155 matches
-
mă uit la lumea ce se spetește. Vorbise cu un soi de năduf, îngrijorată, ca și cum povestirea călugărului ar fi fost o molimă ducă-se pe pustii, de care să te ferești cu orice preț. În aer plutea un soi de descumpănire, drept care Tommaso profită spre a-și spori credibilitatea și simpatia. Ținea seama mereu de reacțiile celor ce-l ascultau și era atent să le perceapă atât pe cele pozitive cât și pe cele negative, știa să intuiască momentele de absență
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Stignano sau Stilo! Să mă adresez pentru a tipări o carte pe care ar fi trebuit s-o scriu pe când Catarinella mă purta în pântece. Ce-am făcut, așadar, ca să merit atâta ură și progonire? Inchizitorii avură o clipă de descumpănire. Apoi, fără să răspundă întrebărilor de clarificare ale lui Tommaso, reluară o acuzație și mai nelegiuită decât cea dintâi, subliniind faptul că existau martori și, prin urmare, el nu putea să nege: Ai scris un sonet împotriva lui Cristos, e-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
exprimat disprețul, ura, furia, spaima, teama, nesiguranța. Toate se descarcă și individul se poate calma, poate vedea/percepe și simți altfel relația. • indicator al conflictului: avem emoții de teamă, de amărăciune, de tristețe, de dezamăgire, de gelozie, de înșelăciune, de descumpănire. Pe parcursul relației conflictuale putem: • să ne exprimăm liber dispozițiile, emoțiile și sentimentele (negative), având ca efect (în principiu) detensionarea, descărcarea (părții care o face), dar uneori cu riscul de a încorda relația (pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Răzvan a părăsit facultatea și s-a dus să ajute la ridicarea mânăstirii, unde a și rămas, călugărindu-se sub numele de Rafail. Sofronie i-a fost părinte spiritual. Acum este pe moarte și Răzvan trece printr-o clipă de descumpănire - îmi spune mama lui. Îi scriu cu gândul să-l îndemn la un an de pribegie prin lume. Știe câteva meserii, se poate descurca oriunde, și vreau să-i spun așa: dacă se duce, și anul de rătăcire în lume
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că a pierdut cheia existenței sale, când nu mai știe care este semnificația vieții, e vorba Întru totul de o problemă religioasă deoarece tocmai religia este un răspuns la Întrebarea fundamentală: care este sensul existenței ?... În această criză, În această descumpănire, istoria religiilor este cel puțin ca o corabie a lui Noe a tradițiilor mitice și religioase. De aceea cred că această «disciplină totală» poate avea o funcție regală. «Publicațiile științifice» vor constitui o rezervă În care se vor «camufla» toate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
autoarea nu împlinise încă douăzeci de ani. Mai mult, Monica Lovinescu locuia cu mama sa, întrucât părinții divorțaseră, iar opțiunea de a se lăsa îndrumată de directivele tatălui îi aparține în totalitate. Decesul lui E. Lovinescu îi provocă durere și descumpănire: "nu-i poate îndura absența decât devenind el: întâi începe să-i semene la scris, iar mai apoi, din tânăra superficială [...] se transformă brusc în autoritatea care prezidează, în același apartament, ca moștenitoare și legatară, ședințele reluate ale cenaclului "Sburătorul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de a comunica. Aspirația lui este să înțeleagă menirea realității în care trăiește și luptă împotriva răului social. Fără nume, simbol al disperării și lucidității, regăsește într-o lume uniformă sentimentul valorii vieții. Tensiunea psihică este declanșată de frică și descumpănire, de speranța că ceva îi va schimba în bine viața, de lupta pentru fericire. Personajul conturat de autoare oglindește soarta omului alienat de frică, înfrânt, oprimat, supravegheat, controlat, disprețuit. El va îmbrăca anumite trăsături psihice, în funcție de conjunctura fiecărei părți a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sunt demni de limba ce-o vorbesc. Ea le este, într-adevăr, infinit superioară” (23 martie 1982 Ă 566). Totuși, și poporul primește din când în când favoarea sa Ă și asta chiar în legătură cu Heidegger. Favoare venită însă numai din descumpănire. Iată: „În momentul în care Heidegger este târât prin noroi peste tot în Occident, în România se vând 42.000 de exemplare dintr-o carte a lui! Povestesc asta peste tot și nimeni nu vrea să mă creadă. Trebuie să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să cedeze locul. De-acum încolo nu vor mai exista încăierări. E lucru hotărât:, "Bruna" este și va fi la putere. Asta se simte și se vede chiar în atitudinea dobitoacelor, mai ales în a celei învinse. Încercați să exprimați descumpănirea, orgoliul rănit, demnitatea, mândria, resemnarea, amestecul acesta de sentimente mai mult sau mai puțin contradictorii doar cu ajutorul privirii, al atitudinii, al mersului: un anume mod de a traversa curtea, de a se întoarce în grajd, de a rumega, o expresie
