182 matches
-
-33rd Edition, Cambridge, 2006; "2000 Outstanding Intellectuals of the 21st Century", Cambridge, 2007; Ion Mărgineanu, Petru Sechel, "Alba—periplu monografic", Albă Iulia, 2009; "Internațional Profiles of Accoplished Leaders, Inaugural Edition", Ralaigh, 2009; "Dicționarul culturii și civilizației populare al Asociațiunii Astra, Despărțământul Timotei Cipariu, Blaj", Blaj, 2011; "The 31st Pearl Anniversary Edition of the Who's Who în the World 2014", Berkely Heights, 2013 etc. "Autorul este binecunoscut nouă și de multă vreme. Fost student al Facultății noastre, secția de arte, la
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
date privind populația școlară, etc.. Eforturile de redresare a învățământului racovicean se încadrau în cel general, căruia autoritățile de stat căutau să-i imprime un conținut nou. Astfel, încă din 1854 școala primară se sistematizează în trei clase cu două „despărțăminte” fiecare, ceea ce echivala cu șase ani de învățământ. După un model dat, Blajul pretinde clerului greco-catolic să facă propuneri privind noua organizare a procesului de învățământ, care urma să fie pus în aplicare începând cu anul școlar 1855-1856. Reflectând inconsecvența
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
în proporții pocite, făcîndu-și complimente unul altuia și numindu-se sarea pământului, ai avea cauză de a te întrista și de a despera de viitorul omenirii daca n-ai ști că după o sută de ani, de pildă, peste amândouă despărțămintele geniilor contimporani, peste balamuc și pușcărie, va crește iarbă și că în amintirea generației viitoare toate fizionomiile acestea vor fi pierit fără de nici o urmă, ca cercurile din fața unei ape stătătoare. Garanția învingerii adevărului și binelui în lumea aceasta este moartea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Asociațiunii pentru literatură română și cultură poporului român" o secție a "Șoimilor Carpaților", pentru promovarea portului și dansurilor populare. Cu această organizație a cutreierat satele din împrejur la mai multe întâlniri cu caracter patriotic. În anul 1936, Handrea, din însărcinarea Despărțământului Astrei, a condus echipa de călușeri a comunei Șacalul de Câmpie la un mare congres de etnografie, desfășurat la Hamburg. După Dictatul de la Viena din 1940 vitregirea învățământului românesc din Transilvania a atins și localitățile de pe Valea Mureșului, situația fiind
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
profesionale, familiale, sociale, datorate nevoii de timp pentru învățare, înseamnă unele dificultăți și chiar conflicte. Ilustrăm această afirmație cu relatarea unui episod pilduitor din istoria „educației adulților” în țara noastră: într-o broșură publicată în 1943, dr. Vasile Ilea, președintele „despărțământului” Sighet al „Astrei”, rememorează împrejurările în care s-a deschis prima școală țărănească din România. Iată: în zorii zilei de 15 iunie 1931, un grup de 18 săteni din diferite sate ale Maramureșului, „cu toții țărani fruntași, îmbrăcați în straie de
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de realitatea vieții țărănești și muncitorești” (ibidem, p. 30). Cum s-au organizat, pe ce principii și cu ce programe, școlile țărănești din țara noastră? Într-o broșură intitulată programatic Prima școală țărănească din România (1943), dr. Vasile Ilea, președintele despărțământului Maramureș al „Astrei”, înfățișează principiile care au condus la organizarea acestei școli, la Sighet, în 1931. A fost, de fapt, un curs scurt de albinărit, de două săptămâni, la care au participat 18 săteni din comunele înconjurătoare. Elevii au locuit
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ASTRA MARAMUREȘULUI, organ săptămânal al despărțământului Maramureș al Astrei apărut la Sighet, în două serii, din 4 februarie 1927 până la 25 decembrie 1937. Redactori la cea dintâi serie sunt V. Ilea și V. Bergheanu; seria a doua apare (bilunar și lunar) sub conducerea unui comitet, de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
1927 până la 25 decembrie 1937. Redactori la cea dintâi serie sunt V. Ilea și V. Bergheanu; seria a doua apare (bilunar și lunar) sub conducerea unui comitet, de la 1 ianuarie 1933, doar cu titlul „Astra” și cu subtitlul „Organ al despărțământului Maramureș”. Revista este un fel de arhivă spirituală a Maramureșului, publicând în mod sistematic documente și incursiuni istorice despre istoria ținutului (Din vechile diplome maramureșene de Ion Bilțu-Dăncuș; Maramureșul de Ov. V. Mihăilescu, Oameni din Maramureș, Scriitori maramureșeni: Artemiu Homorodeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
