181 matches
-
l-am rugat să-i schimbe culoarea în zeci de nuanțe și să-l ridice spre ceruri cu-a sale culori laolaltă... Când picuri de ploaie îți bat la ferestre și pleacă răzleți mai departe e semn să treci pragul desculța cu păr despletit peste umeri privirea-ți s-arunci către bolta să prinzi curcubeu și să numeri... Să numeri culori să numeri nuanțe și să te bucuri știind ca acolo-n neant departe de nori sunt irisuri îndreptate spre tine
PENTRU TINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pentru_tine_0.html [Corola-blog/BlogPost/355649_a_356978]
-
I-am arătat hârtia aceasta și mi-a cerut adeverință. Citiți!Regrete eterne! - două, nu?... VIII. VISUL, de Mihaela Suciu, publicat în Ediția nr. 626 din 17 septembrie 2012. Dormi iubito, dormi! Mă întreb: „Câți au fost în Cer?” Pășeșc desculță, simt răcoarea și asprimea pământului cărării, prin locurile neluate cu asalt de iarbă. Mai încolo, un smoc de iarbă îmi răcorește talpa îndemnându-mă: „Mergi alături de cărare, suratele mele sunt primitoare”. Îi urmez sfatul și-mi rotesc privirea. Magnific e
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihaela_suciu/canal [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
așa se numește cătunul unde casele cresc din piatră, unde strigi de fericire, iar ea se întoarce cu ecoul, braț la braț. Aici “toate-s fără ... Citește mai mult Dormi iubito, dormi!Mă întreb: „Câți au fost în Cer?” Pășeșc desculță, simt răcoarea și asprimea pământului cărării, prin locurile neluate cu asalt de iarbă. Mai încolo, un smoc de iarbă îmi răcorește talpa îndemnându-mă: „Mergi alături de cărare, suratele mele sunt primitoare”. Îi urmez sfatul și-mi rotesc privirea. Magnific e
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihaela_suciu/canal [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
reprezentanței din Belgia. Cu numarul 23 în concurs, o ascultăm pe Blanche cu melodia "City Lights". UPDATE 23:47: O.Torvald cântă "Time" (din Ucraina). UPDATE 23:42: Levina, reprezentanta Germania, a interpretat piesă "Perfect Life". A urcat pe scenă desculța, fiind cu siguranta cea mai înaltă concurență din concurs. UPDATE 23:28: Încep emoțiile pentru România! Ilinca și Alex Florea urca pe scenă cu piesa "Yodel It!". Hai, ROMÂNIA! A fost cel mai bun show din această finală! UPDATE 23
CÂȘTIGĂTOR EUROVISION 2017. ROMÂNIA: Ilinca și Alex, locul ocupat. LIVE TEXT by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/104501_a_105793]
-
pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi... o pus niște băieți din Baraboi și îl mîna cu niște verji dimprejiur să meargă, și el cânta din vioară. Desculță l-o pus și să cânte din vioară. O început să îngrădească tot Vertiujeniu. Si tot centrul l-o îngrădit cu sârmă ghimpoasă. Și când ne-am sculat într-o dimineață era plin cu populație evreiească: copii, bătrâni, tineri, era
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
o va cita ca principală influență în cariera sa, urmată de Marian Anderson și Seeger. Muzicianul Bob Gibson să cânte alături de el la ediția din 1959 a Newport Folk Festival. Prestația sa i-a adus multe laude fiind numită Madonna desculță cu o voce nepământească. În urma acestei apariții, Baez semnează cu Vanguard Records. Adevărata sa carieră a început în 1959 la Newport Folk Festival; și-a înregistrat primul album pentru o mare casă de producție (Vanguard), intitulat "Joan Baez", în 1960
Joan Baez () [Corola-website/Science/315176_a_316505]
-
pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi... o pus niște băieți din Baraboi și îl mîna cu niște verji dimprejiur să meargă, și el cânta din vioară. Desculță l-o pus și să cânte din vioară. O început să îngrădească tot Vertiujeniu. Si tot centrul l-o îngrădit cu sârmă ghimpoasă. Și când ne-am sculat într-o dimineață era plin cu populație evreiească: copii, bătrâni, tineri, era
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
au marcat fundamental management-ul diabetului în ultimele două decenii. Pierderea sensibilității termice și algice și de fapt pierderea așa numitei sensibilități protective a picioarelor și vulnerabilitatea lor la traume minore, habituale, inaparente, cum sunt pantoful și ciorapii nepotriviți, umblatul desculți în casă sau pe o plajă, pe de o parte și nerecunoașterea la timp a unei leziuni pe de altă parte, reprezintă caracteristicile majore ale piciorului diabetic. Educația terapeutică a pacienților cu diabet pentru îngrijirea picioarelor se face la descoprirea
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