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mamă pe când acesta avea trei luni. Este un tip irascibil, misogin, un anarhic radical. Cristiano abia așteaptă să termine școala elementară, ca să devina independent, ca să câștige un ban lucrând și astfel să-și cumpere o Play Station. Deocamdată își regurgitează descumpănirea, furia și nerăbdarea între casă, școală și lumea ostilă din jur. Danilo Aprea, lucid în ratarea sa, își îneacă în alcool durerea pricinuită de pierderea fetiței de trei ani și despărțirea de nevastă. Corrado Rumitz, zis Brânzilă, bântuit de fantasme
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
frazele unei povestiri, pe care memoria o prelungește la infinit. Am putea spune că spațiul francofon este o "zonă liberă", dincolo de o spațialitate și de o temporalite geo-istorică concretă, o arie complexă în care scriitorul explorator trăiește o experiență majoră: descumpănirea în fața stranietății limbii și negrăita plăcere de a crea una nouă. (Articol apărut în RCIS vol.44, martie 2014) Spațiul sinelui "gemelofagia" Spațiul și identitatea nu sunt, a priori, doi termeni a căror articulare să țină de evidență. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu-și poate explica ce s-a întîmplat, doar unii unele, mai curînd prin intermediul unor vise revelatoare, se vor apropia, extrem de lent, de adevăr. Acesta adevărul istoric e secundar, în viziunea autoarei, care urmărește îndeaproape emoțiile protago niștilor, reacțiile lor, descumpănirea, durerea, dar și țîșnirea vitală către lumina unui nou început. Demersul auctorial nu e unul istoric, deși, evident, umbra tragediei acestui continent plutește peste fiecare cuvînt, ci unul ficțional, de creație pură și de explorare a memoriei. Cronicile nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Byron, Novalis, eeine), la care concură „cerul roșu ca o rană”, dar și mai grav, tăcerea „de ger” a zeilor. Doar apariția nuntașilor „lălăind” - corteJiu gălăgios - animă peisajul, înfiorând pădurea. Copacii par „cuprinși de spaime”, „arde lumea vegetală”. Zbucium și descumpănire! Cât de mult conștientizează acel văl umbros al destinului care veghează asupră-le, strivind voința unei decizii tranșante. Deși se iubesc mai presus de fire, cei doi se lasă în voia unui destin implacabil, înlănțuiți de maleficul ce pulsează dinspre
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cu atât mai puțin revoluționară. Propun însă o luare de atitudine, a noastră, ca oameni, pentru noi, prin asu marea unei viziuni critice, realiste, pornind de la ceea ce știm deja sau ar trebui să știm în lumina rezultatelor științei care triumfă. Descumpănirea mea este, cred, îndreptățită: dezvoltarea științifică accelerată la care suntem expuși nu reflectă și nu se regăsește la nivelul nostru de cunoaștere, ca oameni. Mă refer aici la modul în care percepem și interpretăm lumea. Triumful științei ne rămâne exterior
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
după părerea lui, nu ar putea apărea decât dacă este motivată de starea sufletească a celui care o pronunță. Pentru ca verosimilul să fie parțial păstrat, trebuie ca spectatorul să aibă sentimentul că personajul se află atunci într-o stare de descumpănire atât de mare, încât nu-și dă seama că-și exprimă gândurile cu voce tare. "Nu vreau să spun că atunci când un actor vorbește singur, scrie Corneille în Discurs despre Poemul dramatic, el nu-și poate informa auditoriul asupra multor
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
text. Acest lucru este dovedit de cuvintele pe care Goldoni i le distribuie lui Tonino, unul dintre actorii trupei Teatrului comic, care-l joacă pe Pantalone. Simțindu-se cuprins de trac, el îi comunică, foarte prost dispus, șefului trupei, Orazio, descumpănirea lui cu privire la o asemenea schimbare. "Tonino Știi ce naiba am? O frică de nici nu mai știu ce e cu mine. Orazio Ți-e teamă ? De ce anume ? Tonino Scumpul meu Domn Orazio, să lăsăm naibii glumele, și să stăm ca lumea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
puțin atât timp cât vor dura vremurile serioase în care ne aflăm) decât lucruri pline de lecții și de sfaturi." Mulți romantici, în special cu ocazia Restaurației și a Monarhiei din Iulie, s-au angajat într-o acțiune politică 81. Trăind cu descumpănire o perioadă haotică, ei își pun întrebări asupra istoriei, acordând dramei istorice un loc de predilecție, căci ea le permite, în cadrul bilanțului pe care îl fac asupra evenimentelor trecute, să reflecteze asupra situației contemporane. Astfel realizează ei dorința lui Stendhal