președinți Vasile Ladislau Pop, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George Barițiu, Ioan Micu Moldovanu, Alexandru Mocsonyi, Iosif Sterca Șuluțiu, Andrei Bârseanu, Vasile Goldiș, Iuliu Moldovanu și Nicolae Popoviciu. Asociația a primit între membrii ei, alături de românii transilvăneni, organizați în 1869 pe „despărțăminte”, și reprezentanți ai culturii din Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina. Din 1925 s-a pregătit înființarea unei regionale în Basarabia (comisar general - Onisifor Ghibu), iar în 1927 a luat ființă o regională în Dobrogea. Ca membri onorifici au fost desemnați, încă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
Dulfu, Virgil Onițiu, Silvestru Moldovan, poate și G. Coșbuc, sentimentul mândriei naționale. Aceleași idei îi însuflețeau și pe membrii Societății de Lectură „Iulia”, pe care S. o inițiază și o conduce mai mulți ani. A fost și „director onorar” al despărțământului Astrei din Cluj, iar din 1877 este ales membru onorific al Academiei Române. Militantismul său a atras însă aversiunea autorităților ungare și în 1885 se vede înlăturat de la catedră prin pensionare. Se retrage la Năsăud, unde trăiește până la sfârșitul vieții. Scrierile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
Aniversară, publicat în mai 1906, în care sublinia semnificațiile politice ale Adunării naționale de pe Câmpia Libertății din 3/15 mai 1848, este condamnat la opt luni de închisoare și la o amendă de 1200 de coroane. A condus timp îndelungat despărțământul blăjean Astra și, la înființarea, în 1935, a Sindicatului Ziariștilor Ardeleni, devine membru de onoare al acestuia. S-a numărat, de asemenea, printre membrii Consiliului Național Român din 1918. D. a colaborat la „Familia” (semnând unele contribuții cu pseudonimul Moise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286824_a_288153]
-
de lingvistică trebuie abordată cu metodă, desfășurată cu sistem și istovită în toate amănuntele [...]. Nu-i nimic altceva mai departe de mine decît metoda“. „[...] sînt, dacă vrai, poet. Obișnuit, am rămas la această îndeletnicire a mea și n-am încălcat despărțămîntul în care se află stăpîni anume specialiști pe care-i respect și de care mă tem“. footnote> , Mihail Sadoveanu s-a considerat mereu „un scriitor de povestiri și nuvele care a avut prilejul, într-o carieră lungă, să observe poporul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
spirituale. "Dorința nestinsă" îl împinge spre studiu și spre lumea cărților: ...în vârstă de 18 ani dete pe fiul său George în cancelaria judecătoriei, în care învăță întâia rutină a procedurii; după aceea fu chemat de către capul unei despărțiture din despărțământul administrativ și așezat la stat cu leafă. El însă avea dorință nestinsă de învățătură: de aceea, îndată ce-și găta datoria cancelariei, alerga acasă și se ocupa necurmat cu prourmăciunea studielor: cărțile, ce și le putu procura din păstrăciunea neînsemnatei
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sufletul și lumina tuturor științelor, și spre literatură, în care este adunată averea spirituală a fiecărei națiuni". Apoi, narațiunea introduce reorientarea profesională ca o ruptură în destinul personajului: "La 1857 fu smuls din templul muzelor și denumit cap (șef) la despărțământul ministeriului învățământului, unde își dezvoltă lucrativitatea înaintătoare de învățământ până în 1862". Și totuși, în ciuda acestei bifurcări a vieții, nicio dramă nu e implicată. Nu există frustrare pentru ceea ce s-a pierdut sau pentru ceea ce autorul ar fi putut face. Misiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
MESEȘUL, periodic apărut la Zalău, săptămânal, între 31 ianuarie 1925 și 25 decembrie 1931, iar cu titlul „Gazeta Sălajului” între 1 decembrie 1936 și 29 octombrie 1938. Gazeta este editată de despărțământul Sălaj al Astrei. Din 1926 până în 1928 redactor responsabil este Leontin Ghergariu, care în 1929 devine director. Revista își propune „să nu aibă nici un colorit politic”, urmărind să facă „educație cetățenească-națională” (Programul nostru) și „propagandă națională și culturală” (Cuvânt înainte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288096_a_289425]
-