felul acesta se produc infecții. 5. Unghiile trebuie tăiate drept, nu prea scurt. Folosiți pile pentru a nu avea colțuri ascțite. 6. Folosiți numai încălțăminte adecvată, niciodată cu barete. Pantofii noi se vor purta progresiv pentru acomodare. 7. Nu umblați desculț sau doar cu ciorapi. 8. Folosiți ciorapi care absorb transpirația, care permit picioarelor să se aerisească și să se mențină uscate. 9. Senzația de picioare reci dispare doar prin tratament adecvat, prescsris de medic, și nicidecum prin încălzirea lor cu
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
fără pantofi, forțând-o astfel să apară în public desculță, este utilizată chiar de către cele mai civilizate popoare pentru însemna delincvenții. Încălțămintea a fost purtată în mod obișnuit de către toate clasele sociale încă din antichitate. Prin urmare, înfățișarea unei persoane desculță este în principal percepută ca fiind degradantă în contextul social, iar reputația unei persoane poate avea de suferit. Astfel, această măsură a servit în multe țări drept semn al întemnițării și al sclaviei, până în ziua de azi. Prezentarea arestaților sau
Simbolul rușinii () [Corola-website/Science/331524_a_332853]
-
și până în ziua de azi. În mod obișnuit, efectul este multiplicat prin combinarea mijloacelor de marcare a oamenilor, cum ar fi uniformele de închisoare sau alt tip de îmbracăminte similară și un mod de expunere, așa cum este înfățișarea acelei persoane desculță. Simbolurile rușinii din lagărele de concentrare naziste erau triunghiulare. Fiecare dintre acestea avea o culoare specifică, în funcție de motivul pentru care respectivul deținut se afla închis acolo. Evreii purtau două triunghiuri în forma stelei cu șase colțuri, Steaua lui David. Aceste
Simbolul rușinii () [Corola-website/Science/331524_a_332853]
-
acei, Rupți de vatra casei, de bunei, De țărîna drumului, de cal și car, De apa Nistrului, de Alcedar... Doamne... Ce durere mare au îndurat acei Pomeniți străini și prefăcuți mișei... Inimă... Să-mi spui cum de-ai răbdat Și desculță-n ger nu l-ai trădat!? Inimă... Să-mi spui cum l-ai purtat Flămînd și gol, chinuit și-ngîndurat Pe pămînt străin pe deportat... Satul Alcedar este situat în nord-estul Republicii Moldova. Cele mai apropiate centre urbane sînt: orașul Șoldănești (12
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Poezia "Hristos a Înviat", Alexandru Vlahuță surprinde pe stăpânii lumii, Înspăimântați : S-au cutremurat stăpânii lumii/ La glasul blândului Profet/ Și-un dușman au văzut În Fiul/ Dulgherului din Nazaret .../ El n-a venit să răzvrătească/ Nu vrea pieirea nimănui/ Desculț pe jos, colindă lumea/ și mulți hulesc În urma lui!» / arătând că "El orbilor le dă lumină/ și muților le dă cuvânt/ Pe cei infirmi Îi Întărește/ Pe morți Îi scoală din mormânt" Poezia se Încheie cu un Îndemn " Voi toți
Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Îl chemau pentru cazuri de tifos - chiar și jandarmii erau pacienții lor, că aveau și ei diferite probleme. Dar eu și cu soră-mea ne-am dus și cu toate cunoștințele noastre ne Întâlneam dimineața și ne duceam acolo - așa desculțe cum eram ne duceam la tabac... Vă hrăneau cu ceva? Nu, veneai acasă și mâncai seara. Nu ți se dădea absolut nimic. Deci cine putea, adică pe cine-l ținea organismul, cine avea cea mai mică posibilitate... Începeau deja să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și are sarcina de a găsi un desen potrivit acesteia și un slogan adecvat. GRUPA 1 primește următoarea povestioara : ,,Era un frig cumplit, ningea și se făcea noapte. Pe frigul și pe întunericul acesta mergea pe strada o fetiță săracă, desculța și cu capul gol. S-a așezat într-un ungher între două case. A doua zi de dimineață fetiță zăcea moartă, degerata de frig.’’ (H.C.Andersen, ,,Fetița cu chibriturile”) GRUPA 2 : ,,Un băiețandru negricios, slăbuț, iese pe poarta școlii. E
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
drumuri, trebue să fie echipați cu: - Îmbrăcămintea necesară, după sezon. - Două rânduri de rufe. - Veselă pentru masă. - Cazarmament complect. Evreii din detașamentul de pe lângă acest Batalion, trimiși de Cercul de Recrutare Iași, nu numai că nu au acest echipament, dar umblă: desculți, desbrăcați complect, abea au câteva zdrențe cu care își acoperă organele genitale. Din tot echipamentul celor 450 câți sunt în detașament, nu s’ar putea echipa în condițiuni bune nici un număr de 20 evrei. Din această cauză, se rănesc în timpul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
