565 matches
-
pe om mai mult față de lumea de aici, decât față de lumea spirituală 207, o lume în care omul nu se mai prosternează în fața Rațiunii divine, ci începe să adore propria-i rațiune 208. Perversiunile sexuale se deosebesc de desfrânare. Astfel, desfrânarea nu este un păcat prin raportare la instinct (pentru că scopul acestuia este împreunarea cu celălalt sex), ci numai prin raportarea la rațiune. Există, însă, practici sexuale, care păcătuiesc și prin raportarea la instinct, și prin raportarea la rațiune. Sfinții Părinți
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
asculta cu plăcere cele ce nu trebuie; altul, limba aceluia spre vorbirea împotriva altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele spre lăcomie; altul mișcă mâinile spre moleșeală; altul îndeamnă picioarele spre a alerga la păcat; altul ațâȚă trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-132a, în Filocalia
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cu toate patimile care stăpânesc inima, precum: mânia, răutatea, pofta, răzbunarea, împietrirea, zavistia, mândria și celelalte, cum spune Domnul: „Iar ce iese din gură, iese din inimă, și acestea spurcă pe om. Căci din inimă ies gândurile cele rele, uciderile, desfrânările, mărturiile mincinoase, hulele...” (Matei 15, 18-19). De aceea și proorocul David se ruga, zicând: „Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și Duh drept înnoiește întru cele dinăuntru ale mele” (Psalm 50, 11). 8. Din afară ne ispitesc și ne biruiesc
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Față de cei căzuți de la credință prin constrângere, se recomandă blândețe (can. 2). Cei ce de bunăvoie Își mărturisesc păcatele și dau semn de Îndreptare, vor primi canoane mai blânde, iar cei ce sunt descoperiți În răutate, primesc epitimii aspre: pentru desfrânare 9 ani; pentru adulter și pentru celelalte nelegiuiri mai grave timpul penitenței și al trecerii prin cele patru trepte se va dubla (can. 4). Uciderea cu voia se canonisește cu câte 9 ani În fiecare treaptă de penitență. Când pocăința
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
naște furtul. Când aceasta se săvârșește cu vărsare de sânge, se va pedepsi ca și uciderea. Dacă se mărturisește preotului, vinovatul va trebui să facă săracilor milostenie, ca să se vindece de patimă (can. 6). Jefuirea mormintelor se pedepsește cu epitimia desfrânării (can. 7); sacrilegiul se canonisește ca și uciderea (can. 8). În general, Sfântul Grigorie face o analiză psihologică a păcatelor, după originea lor din rațiune, din pofte sau din mânie, apoi le prescrie leacurile de vindecare”<footnote Pr. Ilarion Felea
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
pornit o adevărată ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, unii Părinți ai Bisericii enumeră zeci de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, cele opt gânduri ale răutății: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, trândăvia, tristețea, slava deșartă și mândria. Mai târziu, unii dintre Părinții filocalici au unit slava deșartă cu mândria și au rămas astfel cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
sine, catalogată de Sfinții Părinți drept izvorul tuturor patimilor, este nimicită de iubirea duhovnicească de toți și de toate. La Sfântul Ioan Casian, păcatele sunt prezentate ca fiind înșiruite în lanț, începând de la trup, de la lăcomia pântecelui, care dă naștere desfrânării; ca să poată fi satisfăcute acestea două, este nevoie de bunuri materiale și se naște astfel iubirea de arginți și toate celelalte care formează lanțul fărădelegilor; dacă pătimașul nu-și poate satisface aceste plăceri se mânie, apoi se întristează, etc. Sfântul
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Carpatinul, „Una sută capete de mângâiere”, cap. 50, în „Filocalia...”, vol. IV, pp. 138-139. footnote>. Foarte interesant de notat este și faptul că, Părinții relevă remediile fiecărui păcat capital. Astfel, arată că lăcomia pântecelui este spulberată prin post și înfrânare; desfrânarea, prin disciplină trupească și sufletească, prin dor dumnezeiesc și dorința bunurilor viitoare; iubirea de arginți, prin compătimirea și ajutorarea celor săraci; mânia, prin dragoste de toți și prin bunătate; tristețea, prin bucurie duhovnicească; slava deșartă și mândria, prin lucrarea într-
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
făcea înainte de botez, socotește că s-a eliberat din robia păcatelor, rămânând totuși în desfătarea de obișnuințele sale cele rele și după baia botezului, nevăzându-se pe sine spus răilor stăpâni. Un astfel de stăpân sălbatic și furios este patima desfrânării care îmboldește gândul robit, cu plăcerile ei ca cu niște bice. Un alt stăpân de felul acesta este lăcomia, care nu lasă nici un pic de odihnă celui pe care-l robește, ci oricât de mult ar lucra, la porunca slujitorilor
