele au însă nevoie de un cadru mai general - în care să fie schițate strategiile dominante (preferințele pentru numele realist sau pentru cel simbolic, descriptiv, evocativ etc.), și în care să apară chiar liste ale numelor la modă la un moment dat. Pentru ultima sinteză e utilă și existența unui fond de contrast extraliterar, alcătuit din date statistice care să indice cît mai exact care
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
Mi se pare - la un nivel de foarte mare (și riscantă) generalitate - că proza românească a oscilat mai ales între strategia numelor "normale", tipice, și cea a numelor hibride, grotești, cu sonorități rebarbative și contraste stilistice interioare. Alte categorii - numele descriptive, transparente sau cele simbolice - sînt desigur prezente, dar în măsura ceva mai redusă. Categoria numelor neutre, realiste, foarte probabile din punct de vedere statistic, de obicei relativ scurte - e puternică în perioada interbelică și se menține și mai tîrziu; o
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
cea ontologica și cea epistemologica, e mai mult presupusa decît analizată. Reconstrucția lui Dolezel funcționează prin celebrele, de-acum, dihotomii formaliste, pe care el le socoate drept ingrediente esențiale ale unor moduri poetice: teoretic/aplicat, universal/particular, exemplificare/analiza, normativ/descriptiv, sincronic/diacronic, retorica/lingvistică/semiotica. Aceste opoziții nu sînt înfățișate de la bun început că axiome teoretice, ci descoperite treptat în teoreticienii pe care autorul îi cercetează, de la Aristotel la formaliștii de la Praga. În gradata lor acumulare, ele determina și liniile
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
altul, si anume de a pune problema în ce măsură sîntem opaci la o gîndire apărută pe teritoriu francez, dar esențialmente altfel decît cea pe care am importat-o deja, si pe care as numi-o, ca să nu mai apelez la etichete descriptive sau evaluative, 68istă. Tocmai ca urmare a existenței acestei opacități încerc, în articolul de față, practic imposibilul. Să prezint două cărți fundamentale, dificile, superbe, fiecare în felul său: Celălalt prin sine însuși al lui Jean Baudrillard și Erotismul lui Georges
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
aprecierea posibilității de integrare a metodologiei de examinare timpurie a nou născuților și sugarilor, pe baza aplicării reacțiilor posturale; 2. Demersul științific al cercetării Cercetarea de față se sprijină pe premize metodologice ce sunt reflectate printr-o serie de metode descriptive, cu referire directă la anchetă și chestionar, instrumentele de investigare constituindu-se ca mijloace de bază în cadrul studiului întreprins de noi pe cei 100 de specialiști participanți. Ancheta a fost efectuată în perioada februarie iunie 2006, în București, în Secțiile
IMPORTANȚA CUNOAŞTERII UNUI DIAGNOSTIC RAPID AL TULBURĂRILOR MEDII ŞI SEVERE DE COORDONARE CENTRALĂ CU POTENȚIAL MAJOR DE EVOLUȚIE SPRE PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Cordun , Daniela Stanca () [Corola-journal/Journalistic/247_a_529]
-
sunt supuse prelucrării statistice. În prima fază au fost calculați coeficienții de consistență internă ai chestionarelor utilizate, respectiv chestionar -medici și chestionar kinetoterapeuți. Întrucât au fost obținuți coeficienți alpha suficient de buni s-a trecut la calcularea celorlalți indicatori statistici descriptivi. Instrumentele au fost realizat după parcurgerea următoarelor etape: trecerea în revistă a teoriilor medicale de specialitate și a cunoștințelor aferente legate de problematica tulburărilor de coordonare centrală medii și grave, premergătoare paraliziilor de tip central. Realizarea unor discuții pe tema
IMPORTANȚA CUNOAŞTERII UNUI DIAGNOSTIC RAPID AL TULBURĂRILOR MEDII ŞI SEVERE DE COORDONARE CENTRALĂ CU POTENȚIAL MAJOR DE EVOLUȚIE SPRE PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Cordun , Daniela Stanca () [Corola-journal/Journalistic/247_a_529]
-
și a altor locuri semnificative de pe harta emoțională a personajului, care-și acordează nu o dată trăirile la exterior, fiecare punct de pe hartă provocându-l la un proces de rememorare sau inoculându-i un anume tip de emoție. În numeroasele pasaje descriptive, Clujul e văzut ca un oraș ambivalent, în care lumea comunistă sapă breșe adânci și lasă urme grotești, întreaga arhitectură suferind transformări dramatice, e un „oraș amestecat, cu gust de imperiu mustăcios, teutonic, a cărui marcă putea fi un ardei
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]
-