scîndură, nepăsător că face zgomot. În camera vecină, obsedată de gîndul cu care s-a culcat, Sultana tresare, privește buimacă în întuneric, stă mult timp nemișcată, caută cu palma sub pat bucata de lemn pregătită anume, apoi, numai în capot, desculță să nu facă zgomot, coboară spre magazie. Las' că te ucid eu, pușlamaua naibii șoptește ea aprinzînd lumina, repezindu-se spre cel acoperit cu pătura și-l lovește din plin cu lemnul în timp ce găinile, speriate, se tîrăsc, așa legate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
duceau la sinagoga din curtea cimitirului. N-a ajuns cu mâncarea până la cei ce lucrau la facerea gropilor când o patrulă compusă din trei jandarmi Îl oprește, Îl duc spre interiorul cimitirului, Îi ordonă să se dezbrace și să se desculțe, rămânând În căma e. Este așezat cu fața spre zidul sinagogii și Împușcat. Așa a fost Împușcat și tânărul ce a fost cu el”33. Un martor ocular a adăugat că tânărul nu a murit imediat - a implorat să se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
absolut toate perechile de sandale devin neprietenoase, iar încălțările vechi, de primăvară, se transformă în cuptoare încinse. Așadar, să zicem că într-o zi vreți să ieșiți din casă și n-aveți cu ce. În șoșoni totuși nu se poate. Desculți? În alte țări (nu imaginare), ar fi posibil. Asfaltul e neted, curat, răcoros (pentru că îl îngrijesc ca pe gazon). La noi, după primii cinci pași, picioarele ar aduna bucățele de sticlă, murdărie de toate felurile, pământ și scuipat. Apoi, nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
acum, dragi copii, vor veni vremuri grele. Prin anul 1949 a fost silit să facă drumul pe jos, tot ca dascăl, până În Sărmaș la școala din Fundoaie. Iarna scurta drumul trecând pe gheață, iar toamna, când Mureșul mai scădea, se desculța, Își sufleca ițarii până deasupra genunchilor și așa trecea Mureșul. Apoi, la celălalt mal, se Încălța iar și continua drumul cam șase kilometri. În total, dus și Întors, parcurgea pe jos zilnic cam optsprezece kilometri. Această navetă istovitoare o făcea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ca autor pe Mihai Zaharia, absolvent la „Nicu Gane”. Ca elev, punea în scenă mici piesete în care, între interpreți, era și Labiș. M. Zaharia își amintește de Fălticenii în care a fost „căruțaș, brutar și elev” și unde „bătea desculț pădurile”. Absolvă liceul când Labiș termina clasa a IX-a, adică în 1951. După o perioadă de șomaj, pleacă la București unde, cu insistențe după cum mărturisește, lucrează în redacția Gazetei cooperației. Existența îi era complicată de situația (desigur politică) a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ce se odihnea rebelă pe fruntea șiroind de apă. Hai, Titi, că plouă din ce în ce mai tare! Hai, fuga, să mergem, acasă. Mi-e frig! Da, Silvia, hai, repede! Ploua. Sub acțiunea ploii, pământul se muiase. Sutele de picioare, care încălțate, care desculțe, l-au călcat, l-au sucit și l-au răsucit, încât acum cu puțină pleavă și paie era tocmai bun de făcut chirpici. În sfârșit, am ajuns acasă. 16. RĂCEALA Mama și bapțea erau deja în alertă. Tu, Rozinka, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ne-am văzut Înăuntru. Din nou așteptam, dar de-acum așezați În jurul unei mese și puteam vedea cu ochii mei că Andrei nu exagerase deloc În privința Steluței, În pofida aerului de țărăncuță puțin șocată, care se trăgea desigur de la infirmitatea ei. Desculță și-n rochia aia neagră fără mâneci, cu poalele până la jumătatea pulpelor, părea cam de-o seamă cu văru' Laur, dar de o rasă cu totul diferită, așa Îmbujorată și blondă-roșcovană-aurie și cu ochii ăia mari și verzi de femeie-pisică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și afazic, primea cu umilință otrava expulzată de bietele intestine care puteau, în sfârșit, să răsufle dezintoxicate și... ușurate. Aici, în camera cu destinații multiple, nu aveam nici un preș sau vreo țolică. Era doar pământul bine bătătorit și muruit. Mama, desculță fără șosete în picioare -, se așezase frântă pe o legătură de tulpini de bumbac, iar lampa o pusese pe pământ în fața ei. Încerca să judece limpede și constructiv. Da. Casa era cuprinsă de nămeți și acoperită de zăpadă până la ultimul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pe acest răscolitor al sufletelor tinere, pe însăși luceafărul poeziei noastre; dragi colegi și prieteni, îl așteptăm, Chiar acum când plouă-n Bucovina vestea ne-a sosit din Putna și din Cernăuți, că de-acolo Eminescu, a pornit spre noi desculț cu desaga plină de poeme, să s-adeverească-a pornit dacă mai sântem la locul nostru și să vadă dacă n-am murit. Când dădeam lecții la elevi mai mici în cadrul internatului Rădăuți La 30 de ani de la terminarea liceului, întâlnire cu
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]