182 matches
-
din toate puntele un intern. Pentru că-n sine luat esistă o adâncă înrudire internă între spiritul producător și între tonul articulat, de-aceea cultura artistică are de datoria ei de-a realiza această înrudire și de-a [o] manifesta. Primul despărțământ are așa dar de a dezvolta cultura tonului și spiritualizarea sunetului ca material al artei. Momentele spiritualizărei. 1. Va să zică sunetul are corp (care poate fi urât sau frumos) (timbrul? sufletul acestui corp e espresiunea doar? După ce tonul a fost pus
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
gradul atingerei eventuale, când înalt, când profund, când repede, când trăgănat, când tare, când încet. Însă în toate speciile de tonuri e totdeuna și unul mijlociu". Aceste vorbe ale lui Cicero coprind în sine noțiunea modulațiunei tonului. Ea aparține acelui despărțământ al studiului nostru care cercetează formarea tonului ca un instrument a declamațiunii dramatice. Modulațiunea tonului e condiționată prin necesitatea de-a-l face purtătorul simțământului și a pasiunei. Xenopol-muzica Căci nemărginitei varietăți a mișcărilor sufletului corespunde numai o nemărginită movibilitate a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
legei mai înalte a nexului, logic. Abia aceasta ni dă prima lege abstractă pentru respirațiune. Vorbitorul nu are voie de-a urma în acest proccs natural după plac trebuințelor sale dentotdeuna, ci are de-a o pune în consunet cu despărțămintele (Abschnitt ) logice ale cuvîntărei. Prin asta însă e și dată necesitatea de-a domina și asupra acestui proces natural. Măsura pentru suficiența respirărei e într-adevăr foarte relativă, după cum e și organizațiunea, și un suflet (Atem) care ajunge mult și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
părți principale: 1) Ontologia 2) Fiziologia rațională 3) Cosmologia rațională 4) Teologia rațională. A doua parte, adică învățul naturei rațiunei pure, conține două despărțiri: physica rationalis și phychologia rationalis. Ideea primordială a unei filozofii a rațiunei pure prescrie însăși acest despărțământ, acesta este așadar arhitectonic, conform cu scopurile ei esențiale și nu numai tecnic construit după înrudiri întîmplător observate și într-un noroc, de aceea însă e și nestrămutat și legislatoriu. Se găsesc însă câteva puncte care ar putea să dea ansă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tecnic construit după înrudiri întîmplător observate și într-un noroc, de aceea însă e și nestrămutat și legislatoriu. Se găsesc însă câteva puncte care ar putea să dea ansă [loc] la scrupule și să slăbească convingerea despre legitimitatea unui asemenea despărțământ. Mai întîi: Cum pot aștepta cunoștință apriori, metafizică adică, de la obiecte cari sânt date prin simțurile noastre, adică aposteriori? Și cum este cu putință de a cunoaște după principie apriori natura lucrurilor și a ajunge la fiziologie rațională? Răspuns: nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai nimici o mare oaste romeică în strâmtorile de lângă lacul Scutari. Aceste stări înfricoșate grăbiră invazia polovților (pecenegilor ) în Tracia veche și în Macedonia. Ceea ce cruțase războiul bulgar pieri acum (1048 - 1051) și când pecenegii, după ce sfărmaseră de trei ori despărțămintele de armată romaeică, trecură îndărăt peste Dunăre, veniră apoi, de la 1065 începînd, crunții cumani, se uniră cu pecenegi și prădară, uciseră și părăduiră țările dunărene până adânc în suta a douăsprezecea. Când la 1122 a succes a-i bate bine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
, revistă apărută la Satu Mare, lunar, începând cu martie 1936 și până în aprilie 1940. Din martie 1937 poartă subtitlul „Literară-socială”. Redactori sunt Constantin Gh. Popescu și Octavian Ruleanu. Cu numărul 1/1938, apar completări în subtitlu: „Editată de Astra, despărțământul Satu Mare”. Revista se vrea a fi „tipar și cuget românesc”, promovând „scrisul cinstit” și „gândul curat”, „puse în slujba unui ideal național”. Rubrici permanente: „Încrestări”, „Dări de seamă”, „Răboj”, „Cărți-reviste”. Apar versuri, unele republicate, de Petre Dulfu, Octavian Goga, Radu
AFIRMAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285196_a_286525]
-
MESEȘUL, periodic apărut la Zalău, săptămânal, între 31 ianuarie 1925 și 25 decembrie 1931, iar cu titlul „Gazeta Sălajului” între 1 decembrie 1936 și 29 octombrie 1938. Gazeta este editată de despărțământul Sălaj al Astrei. Din 1926 până în 1928 redactor responsabil este Leontin Ghergariu, care în 1929 devine director. Revista își propune „să nu aibă nici un colorit politic”, urmărind să facă „educație cetățenească-națională” (Programul nostru) și „propagandă națională și culturală” (Cuvânt înainte
MESESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288096_a_289425]
-
Cătălin Ciolca (redactor-șef), Ion Nuță, Liviu Papuc, Claudiu Paradais,Valeriu Rusu, Nicolae Turtureanu. De la numărul 1/1997 redactor-șef devine Victor Durnea. Ulterior din colegiul redacțional mai fac parte Ioan Ciupercă, Florin Faifer, Mihai Harea, Dumitru Bunea. Editată de despărțământul „Mihail Kogălniceanu”, filiala ieșeană a organizației culturale Astra, R.r. își propune, între altele, să restituie în paginile sale valoroasa tradiție a acestei organizații, dar și să îi reflecte activitatea curentă. Astfel, număr de număr apar ample articole recuperatoare: Astra