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Teba, cetatea oamenilor cu sângele "subțire" și "puterile moleșite". Acestea trebuiau înviorate, împrospătate, aduse la starea de fierbere prin biciuirea instinctelor, ceea ce își propun să facă slujitorii noului cult, din ce în ce mai mulți. "Tulburarea din Teba" crește potopitor, oamenii ațâțați se dedau "desfrânărilor bestiale" cu o frenezie ce nu mai cunoștea "nici rușine, nici vină, nici păcat, nici pângărire". Adepții "noii secte" sunt de toate felurile, recrutându-se și dintre "capetele subțiri, cunoscători plictisiți de toate doctrinele, de toate trecutele înțelepciuni", intelectuali, altfel
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
V. Lupta, remediile și vindecarea de patima desfrânării V.1. Mijloace trupești de luptă împotriva patimii desfrânării Atenția pe care Sfinții Părinți i-au acordat-o acestei patimi, arată cât de periculoasă este, ea începând să-l supere pe om de la cea dintâi vârstă<footnote Sf. Ioan Casian
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
V. Lupta, remediile și vindecarea de patima desfrânării V.1. Mijloace trupești de luptă împotriva patimii desfrânării Atenția pe care Sfinții Părinți i-au acordat-o acestei patimi, arată cât de periculoasă este, ea începând să-l supere pe om de la cea dintâi vârstă<footnote Sf. Ioan Casian, Despre cele 8 gânduri ale răutății, în Filocaliaă, vol
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de periculoasă este, ea începând să-l supere pe om de la cea dintâi vârstă<footnote Sf. Ioan Casian, Despre cele 8 gânduri ale răutății, în Filocaliaă, vol. I, p. 113. footnote>, acesta având de luptat împotriva ei întreaga sa viață. Desfrânarea, excelând într-o violență puternică și o durată foarte lungă, face ca războiul purtat împotriva ei să fie cutremurător și înfricoșător, fiind mai crâncen decât toate celelalte<footnote Idem, Așezăminte mănăstireștiă, p. 187. footnote>. Acest război este o luptă împotriva
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
căci nu poți să scapi de un rău de care nu ai cunoștință: cum ar admite un bolnav să meargă la medic atâta vreme cât se crede perfect sănătos?<footnote Georges Habra, Iubire și senzualitateă, p. 247. footnote>. Lupta finală este împotriva desfrânării cu gândul. Sfinții Părinții stăruie, în general, asupra aplicării tratamentului în partea sufletească a bolii; ei au înțeles că înfrânarea trupului nu e suficientă, ci e nevoie de zdrobirea inimii, adică de smerenie, prin care cerem harul lui Dumnezeu. Prin
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nu prin străduințe și nici prin osteneala sa, ci prin acoperământul și ajutorul lui Dumnezeu se izbăvește de boala aceasta și se ridică la înălțimea curăției<footnote Ibidem, p. 113. footnote>. Marii asceți au observat ce grave consecințe poate produce desfrânarea în om și din această cauză au afirmat că nu-i temelie mai tare în toate luptele decât aceea de a înăbuși mai întâi ademenirile dorințelor cărnii<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 172. footnote>. Primul pas în această luptă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Habra, op. cit, p. 249. footnote>, și că sunt necesare toate eforturile fizice și psihice pentru a birui această patimă ce l stăpânește. De aceea el va trebui să lupte cu aceeași pasiune cu care înainte a păcătuit. Lupta împotriva desfrânării este aspră și îndelungată, iar remediile recomandate de Sfinții Părinți sunt în număr mare, variate și necesită nevoințe îndelungate. Aceste nevoințe sunt adevărate lupte fizice, psihice și duhovnicești. Din această cauză, s-a efectuat o împărțire a remediilor recomandată chiar
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în număr mare, variate și necesită nevoințe îndelungate. Aceste nevoințe sunt adevărate lupte fizice, psihice și duhovnicești. Din această cauză, s-a efectuat o împărțire a remediilor recomandată chiar de Părinții Bisericii care se aplică sufletului și trupului. Există o desfrânare sufletească și una trupească, iar lupta împotriva uneia presupune lupta împotriva ambelor: Căci acest război este îndoit, aflându-se și în suflet și în trup. De aceea, trebuie să dăm lupta din două părți împotriva lui<footnote Sf. Ioan Casian