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de hârtie și mă încearcă sfâșietor sentimentul unei pierderi definitive, mi-a interzis s-o ating și fac un efort suprem de a mă concentra numai asupra desenului, nopțile ea dispare ca o cenușăreasă speriată, părăsindu-mă într-o totală descumpănire și, pentru că ziua nu pot ieși, ea pozându-mi neîncetat în toate stările trupului ei neliniștit, obligându-mă s-o desenez, fascinat eu peste măsură de degetele ei lungi delicate, schimbând întruna colile de desen, profit de nopțile libere pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de maximă elevație și, deopotrivă cu inevitabile căderi de tensiune. Într-un cuvânt, Ulise e un fel de „poem total”, de o acută modernitate a limbajului în contextul liricii românești a momentului și care nu putea să nu șocheze, până la descumpănire, critica. „E futurist, dadaist, suprarealist?” - se întreba, de pildă, contrariat, G. Călinescu, răspunzând imediat, nu foarte decis: „Toate și nici una”. „Poezia lui Ilarie Voronca - adăuga autorul Istoriei literaturii române... - este un impresionism ordonat în punctul inițial, dar sfărâmat cu voință
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
inevitabila, la majoritatea avangardiștilor, "cumințire" și "clasicizare" formală, apărută la vârsta maturității, se produce și în cazul său, încurajată de dorința de a-și găsi un loc cât de cât stabil și recunoscut în literele române, într-un moment de descumpăniri intime și de tensiuni cu propriul cerc de prieteni avangardiști. Incantații-le din 1931, cu încercarea de înscriere în Societatea Scriitorilor Români, care îl va și premia, indică o asemenea tendință de disciplinare și echilibrare, reflectată în apelul la structurile
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
aparține. Nu i-ar fi mirat dacă ar fi fost Întrebați din ce gubernie sînt, cum erau Întrebați toți cei noi sosiți, - dar naționalitate?. La răspunsul SÎnt moldovan, replica primită nu descumpănește mai puțin: Moldovan? Unde locuiesc acești alogeni? Iar descumpănirea era provocată de faptul că termenul alogeni În limbajul oficial din Rusia se aplica mai cu seamă grupărilor etnice care se aflau pe o treaptă inferioară de cultură. [...] fără nici o Înțelegere prealabilă, din acest moment, Răutu, Giurilă și Prestea căutau
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cititorilor profani. Pe drept cuvânt, antropologii au crezut că trebuie să dezvolte un vocabular specializat, dar nu au reușit să stabilească un adevărat consens în privința numeroaselor definiții. Cititorul neavertizat, grăbit să asimileze niște cunoștințe, ar putea simți un soi de descumpănire, dar această incoerență aparentă se explică prin natura reflecției conceptuale. Marile teorii care conțineau adevăruri definitive nu erau decât utopii. Astăzi, se poate spune că imaginii unei chei care deschide toate ușile i s-a substituit imaginea unei cutii cu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
educativă prezintă multiple neregularități, exigențele cele mai nemăsurate alternând brusc cu perioade de libertate totală. Dacă copilul nu are sprijinul unei personalități puternice din familie care să se substituie părinților, el va prezenta adesea o stare accentuată și continuă de descumpănire. - Părinții prea indulgenți nu manifestă niciun fel de limită și niciun fel de rezervă în a acorda copilului tot ceea ce acesta își dorește. Drept consecință, copilul nu va putea mai târziu să suporte nicio frustrare, cultivând totuși un anumit sentiment
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
asupra filosofiei noastre, stabilind un dialog rodnic și surprinzătoare sincronizări între gândirea românească și aspectele moderne ale celei occidentale. V. desprinde și descifrează în evoluția gândirii românești patru momente sau faze: faza învățării, cu o interesantă disociere între cumpănire și descumpănire ca forme esențiale ale unui echilibru de mentalitate, aspirație continuă a devenirii noastre istorice; faza înțelegerii, cu subtile diferențieri între cugetare - ca fenomen specific de manifestare a spiritului autohton (implicând obligatoriu contemplarea, până la cea de sine) - și gândire; faza judecării
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
fi mirat dacă ar fi fost întrebați din ce gubernie sînt, cum erau întrebați toți cei noi sosiți, - dar naționalitate?...“ (3, 262). La răspunsul „Sînt moldovan“, replica primită nu descumpănește mai puțin: „Moldovan? Unde locuiesc acești alogeni?“ (3, 263). Iar descumpănirea era provocată de faptul că „termenul «alogeni» în limbajul oficial din Rusia se aplica mai cu seamă grupărilor etnice care se aflau pe o treaptă inferioară de cultură“ (3, 263). „[...] fără nici o înțelegere prealabilă, din acest moment, Răutu, Giurilă și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]