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
și obiectivele ei, Astra și românii de peste hotare, Astra în Basarabia interbelică, Astra și Banatul sârbesc în perioada interbelică, Astra și românii din ținuturile Covasnei și Harghitei, iar rubrici precum „Breviar astrist” și „Revista revistelor noastre” oferă informații despre inițiativele despărțămintelor reînființate ale Astrei. Revista are însă și un îndeajuns de cuprinzător spațiu rezervat culturii și civilizației românești. Rubricile „Studii. Eseuri. Interpretări” și „Restituiri. Evaluări” conțin contribuții de Const. Ciopraga, Gavril Istrate, Al. Zub, Liviu Leonte, Stelian Dumistrăcel, Al. Husar, Florin
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
Dulfu, Virgil Onițiu, Silvestru Moldovan, poate și G. Coșbuc, sentimentul mândriei naționale. Aceleași idei îi însuflețeau și pe membrii Societății de Lectură „Iulia”, pe care S. o inițiază și o conduce mai mulți ani. A fost și „director onorar” al despărțământului Astrei din Cluj, iar din 1877 este ales membru onorific al Academiei Române. Militantismul său a atras însă aversiunea autorităților ungare și în 1885 se vede înlăturat de la catedră prin pensionare. Se retrage la Năsăud, unde trăiește până la sfârșitul vieții. Scrierile
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
doct, erudit, se asociază cu patosul persuasiv. SCRIERI: Figuri mureșene (în colaborare cu Eugen Nicoară), Târgu Mureș, 1933; Ion Pop-Reteganul, Cluj, 1938; I.P.S.S. Patriarhul dr. Miron E. Cristea, Târgu Mureș, 1938; Sub stindardul Astrei. Două decenii de activitate culturală în despărțământul Reghinului (1919-1939), Cluj, 1939; Gh. Bogdan-Duică, București, 1940; Țara Oașului, București, 1940; St. O. Iosif. Viața și opera, București, 1941; Noi contribuții la cunoașterea vieții și activității lui Visarion Roman. Corespondența sa cu Gheorghe Barițiu și Iosif Hodoș, Sibiu, 1942
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
ASTRA MARAMUREȘULUI, organ săptămânal al despărțământului Maramureș al Astrei apărut la Sighet, în două serii, din 4 februarie 1927 până la 25 decembrie 1937. Redactori la cea dintâi serie sunt V. Ilea și V. Bergheanu; seria a doua apare (bilunar și lunar) sub conducerea unui comitet, de la
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
1927 până la 25 decembrie 1937. Redactori la cea dintâi serie sunt V. Ilea și V. Bergheanu; seria a doua apare (bilunar și lunar) sub conducerea unui comitet, de la 1 ianuarie 1933, doar cu titlul „Astra” și cu subtitlul „Organ al despărțământului Maramureș”. Revista este un fel de arhivă spirituală a Maramureșului, publicând în mod sistematic documente și incursiuni istorice despre istoria ținutului (Din vechile diplome maramureșene de Ion Bilțu-Dăncuș; Maramureșul de Ov. V. Mihăilescu, Oameni din Maramureș, Scriitori maramureșeni: Artemiu Homorodeanu
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
i se încredințează diverse funcții administrative. La cerere, se întoarce în satul natal, consacrându-se unei activități prodigioase de ridicare a stării economice și culturale a țăranilor. Ca revizor diecezan, președinte al Reuniunii docenților români din Maramureș, vicepreședinte al Astrei, despărțământul Maramureș, a contribuit la dezvoltarea învățământului, a întreprins studii de istorie bisericească, a tradus literatură universală și a impulsionat cercetările de folclor în ținut. De un interes mai larg sunt cărțile lui despre istoria parohiilor și mănăstirilor din Maramureș (Însămnări
BUD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285908_a_287237]
-
Liceul „Codreanu” din Bârlad, apoi la licee din Chișinău, revenind în 1918 la Brașov. Este cooptat membru în Marele Sfat al Țării. A fost membru de onoare al Sindicatului Presei Române din Transilvania, iar între anii 1926 și 1928, președintele despărțământului Brașov al Astrei, când s-a aflat printre inițiatorii înființării Bibliotecii „Dr. Alexandru Bogdan”, devenită Biblioteca Municipală Brașov. În 1948 a fost ales membru al Academiei Române. A editat, între anii 1929 și 1938, „Țara Bârsei”, revistă de cultură, și a
BANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
președinți Vasile Ladislau Pop, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George Barițiu, Ioan Micu Moldovanu, Alexandru Mocsonyi, Iosif Sterca Șuluțiu, Andrei Bârseanu, Vasile Goldiș, Iuliu Moldovanu și Nicolae Popoviciu. Asociația a primit între membrii ei, alături de românii transilvăneni, organizați în 1869 pe „despărțăminte”, și reprezentanți ai culturii din Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina. Din 1925 s-a pregătit înființarea unei regionale în Basarabia (comisar general - Onisifor Ghibu), iar în 1927 a luat ființă o regională în Dobrogea. Ca membri onorifici au fost desemnați, încă
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
nu-mi cunosc sufletul de atâtea așteptări, ochii brodați cu vorbe rebele, grăbite, vor să iasă din mit Maricica FRUMOSU „cândva am învelit jumătate de kilogram de primăvară într-un ziar alb-negru și acum citesc despre morți” <biography> Membră a Despărțămîntului ASTRA “Ioan Sârbu” Criuleni și a Cenaclului "Dincolo de lume", Biblioteca Publică Raională “Tamara Isac” Criuleni Premiul Cafeneaua literară acordat la Concursul Național de Poezie și Interpretare Critică a Operei Eminesciene «Porni Luceafărul...», Botoșani, 2011. Premiul special al Bibliotecii „I. H.
