201 matches
-
2.740 desetine. Sunt vii și grădini cu pomi. S-a introdus uscarea prunelor și a fructelor, care se transportă în Rusia prin Călărași. Într-o publicație din 1910 se demonstrează că satul avea 619 curți, 2031 de oameni, 2220 desetine de pământ împroprietărit (acordat țăranilor în virtutea legii agrare din 1868) și 1120 desetine de pământ propriu al locuitorilor. În 1917 Școala de învățare a scris-cititului se reorganizează în Școala bisericeasc parohială de doua clase. Între 15 mai și 1 iunie
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
prunelor și a fructelor, care se transportă în Rusia prin Călărași. Într-o publicație din 1910 se demonstrează că satul avea 619 curți, 2031 de oameni, 2220 desetine de pământ împroprietărit (acordat țăranilor în virtutea legii agrare din 1868) și 1120 desetine de pământ propriu al locuitorilor. În 1917 Școala de învățare a scris-cititului se reorganizează în Școala bisericeasc parohială de doua clase. Între 15 mai și 1 iunie 1918, Directoratul Instrucțiunii Publice al Basarabiei a organizat în orașul Bălți cursuri pedagogice
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
secolului XX Scumpia făcea parte din volostea Sculeni, ținutul Bălti. În 1904 erau 207 case, cu o populație de 1914 persoane; o biserică, cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Țăranii au fost împroprietăriți pe pământul mânăstiresc și posedă 1422 desetine. Mănăstirea Sf. Mormânt avea aici 1963 desetine. împrejurul satului sunt vii și livezi cu pomi. În perioada sovietică în Scumpia se află sediul colhozului „50 de ani ai lui Octombrie”. În 1974 producția globală a constituit 3,1 mln. ruble
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
Sculeni, ținutul Bălti. În 1904 erau 207 case, cu o populație de 1914 persoane; o biserică, cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Țăranii au fost împroprietăriți pe pământul mânăstiresc și posedă 1422 desetine. Mănăstirea Sf. Mormânt avea aici 1963 desetine. împrejurul satului sunt vii și livezi cu pomi. În perioada sovietică în Scumpia se află sediul colhozului „50 de ani ai lui Octombrie”. În 1974 producția globală a constituit 3,1 mln. ruble sovietice, producție realizată - 2,55 mln. ruble
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
Leonardovca, sat în jud. Bălti, voloștea Fălești, așezat la nord de satul Limbenii-Vechi, pe țărmul părăului Ustea. În apropierea satului este un iaz mare. Are 98 case, cu o populație de 921 suflete. Țăranii posedă pămînt de împroprietărire 1.307 desetine. Șunt vii și livezi cu pomi". coală fondataă în 1903 îl avea de învățător în 1909 pe Toader Ababii, religia o preda preotul Mihail Virschii. Peste un an frecventau lecțiile 40 de băieți și 11 fete. Din 1917 mai mulți
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
1904 Zamfir Arbore văzu localitatea cu ochi de geograf și statician: ,Mărăndeni, sat mare în jud. Bălți, volostea Slobozia-Bălți, spre est de șoseaua Bălți-Sculeni. Are 172 case, cu o populație de 920 de suflete. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 1231 desetine. Proprietarii Agop și Sergiu Popovici au 2172 desetine. Sunt vii, prisăci și livezi de pomi..., Ce epidemii și cataclisme au putut să zdruncine atât de mult populația că în decurs de 7 ani (1897-1904) au micșorat satul cu 350 de
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
geograf și statician: ,Mărăndeni, sat mare în jud. Bălți, volostea Slobozia-Bălți, spre est de șoseaua Bălți-Sculeni. Are 172 case, cu o populație de 920 de suflete. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 1231 desetine. Proprietarii Agop și Sergiu Popovici au 2172 desetine. Sunt vii, prisăci și livezi de pomi..., Ce epidemii și cataclisme au putut să zdruncine atât de mult populația că în decurs de 7 ani (1897-1904) au micșorat satul cu 350 de suflete? Țăranii au trecut la muncă în orașul
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
de obligațiuni și supușenii. Numărați erau numai partea bărbăteasca, indiferent de vîrstă. La începutul veacului douăzeci(1904) în sat erau 144 case cu 820 de suflete.La fiecare gospodărie reveneau cate 6-8 copii.Țăranii posedau pămînt de împroprietărire:1015 de desetine pe care predominau vii și livezi. Boierul Goilav deținea în sat 624 de desetine, în Sărată Nouă- 999 de desetine, în Sărata-de-mijloc - Hîtrești- 1579 de desetine. În sat mai era un heleșteu cu pește și o moară. Iată ce avea
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