numai parțial (din „lipsă de probe”). De astă dată, cu ultima piesă găsită, tabloul e întreg. Iar prefața, intitulată Vameșul, fariseii și „critica leneșă”, ni-l oferă în integralitatea lui. Evident, n-avem de-a face, aici, cu un text descriptiv (cum, prin forța lucrurilor, sunt de-atâtea ori așa-numitele texte de escortă), ci cu o nouă demonstrație. Iar Non credo, oro e punctul de plecare al acesteia. Reluând, odată cu acesta, mai vechi confesiuni ale prozatorului (conform cărora a te
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
panoramică a timpului în opera lui Alecu Russo, precum în Memento mori, și în general la determinările tipologice care trasează linii nebănuite, dar sugestive de analogii, de la Cervantes la Caragiale, a cărui „artă nouă” a întreruperii epicului prin tablouri static descriptive e practicată puțin mai târziu de către Joyce (desigur fără nici o relație materială), și apoi de Urmuz și Călinescu, în Cartea nunții (Meteorologia, IV, 125-126 etc.). Sunt convins că această ediție integrală a Jurnalului lui Radu Petrescu, dincolo de un răsunt considerabil
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
zone care, pur și simplu, comunică și se potențează reciproc, sugerând un efort de construcție mai apropiat regimurilor ambidextre (tipice romancierilor care scriu cu o mână și revin cu cealaltă) decât, nu-i așa, spontaneității poetice. Legitime fiind, aceste observații descriptive nu mi se par totuși esențiale. Cum nici speculația livrescă n-o consider numaidecât necesară. Se poate, desigur, discuta și așa, intertextual: de pildă, poemul Din depărtare (de la pp. 15-16) poate fi urmărit ca o rescriere a cunoscutei Elegii a
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
făptuiri literare ale unui istoric literar, care în tot ce a scris - de la sinteze pe epoci și de la monografii la studii pe chestiuni particulare - și-a întovărășit, pentru cine a avut ochi de văzut, știința și disciplina pozitivă cu vocația descriptivă și narativă, de portretizare și reconstituire epică a faptelor, dând viață documentelor până și în notele și comentariile, în principiu ținute de seci, ale unei ediții critice. Astfel, Al. Săndulescu nu face decât să-și aducă la suprafață și să
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
demersului critic, ornamente analitice cu un presupus potențial metafizic, ci componente intrinseci și explicite ale viziunii plastice a lui Onisim Colta și ale strategiei lui de creație. La un prim nivel, lucrările pictorului sînt adevărate performanțe de iluzionism, de acuratețe descriptivă pe marginea unui anumit subiect, de cele mai multe ori neutru și fără eroism propriu, fără acel înalt potențial de exponențialitate. Un acoperiș de șindrilă, obloanele unei ferestre, un perete de scînduri sau de bîrne de pe care a căzut tencuiala, un paviment
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
amintirea matricială a unei străvechi geometrii minerale, urma abstractă a unei realități sublimate. Realizate exclusiv prin tehnici de atac, fără efecte cromatice și fără nici un alt gen de retorică anexă, lucrările artistei franceze sînt pline de vitalitate, fără a fi descriptive, și sînt puternic marcate de un hieratism înalt, fără căutări ostentative, dar și fără cea mai ușoară urmă de rigiditate. Acest ritm pe care, prin simpla lor juxtapunere, cele trei expoziții i-l imprimă spațiului, determină, prin însăși lumea secvențială
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
Pavel Șușară Într-o evaluare preliminară, de ordin descriptiv, expoziția lui Camilian Demetrescu își sprijină discursul pe trei mari compartimente: sculptură, grafică și tapiserie, iar în ceea ce privește perspectiva morală, ea se fundamentează pe două tipuri de atitudine: unul negativ, care privește deopotrivă agresiunea comunismului din Est și agresiunea pragmatismului liberal
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
români, și ea reeditată în anii nouăzeci de același editor învățat care este dl Iordan Datcu. Aceste monografii rămase de referință pentru că altele n-au apărut sînt lucrări de etnografie spirituală, avea dreptate regretatul Ovidiu Bîrlea, se prezintă ca "monografii descriptive, cu înfățișarea etapelor principale ale fiecărui obicei". Cum a avut grijă să surprindă toate zonele țării sub raportul obiceiurilor și al folclorului (s-a păstrat în arhiva sa de la Suceava o întinsă corespondență cu folcloriști din toate părțile țării care
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
