256 matches
-
-a scânteie, În suflete fade privind melancolic; Captiv risipit pe un cer diabolic, Ascuns-a în slove a patimii cheie. De vrei nemurire, ți-e soarta despotul - O lege infamă și aspră-a naturii; Să cauți amorul la granița urii Desfide nimicul, dar poate fi totul! E somnul veciei cumplită pedeapsă, De gene se-anină constant amintirea, Mai vie lumină nu vezi nicăirea: Și-acum Eminescu-i săpat în sinapsă! Referință Bibliografică: Atunci când pe boltă-un luceafăr... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare
ATUNCI CÂND PE BOLTĂ-UN LUCEAFĂR... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381190_a_382519]
-
-a scânteie, În suflete fade privind melancolic; Captiv risipit pe un cer diabolic, Ascuns-a în slove a patimii cheie. De vrei nemurire, ți-e soarta despotul - O lege infamă și aspră-a naturii; Să cauți amorul la granița urii Desfide nimicul, dar poate fi totul! E somnul veciei cumplită pedeapsă, De gene se-anină constant amintirea, ... Citește mai mult (dedicată marelui nostru poet național, Mihai Eminescu) Atunci când pe boltă-un luceafăr se stinge,Prin urme de stele, ubicuul astruîși reazemă
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
visele perfide, Hrănite-n noapte cu pastile, O geană de lumină se deschide În zorii unei înnoite zile! Scânteie nouă-n mine se aprinde Și de la ea, o mie de feștile Înlocuindu-mi visele sterile. Înviu când după noaptea ce desfide, O geană de lumină se deschide. Citește mai mult O geană de lumină se deschideîn zorii unei înnoite zile,Croind rotundul țarinei fertileîn orizontul care mă cuprinde.Ce har, că după visele perfide,Hrănite-n noapte cu pastile, O geană
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Ce har, că după visele perfide,Hrănite-n noapte cu pastile, O geană de lumină se deschideîn zorii unei înnoite zile!Scânteie nouă-n mine se aprindeși de la ea, o mie de feștileînlocuindu-mi visele sterile.Înviu când după noaptea ce desfide,O geană de lumină se deschide.... XXVI. O NOUĂ TOAMNĂ..., de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016. Coboară astrul la chindie Și zarea-n strai de aur o îmbracă, Un vânt sfios, pătruns în vie
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
la voință Am înțeles că tu mă vrei. Din ce în ce mai mult mă fascinezi, Cu senzații rare,râvnite de săruturi , Simțiri profunde când mă îmbrățișezi, Ca o vibrație venită din străfunduri. Trăirile le am,sunt greu de explicat, În două trupuri iubirea desfide și exultă, Am transformat cu tine plăcerile-n păcat Ce ne-a trimis în starea totală și ocultă. Cu tine,trăiesc ce n-am trăit nicicând, Momente unice cu farmec instinctual, Mă înalț cu tine, mă înalț cu tine-n
M-AI FASCINAT CU ȘARMUL SPIRITUAL de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371432_a_372761]
-
vreun început, Ce-ai să găsești când tragi sertarul ? O sticlă plină și paharul Cu vinul vechi și nebăut. Așteaptă, ochii nu-i deschide Și încă nu ieși din vis, Mai stai un timp în paradis, Alungă dorul și-l desfide ! Mai lasă încă tras oblonul, Lumina ta mai ține-o-n casă Și n-o lăsa pe geam să iasă, Să ți se-ntunece salonul. Și gura-nchisă să-ți rămână, O vorbă să nu scoți măcar, Chemarea ta va
IEŞIREA DIN VIS de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374841_a_376170]
-
românească are încă, paradoxal sau nu, nostalgia presei cumincioare din perioada dictaturii, unde condeierul nu mai era o personalitate, ci o persoană. Asta nu înseamnă că vom încuraja dezvăluirile fără chiloți, eseurile de cearceaf sau transmisiunile în direct din sicriu. Desfidem, totodată, amatorii de calciama la poker și în viață, am zice că numai pentru un băut scurt. Greii de odinioară și-au aruncat destul în dreptul ventilatoarelor olițele de noapte, ajungând toți niște dalmațieni de cacao, perfect decredibilizați. Sunt și colegi
CARTUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372886_a_374215]
-
cu norocul, Iar omul bun, care sfințește locul E chiar mai mult de-atât, o-ntreagă lume. Speranța, înainte de ne iese Și tabla vrea din nou să o deschidă, Cu alte cuburi sau cu-aceleași piese, Destinul încercând să îl desfidă. Chiar dacă timpul vălul greu ni-l țese, Tot vrem să mai începem o partidă. -Leonte Petre - sursa foto: Internet Referință Bibliografică: CUBURI / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul VI, 29 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
CUBURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372973_a_374302]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > NE VA POTOPI PRĂPĂDUL Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Dumnezeu iar ne desfidă Și ne biciuie cu ploaie... Peste lumea gri, lichidă Bat furtuni și vin puhoaie; Tot pământul e o apă, Curge-n sine, se prăvale Într-un hău ce fundu-și sapă În acvatice canale... Curge cerul, lutul curge, Plouă spastic, fatalmente