veacului douăzeci(1904) în sat erau 144 case cu 820 de suflete.La fiecare gospodărie reveneau cate 6-8 copii.Țăranii posedau pămînt de împroprietărire:1015 de desetine pe care predominau vii și livezi. Boierul Goilav deținea în sat 624 de desetine, în Sărată Nouă- 999 de desetine, în Sărata-de-mijloc - Hîtrești- 1579 de desetine. În sat mai era un heleșteu cu pește și o moară. Iată ce avea Sărată la începutul perioadei de runire cu regatul Romîniei, după reforma agrara din 1920
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
144 case cu 820 de suflete.La fiecare gospodărie reveneau cate 6-8 copii.Țăranii posedau pămînt de împroprietărire:1015 de desetine pe care predominau vii și livezi. Boierul Goilav deținea în sat 624 de desetine, în Sărată Nouă- 999 de desetine, în Sărata-de-mijloc - Hîtrești- 1579 de desetine. În sat mai era un heleșteu cu pește și o moară. Iată ce avea Sărată la începutul perioadei de runire cu regatul Romîniei, după reforma agrara din 1920. Sărată Nouă avea 122 de gospodării
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
La fiecare gospodărie reveneau cate 6-8 copii.Țăranii posedau pămînt de împroprietărire:1015 de desetine pe care predominau vii și livezi. Boierul Goilav deținea în sat 624 de desetine, în Sărată Nouă- 999 de desetine, în Sărata-de-mijloc - Hîtrești- 1579 de desetine. În sat mai era un heleșteu cu pește și o moară. Iată ce avea Sărată la începutul perioadei de runire cu regatul Romîniei, după reforma agrara din 1920. Sărată Nouă avea 122 de gospodării cu 254 de bărbați și 248
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
cu 115 copii de vîrstă școlară, dar școală frecventau în jurul la 27 de elevi. Copiii învățau într-o clasă special amenajată, cu un singur învățător. Școală era susținută de stat dar și de obștea ,Sărată Veche,ei îi aparțineau 33 desetine de pămînt cu care se întreținea și în ea copii învățau scrisul caligrafic, aritmetică, legile creștinești, lmba veche slavona, din biserică(scrisul cititul) și cîntările bisericești. În școala se învață în limba rusă (așa era dispoziția de sus), dar condicele
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Agop, iar în 1896 sătenii aveau și 180 de porcine. La începutul secolului XX făcea parte din volostea Slobozia-Bălți. Pe atunci Răuțel era un cătun din 19 case, cu o populație de 72 persoane, țărani români. Proprietarii Focșeneanu poseda 1287 desetine, iar Popovici, 2030 desetine. Între anii 1914 și 1917 la marginea satului este construită linia ferată Bălți-Ungheni. La 27 martie 1918 Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu România după care se efectuează reforma agrară. Anuarul din 1924 menționează că primar
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
sătenii aveau și 180 de porcine. La începutul secolului XX făcea parte din volostea Slobozia-Bălți. Pe atunci Răuțel era un cătun din 19 case, cu o populație de 72 persoane, țărani români. Proprietarii Focșeneanu poseda 1287 desetine, iar Popovici, 2030 desetine. Între anii 1914 și 1917 la marginea satului este construită linia ferată Bălți-Ungheni. La 27 martie 1918 Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu România după care se efectuează reforma agrară. Anuarul din 1924 menționează că primar al satului era Cuciuc
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
boiernaș au fost ridicați Eufrosinia Celibadachi, Gheorghe Danco, Maria Marcovscaia și arendatorul Gherasim Antipas. Un fapt curios ce ține de această perioadă e că în anul 1865 un Ivan Lebedev, asesor colegial, se pricopsește, pe moșia satului, cu 150 de desetine de pământ arabil. La 1878, când sudul Basarabiei fu din nou anexat de Rusia țaristă, Cazangicul avea 100 de gospodării cu 6000 de desetine de pământ. În decursul anilor satul a fost trecut ba în județul Cahul, ba în județul
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
în anul 1865 un Ivan Lebedev, asesor colegial, se pricopsește, pe moșia satului, cu 150 de desetine de pământ arabil. La 1878, când sudul Basarabiei fu din nou anexat de Rusia țaristă, Cazangicul avea 100 de gospodării cu 6000 de desetine de pământ. În decursul anilor satul a fost trecut ba în județul Cahul, ba în județul Ismail, ba în județul Tighina. Către sfârșitul veacului al XIX nu se mai amintesc școlile satului, semn că acestea au fost închise de autoritățile
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
o populațiune de 890 de suflete țărani români.” La 27 aprilie 1912 guvernatorul țarist al Basarabiei a aprobat consiliul comunei Cazangic format din 9 persoane, primar fiind Grigore Novițchi. În 1914 în sat se organizează un punct agronomic cu 40 desetine de pământ. În 1915 conform datelor statistice în sat locuiau 727 bărbați și 658 femei, 112 persoane frecventau școlile laică și parohială, redeschise după evenimentele din 1905 - 1907. După reunirea Basarabiei cu România în 1918 în sat funcționează o filială