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
soare, și vântul sufla dinspre munții depărtării. Soliman-Sultan asculta posomorât în despărțitura din fund a cortului său strigătele prelungi ale oștirii de la Amasia, pe când icioglanii săi, după rânduială, desfăceau de pe Mustafa șahzadè armele. Când feciorul cel semeț a pășit spre despărțământul sfânt al cortului, muții l-au și împresurat cu juvățurile. El s-a oprit numai o clipă, scăpărându-și privirile în jur. C-un muget înalt de leu mânios, s-a abătut spre cei mai de aproape lovindu-i cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
albă. Somnolarea din timpul zilei îi producea în mod firesc insomnii noaptea, și madam Pomponescu îl auzea mergând pe întuneric prin odaie. Dormitorul, foarte mare, era despărțit în două printr-o cortină albastră de velur, și fiecare dormea într-un despărțământ. Aceasta, având în vedere infirmitatea doamnei Pomponescu, care avea trebuință la culcare de asistența subretei. Zgomotul, natural, nu era mare, madam Pomponescu simțea totuși pașii soțului ei călcând cu o acustică surdă pe covorul păros. Alt fenomen era acela că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nr.108 din 14 mai 1935, ca și Regulamentul dezvoltător al statutului arătau: „Scopul căminului cultural este să ajute la 1) întărirea sănătății trupești; 2) îndrumarea muncii către o mai bună producție; 3) înălțarea sufletului în obștia satelor (sau în „despărțământul parohial orășenesc”). Scriind despre cele de mai sus D. Popadopol în lucrarea „Căminul cultural și rostul lui social”, tip. „Datina” T. Severin, 1938, în „Cuvânt înainte” socoteau pe „cei ce au în primul rând răspunderea despre soarta locală a Căminelor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acestei formațiuni politice. Cu alte cuvinte, se bucura de o popularitate constantă în Ardeal și doar ocazională în restul țării. Să mai notăm doar că, în 1923, organizația militantă "Astra" își asumase formal "răspunderea sărbătoririi zilei de 1 decembrie, în cadrul despărțămintelor, în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș"219, declarând-o apoi zi specială a asociației 220. Astfel s-a instituit o adevărată tradiție a devoțiunii publice ardelene dincolo de mizele politice ale momentului pentru simbolistica respectivei aniversări. În 1928, s-a exprimat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ales la aspectele contabile ale instituției, de aceea nu le vom menționa decât în măsura în care din ele putem extrage date cu caracter medical. În mod indirect rezultă că Ospiciul Spitalul Comunal de Alienați a fost înființat de comună, subordonat acesteia prin intermediul despărțământului celui de-al V-lea despărțământ sanitar. Activitatea instituției rezultă din mai multe note de plată în total 39 vizite cât și dintr-o serie de mențiuni și rapoarte. Dintre acestea, singurul document care ni se pare foarte important este
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de aceea nu le vom menționa decât în măsura în care din ele putem extrage date cu caracter medical. În mod indirect rezultă că Ospiciul Spitalul Comunal de Alienați a fost înființat de comună, subordonat acesteia prin intermediul despărțământului celui de-al V-lea despărțământ sanitar. Activitatea instituției rezultă din mai multe note de plată în total 39 vizite cât și dintr-o serie de mențiuni și rapoarte. Dintre acestea, singurul document care ni se pare foarte important este un raport cuprinzător cu privire la starea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
profesionale, familiale, sociale, datorate nevoii de timp pentru învățare, înseamnă unele dificultăți și chiar conflicte. Ilustrăm această afirmație cu relatarea unui episod pilduitor din istoria „educației adulților” în țara noastră: într-o broșură publicată în 1943, dr. Vasile Ilea, președintele „despărțământului” Sighet al „Astrei”, rememorează împrejurările în care s-a deschis prima școală țărănească din România. Iată: în zorii zilei de 15 iunie 1931, un grup de 18 săteni din diferite sate ale Maramureșului, „cu toții țărani fruntași, îmbrăcați în straie de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]