NE VA POTOPI PRĂPĂDUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371074_a_372403]
-
firul trece prin șaitroc,/ Apoi strălucește-n albul soarelui.// Dacii ne-au dat putere,/ Și trăinicie, și veșnicie,/ Și munți bogați.“(Țărâna). Obsedat de himera profunzimii, dar și de amărăciunea că pe aceste meleaguri mioritice mai dăinuie “viermi “, Menuț Maximinian desfide existența amorfă și derizorie: “Viermii ăștia grași/ Sunt din pământul meu,/Iar lăcustele de împrumut.Mai am șerpi orbi și șobolani cântători,/ Din flora acidă./ Toate cu suflet “.(Mister). Folosind elementele fabulei poetul face politica denunțului înfierând personajele cu mască
MENUŢ MAXIMINIAN- NODURI ÎN HAOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346441_a_347770]
-
din start ca un poet de marcă, de o mare modestie, o voce adevărată. Poetul devine magicianul propriei sale vieți apăsate de luciditate, care este și suferința sa secretă. Este un poet al demistificării timpului, al ridiculizării acestuia- așa cum victima desfide în mintea sa călăul. În ''Philemon și Bancis'' sunt trei teme interogatorii, plăcut inegale: dialogul cu sine, cu cititorul și nesfârșita împletitură de întrebări către iubită, ale căror răspunsuri nu sunt așteptate, ci bănuit știute. Simbolul înfrângerii, ghilotina, este transferat
VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
-
viața și subiect și predicat/ e punctul o cădere de cortină/ și noi suntem cuvinte de duzină/ mergând pe-un curs firesc... premeditat// e viața și adverb și complement / e verbu-n care cercul se închide/ și noi suntem mirarea ce desfide/ fatalitatea timpului prezent”(Supoziții, p.44). Apariția acestui text în volumul de față joacă rolul unei lumini magice care aruncă umbrele într-un scenariu de simboluri clasicizante după un acord de credo maiestuos. Sentimentul încercat e acela din clipa când
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
țară a tuturor posibilităților”, un pic perimat de criză, rămâne în continuare valabil, nu neapărat prin prisma oportunităților, de altfel deloc neglijabile, ci prin felul în care îți schimbă mentalitatea. America nu-ți dă voie să încremenești în proiect, te desfide să te autodepășești, să-ți testezi limitele. Poate îl parafrazez ori reinterpretez facil pe președintele J. F. Kennedy, dar cred că, luptând fiecare pentru visul lui, se ajunge în final la un singur mare vis, American dream, urzit nu din
OLEACӐ DE SCARLETT de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376884_a_378213]
-
vedere: înțelegerea rațională („Cum să te uit, Tăcere...”), nivelul simbolic („Vârstă a poeziei, cu toate ierbile din sufletul meu îți descântec trecutul...”), nivelul intuiției poetice („Pe o miriște mută somnul adoarme, prin arbori vântul scheaună-ncet, pustie și tristă ziua desfide letopisețul acestui Poet ... Cele trei modalități ale limbajului, firește, nu apar în stare pură, ci cu întrepătrunderi inerente și evidente. În evoluția liricii, ipostazele creatorului reflectă raportul dintre sine și eul exterior (problematizant), se asociază cu o anumită traiectorie spirituală
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
accentua rolul Coroanei, dar a Coroanei ca organ central al vieții statului, nicidecum însă întru cât ea este purtată de nobilul descendent al dinaștilor Hohenzollern. Persoana M[aiestății] S[ale] este inviolabila, și nicicând nu ne-am permis - [î]i desfidem pe cei de la "Presa" să ne poată dovedi - de a amesteca în discuție persoana M[aiestății] Sale. {EminescuOpXI 41} Asupra marginelor însă în care Coroana are sau nu dreptul irenunțabil de a-și exercita controlul asupra puterilor statului am discutat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să ne apropiem de adevăratele principii ale unui regim constituțional. [ 20 martie 1880] MODEL DE STIL Ne permitem a reproduce din "Curierul de Galați" nu toată, revista lui, publicul să fie liniștit, ci numai fraza inițială, una singură singurică, și desfidem orice plămâni, chiar și ale lui Mustafa ben Ali din "Dacia", să o cetească fără să răsufle: Membrii partidului liberal din acel orașiu se au adunat dilele acestea în număr foarte mare și au decis formarea unui club al partidului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încît să decoreze pe un Costinescu ori pe un Fundescu cu semnele lui de distincție, asta, o mărturisim, n-am știut-o încă. Ba, îl credeam chiar mai prudent pe d. ministru de externe; nu-l credeam în stare a desfide până la așa grad opinia publică. [ 20 iulie 