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
deschide o școală de alfabetizare. Între anii 1896 și 1898 a ffost înalțată noua biserică de piatră. În 1904 Cărlătenii făceau parte din volostea Slobozia-Bălți. În sat erau 169 case, cu o populație de 1245 suflete. Țăranii posedau pământ 2277 desetine. Sătenii se ocupă cu albinăritul. Împrejurul satului era ocupat de vii și livezi. Către anul 1923 populația satului a juns până la 2,5 mii de persoane în 850 de case. În sat funcționa o școală primară, o moară, o băcănie
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
pămînt liber, erau și Bilicenii. În 1858 împotriva lor au fost ridicate câteva escadroane de cavalerie țaristă. Circa 170 de familii din Biliceni rămîneau și mai departe fără o palmă de pămînt, pe cînd boierul Carp Osmolovski, stăpînea aici 4745 desetine de pămînt, pe care le dădea în arendă altor străini. Nevoiașii s-au liniștit numai după reforma agrară din 1868, cînd li s-au repartizat la Biliceni 1787 desetine de nadeluri. Alte 1445 ha de pămînt au intrat în posesia
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
palmă de pămînt, pe cînd boierul Carp Osmolovski, stăpînea aici 4745 desetine de pămînt, pe care le dădea în arendă altor străini. Nevoiașii s-au liniștit numai după reforma agrară din 1868, cînd li s-au repartizat la Biliceni 1787 desetine de nadeluri. Alte 1445 ha de pămînt au intrat în posesia lor după reunirea Basarabiei cu România. În 1898 urmașii lui Carp Osmolovski și neamul boierului Catargi stăpîneau la Biliceni cîte 1662 desetine de pămînt. Satul număra 1373 de locuitori
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
li s-au repartizat la Biliceni 1787 desetine de nadeluri. Alte 1445 ha de pămînt au intrat în posesia lor după reunirea Basarabiei cu România. În 1898 urmașii lui Carp Osmolovski și neamul boierului Catargi stăpîneau la Biliceni cîte 1662 desetine de pămînt. Satul număra 1373 de locuitori (684 bărbați și 689 femei) și intra în lista asezărilor din Imperiul Rus cu o populație de peste 500 oameni. La 9 aprilie 1908 țăranii din Biliceni deschid pentru nevoile lor o casă de
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
în lista asezărilor din Imperiul Rus cu o populație de peste 500 oameni. La 9 aprilie 1908 țăranii din Biliceni deschid pentru nevoile lor o casă de amanet și împrumut. În 1912 Pavel Cutîc avea aici moară de aburi și 1616 desetine de pămînt. Școala parohială bisericească, deschisă la Biliceni în 1862, la 1 septembrie 1902 a fost trecută în categoria celor de clasa II și urma să primească de la Ministerul Învățămîntului public anual 400 ruble pentru nevoile școlii, iar restul 250
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
Recensămîntul din 1774 fixa la Climăuții de Jos 26 de ogrăzi drept proprietate a Mănăstirii Golia din Iași; printre băștinași apar și 4 băjenari (refugiați) din Polonia. Mănăstirea Golia stăpînea la 1861 în localitățile Climăuți, Vadul-Rașcov și Socola - 4.579 desetine de pămînt, care mai apoi au fost donate Mănăstirii Vatoped de pe Sfîntul Munte Athos. În 1880 Mănăstirea Vatoped poseda la Climăuți, ținutul Soroca, 1 868 desetine de teren arabil, 669 desetine de pădure și 203 desetine de toloacă. În anul
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
Polonia. Mănăstirea Golia stăpînea la 1861 în localitățile Climăuți, Vadul-Rașcov și Socola - 4.579 desetine de pămînt, care mai apoi au fost donate Mănăstirii Vatoped de pe Sfîntul Munte Athos. În 1880 Mănăstirea Vatoped poseda la Climăuți, ținutul Soroca, 1 868 desetine de teren arabil, 669 desetine de pădure și 203 desetine de toloacă. În anul 1889 a fost sfințită biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dumitru”. Recensămîntul din 1897 a fixat la Climăuți 868 de locuitori. În 1912 la Climăuți s-
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
1861 în localitățile Climăuți, Vadul-Rașcov și Socola - 4.579 desetine de pămînt, care mai apoi au fost donate Mănăstirii Vatoped de pe Sfîntul Munte Athos. În 1880 Mănăstirea Vatoped poseda la Climăuți, ținutul Soroca, 1 868 desetine de teren arabil, 669 desetine de pădure și 203 desetine de toloacă. În anul 1889 a fost sfințită biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dumitru”. Recensămîntul din 1897 a fixat la Climăuți 868 de locuitori. În 1912 la Climăuți s-au organizat cursuri de altoire
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]