a vieții mele) îmi agrava blocajul săpînd tot mai adînc prăpastia dintre mine și puținii poeți pe care i-aș fi putut iubi") stau alături de texte experimentale, complet diferite: "Vă rog să recapitulați această pagină mai mult florală și, oricum, descriptivă, pe cînd eu așteptam să se înstăpînească primăvara ca s-o pot duce pe Zenobia în lumea aceea sălbatică și tandră și indiferentă față de pieire, ghidat de-a lungul rîpei de fluturele care semăna leit, acum îmi dădeam bine seama
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
simple, pe care tradiția și religia nu le mai ajută, misterul existenței și al făpturii omenești. Rezultatul este aproape o rugăciune laică, sublim scrisă, pe măsură tradusă de Mircea Aurel Buiciuc. Despărțirea de Matiora e construită din materia grea a descriptivului, epicul e într-o permanentă surdină, dialogul parcă murmurat, căci personajele trăiesc plutind în starea de teamă și deopotrivă duioșie pe care le-o provoacă această treptată și inexorabilă apropiere de clipa finală a despărțirii. Matiora este de fapt personajul
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
voios - pînă la derivate vechi sau regionale, de circulație foarte redusă, precum crăpăcios, flămîndicios, îmbuibăcios, năsărîmbos, scărăndăvicios, zgăibos. Unele dintre adjective - mîncăcios, mustăcios, negricios, necredincios, curios - cunosc substantivizări destul de stabile; semantica lor e totuși cea a unor calificative, atribuind trăsături descriptive care nu s-ar fi potrivit cu neologismul în cauză, mai ales cu sensul său de "agent". Sufixul -iot s-a dovedit mai acceptabil din punct de vedere semantic (formînd denumiri de persoane), conotativ (prin valoarea ușor negativă, peiorativă), ba chiar
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
beat, al Consulului însuși, e-urile grecești, contraforturile zburătoare ale d-urilor, t-urile ca niște cruci singuratice la margine de drum", au deschis simbolic o tragedie a alienării de celălalt, de lume, de sine. Lowry are o excepțională forță descriptivă. Recompune un univers lichefiat de căldură și alcool, un Mexic populat de umbre, fie ele ale morților, ori ale viilor. Sub pașii lui M. Laruelle, acest Mexic de- vine un univers familiar, un spațiu al regăsirii nostalgice, dar rămîne totuși
Alcoolul ca substanță metafizică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17115_a_18440]
-
Nicoleta Ghinea David Dorian reușește cu să dea un sens propriei singurătăți. Sinteză a căutărilor, jurnalul exclude de obicei orice posibilitate de mediere cu lumea, dar David Dorian depășește această convenție printr-o suită de bucăți descriptive pe care reușește să le organizeze într-un discurs. Cărții îi lipsește evident "cheia realității" însă autorul își înduioșează publicul prin toate mijloacele stilistice care îi vin la îndemînă. Scriitorul se sfiește să-și afirme propriile convingeri pentru că, filosofic, insul
Jurnal iluzoriu by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17123_a_18448]
-
și blîndețea se contopesc. Cele cîteva accente de umbră, distribuite circular în jurul feței, scot și mai puternic în evidență luminozitatea plastică a portretului și măreția melancolică a modelului. Exactitatea desenului, valorația subtilă a suprafețelor și sugerarea detaliilor fără mari eforturi descriptive trimit viziunea acestui desen către acuitatea stilistică și către laconismul expresiv ale lumii nordice. Dacă în Autoportret-ul din adolescență pictorul cultiva o oarecare ambiguitate și era mai receptiv la senzualitatea materiei cromatice, în Portretul mamei el este un observator
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
ideea specificului național pentru fixarea căreia s-au consumat la noi tone de cerneală și chiar imagologia ca disciplină științifică nouă. Pentru că, nu-i așa?, cum se mai pot construi imagini despre felul cum un popor se reflectă în imaginația descriptivă a altuia, prin factori exponențiali (scriitori, călători, cărți de istorie, geografie sau altele despre bucătăria locului)? M-am gîndit mult la astfel de puncte de vedere citind, cu mare interes, cartea d-lui Andrei Oișteanu Imaginea evreului în cultura română
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
tratat un caz. Iar stilul indirect liber, pe care scriitorul l-a introdus la noi, este tot o trăsătură a naturalismului european. În autorul Momentelor Vianu identifică mijloacele de a-și vedea și auzi eroii. De aceea nu este un descriptiv, "viziunea omului este în proza lui efectul chipului în care omul vorbește și este ascultat", n-a acordat prea mare atenție descripției naturii. Hasdeu, ca scriitor savant, a fost mult preocupat de problema portretului, vizibilă și în deochiata nuvelă Duduca
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]