1880] ["PROGRAMUL NOSTRU ZICEA... Programul nostru zicea: Teorii abstracte de cosmopolitism importate de-aiurea s-au împrăștiat pe nesimțite și au slăbit cu încetul simțul conservării naționale, așa de vioi și de puternic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ridicat la 1870, 8 august, steagul revoltei. În contra vorbelor răspund cu fapte și desfid [pe] oricine a le putea combate în mod serios. Va să zică necunoscutul domn neiscălit pe care-l vom numi d-nul "Uă rectificare" răspunde cu fapte și desfide. Să vedem acum faptele d-lui Uă etc. Mișcarea de la 8 august 1870 s-a întîmplat pe când d. Candiano-Popescu era demisionat din armată, pe când era un simplu cetățean ce lupta cu înfocare contra guvernului reacționar de atunci... Desfidem totodată pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fapte și desfide. Să vedem acum faptele d-lui Uă etc. Mișcarea de la 8 august 1870 s-a întîmplat pe când d. Candiano-Popescu era demisionat din armată, pe când era un simplu cetățean ce lupta cu înfocare contra guvernului reacționar de atunci... Desfidem totodată pe reacție de-a proba cu vrun act sau cu vrun fapt că locot. -col. Candiano-Popescu a fost din conspirația de la 11 fevruarie. Pe cei cari au făcut pe 11 fevruarie istoria îi va judeca. Ceea ce se poate imputa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
11 fevruarie istoria îi va judeca. Ceea ce se poate imputa locot. -col. Candiano-Popescu este că s-a supus imediat și fără nici o restricțiune guvernului provizoriu, ale cărui ordine le-a executat. Guvernului provizoriu, însă i s-a supus armata întreagă. Desfidem pe reacție să dovedească cumcă oștirea română a fost revoltată și umilită cu numirea d-lui Candiano-Popescu ca adjutant. {EminescuOpXI 423} D. "Uă etc. ". ar fi trebuit în orice caz să ia autorizare de la actualul adiutant domnesc înainte de-a-l
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cronologică. Să-ncepem cu 11 fevruarie. Va să zică d. Candiano n-a luat parte cu vrun act sau vrun fapt la conspirația de la 11 fevruarie. S-a supus, asemenea armatei întregi, guvernului provizoriu. Așa să fie. Dar d. "Uă rectificare" ne desfide a proba, deci sîntem obligați moralicește de-a căuta probe chiar dacă am fi renunțat la aceasta. Dac-am cita notorietatea publică, ea nu e un act sau un fapt și actele sau faptele au nenorocita natură de-a se petrece
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unui secol bolnav. Seria continuă cu nevestele invizibile ale aparatcik-ilor de la Kremlin, de presupus în rochii înflorate, punînd în evidență burțile fătătoare de descendenți complexați. Invizibile, pentru că, unu: erau de nescos în lume, doi: pentru că exact prin asta trebuiau să desfidă proletar civilizatele cupluri de la Casa Albă. Și ce mai surogat au importat de-acolo curțile comuniste românești! Apogeul atingîndu-l savanta analfabetă a genialului pantofar, defectînd într-un fel canonul moscovit prin afișatul tupeu megaloman, ațîțat perfid de anturajul Găinușelor cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Gaston și Hélène încearcă să evadeze, dar sunt recapturați. Act III. Tabloul 1. Haremul palatului. Hélène, închisă în harem, urmărește dânsul concubinelor. Emirul sosește și îi spune că dacă cruciații vor ataca, ea va fi decapitată. Despărțita de iubitul ei, desfide moartea (Que m'importe la vie /Mes plaintes șont vaines!). Se aude zgomot de luptă și Cruciații sunt deja în Ramla. Gaston, care reușise să scape, intră în harem s-o caute pe Hélène. Din păcate Contele de Toulouse pătrunde
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Selim îi pune în lanțuri și îl asigura pe Seid că în curând va anihila și restul atacatorilor. Dar Seid este fericit că a prins căpetenia corsarilor. El îl amenință pe Corrado cu cele mai sofisticate torturi, dar acesta îi desfide cruzimea (Ancor minacci, o perfido?... Perfido a me?) . Pasă Seid îl osândește la moarte în ciuda faptului că atât Gulnara, cât și celelalte odalisce îl implora pe Seid să-l cruțe deoarece el le salvase viețile în incendiul din harem. Actul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Zingara" Tabloul 1. Tabăra lui de Luna. Tabloul se deschide cu corul soldaților Contelui de Luna care asediază cetatea Castellor (Or co' dadi, mă fra poco). Contele iese din cort. El aruncă o privire spre fortăreața de unde rivalul său îl desfide. Se produce o mare agitație provocată de faptul că soldații au capturat o țiganca găsită dând târcoale taberei. Ferrando o aduce pe Azucena. Interogata despre motivul prezenței sale acolo, Azucena spune că este o biată femeie rătăcitoare care nu face
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]