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și în suflet și în trup. De aceea, trebuie să dăm lupta din două părți împotriva lui<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 113. footnote>. Armele pe care le poate folosi cineva care vrea să se elibereze de patima desfrânării sunt de două feluri: arme de înfrânare a trupului și arme de înfrânare a sufletului. Arme puternice împotriva curviei sunt: rugăciunea smerită și stăruitoare, zdrobirea inimii, foamea, setea, cumpătarea sau înfrânarea de la mâncare și băutură peste măsură, precum și înfrânarea de la
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
zdrobirea inimii, foamea, setea, cumpătarea sau înfrânarea de la mâncare și băutură peste măsură, precum și înfrânarea de la somn, căsătoria, iubirea, smerenia, privegherea, spovedania și Împărtășania deasă, singurătatea, evitarea locurilor unde s-ar putea produce căderea, citirea Scripturilor, meditația, alungarea gândurilor de desfrânare încă de la început, dragostea de Dumnezeu, frica de chinuri și dorirea bunătăților cerești, educația aleasă, paza celor cinci simțuri, în special văzul, auzul, pipăitul și mirosul, precum și supravegherea comportamentului, a gândurilor, a faptelor și cuvintelor noastre, precum și a îmbrăcămintei etc.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Cuvinte către singuratici, partea a II-a, recent descoperită, cuv. 31, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 432. footnote>. Sfântul Ioan Damaschin în scrierea sa Cuvânt minunat și de suflet folositor, amintește desfrânarea printre păcatele părții poftitoare: lăcomia pântecului, nesăturarea, beția, curvia, preacurvia, desfrânarea, iubirea de plăceri. Tot el este cel care arată tămăduirea sau remediile acestora, și anume postul, înfrânarea, reaua pătimire, dorul după împărăția lui Dumnezeu și poftirea înfierii. Același Sfânt
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 432. footnote>. Sfântul Ioan Damaschin în scrierea sa Cuvânt minunat și de suflet folositor, amintește desfrânarea printre păcatele părții poftitoare: lăcomia pântecului, nesăturarea, beția, curvia, preacurvia, desfrânarea, iubirea de plăceri. Tot el este cel care arată tămăduirea sau remediile acestora, și anume postul, înfrânarea, reaua pătimire, dorul după împărăția lui Dumnezeu și poftirea înfierii. Același Sfânt Părinte în altă parte arată că lăcomia pântecelui este stinsă prin
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
stinsă prin înfrânare; curvia prin dorul dumnezeiesc și prin dorința bunurilor viitoare<footnote Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet folositor, în Filocaliaă, vol. IV, pp. 191-192. footnote>. Dintre metodele recomandate de Sfinții Părinți ca esențiale în lupta cu desfrânarea, cel mai des întâlnit în scrierile duhovnicești este postul, Părinții bine știind că postul nu este omorâtor de trupuri precum patima desfrânării, ci factor de disciplinare a trupurilor pentru a fi înduhovnicite. Stomacul să fie pus la strâmtoare<footnote I.P.S.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în Filocaliaă, vol. IV, pp. 191-192. footnote>. Dintre metodele recomandate de Sfinții Părinți ca esențiale în lupta cu desfrânarea, cel mai des întâlnit în scrierile duhovnicești este postul, Părinții bine știind că postul nu este omorâtor de trupuri precum patima desfrânării, ci factor de disciplinare a trupurilor pentru a fi înduhovnicite. Stomacul să fie pus la strâmtoare<footnote I.P.S. Nicolae Corneanu, Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri creștine, Edit. Polirom, Iași, p. 341. footnote> și pentru a putea fi înăbușite
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fi sătul de la masă, pentru a nu-ți mări poftele care te îndeamnă să-ți satisfaci plăcerile<footnote Clement Alexandrinul, Pedagogulă, p. 288. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur, arată și el ca mijloace trupești de biruire și tămăduire a desfrânării, postul, cumpătarea: că după cum îmbuibarea cu mâncare este pricină și prilej de nenumărate rele pentru oameni, tot așa și postul și disprețul pântecelui ne este întotdeauna pricină de nespuse bunătăți<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facereă, omilia
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
iubire, integrare a faptelor haotice ale vieții într-o relație personală<footnote Olivier Clément, op. cit., p. 57. footnote> care se poate realiza fie în planul iubirii omenești, fie direct cu Dumnezeu. Astfel, se realizează o asceză care devine armă împotriva desfrânării constând într-o înfrânare biologică și trupească, înfrânare morală și duhovnicească<footnote Iosif Vatopedinul, Asceza, maica sfințeniei, traducere din limba greacă de ieromonahul Agapie, Edit. Bizantină, București, 2000, p. 24. footnote>, atât pentru cei căsătoriți, cât și pentru monahi. Luată
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]