Liceul „Codreanu” din Bârlad, apoi la licee din Chișinău, revenind în 1918 la Brașov. Este cooptat membru în Marele Sfat al Țării. A fost membru de onoare al Sindicatului Presei Române din Transilvania, iar între anii 1926 și 1928, președintele despărțământului Brașov al Astrei, când s-a aflat printre inițiatorii înființării Bibliotecii „Dr. Alexandru Bogdan”, devenită Biblioteca Municipală Brașov. În 1948 a fost ales membru al Academiei Române. A editat, între anii 1929 și 1938, „Țara Bârsei”, revistă de cultură, și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
Mihai au trecut în revistă Compania de Onoare. Oaspeții au fost conduși la Castelul Peleș. Aici, în Sala Maurescă, s-a servit un dejun la ora 13. Marți, 24 ianuarie. La Mânăstirea Radu Vodă din București are loc sfințirea drapelului Despărțământului București al Uniunii Foștilor Voluntari Români ardeleni, bănățeni, bucovineni, basarabeni și macedoneni din Războiul pentru Întregirea Neamului. Marele Voievod Mihai a fost nașul drapelului, cu încuviințarea regelui Carol. Joi, 26 ianuarie. Carol al II-lea însoțit de Mihai revin de la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
o schimbare de atitudine față de valorile trecutului și promovarea unui spirit de sinteză și acțiune creatoare” (V. Fanache). În același timp, revista caută să fie și un buletin informativ al Astrei, prin rubrici speciale consacrate problemelor acesteia: adunările Astrei, programul despărțămintelor, activitatea secțiilor literar-științifice, istoricul asociației; multe dintre ele sunt trecute în revistă la rubricile de cronică „literară”, „științifică”, „a ideilor”, „plastică”, „culturală”, „demografică”, „sociologică”, „istorică”, „teatrală” și la „Buletin, însemnări, revista revistelor, note”. În plan literar, publicația s-a orientat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
I. Axani, președintele Uniunii în articolul de început: „Ce vrem!” El încredința pe cei cărora se adresa că nu se urmărește „alt scop decât organizarea noastră pentru respectarea noastră și a drepturilor noastre.” Comitetul Regionalei Bucovina, pe lângă președinții celor 5 despărțăminte județene, care fac parte de drept din comitet, mai cuprindea: Ioan Axani, procuror, președinte; vicepreședinți: dr. Constantin Zappa, profesor și Silvestru Netea, director de bancă; secretari Teodor Bujor, institutor, Petre Masloschi, director de bancă; casier - Teoctist Barbier funcționar la primăria
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acestei formațiuni politice. Cu alte cuvinte, se bucura de o popularitate constantă în Ardeal și doar ocazională în restul țării. Să mai notăm doar că, în 1923, organizația militantă "Astra" își asumase formal "răspunderea sărbătoririi zilei de 1 decembrie, în cadrul despărțămintelor, în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș"219, declarând-o apoi zi specială a asociației 220. Astfel s-a instituit o adevărată tradiție a devoțiunii publice ardelene dincolo de mizele politice ale momentului pentru simbolistica respectivei aniversări. În 1928, s-a exprimat
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
i se încredințează diverse funcții administrative. La cerere, se întoarce în satul natal, consacrându-se unei activități prodigioase de ridicare a stării economice și culturale a țăranilor. Ca revizor diecezan, președinte al Reuniunii docenților români din Maramureș, vicepreședinte al Astrei, despărțământul Maramureș, a contribuit la dezvoltarea învățământului, a întreprins studii de istorie bisericească, a tradus literatură universală și a impulsionat cercetările de folclor în ținut. De un interes mai larg sunt cărțile lui despre istoria parohiilor și mănăstirilor din Maramureș (Însămnări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285908_a_287237]
-
Nuță au fost în centrul atenției criticii de specialitate. În anul 1993 a fost distins cu Premiul Academiei Române, în calitate de coautor la volumul Tezaurul toponimic al României. A făcut parte din primul colectiv de redacție al „Revistei române“, editată de Astra - Despărțământul „Mihail Kogălniceanu“ Iași. În această publicație de prestigiu pentru toți românii din țară și de peste hotare a publicat articole și recenzii privitoare la situația românilor din Basarabia, fiind recunoscut, la Chișinău, ca un profund cunoscător al istoriei literare din spațiul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
1959-2012), caricaturist, grafician și cineast; MARIN, Mirela (n. 16 martie 1957), doctor, autoare. MIRON, Dumitru (1894-), conferențiar universitar la Iași; MITACHE, Mihail (1899-1969), magistrat și pictor; MOȘU, Areta (n. 1946), vicepreședinte al Asociației „Ginta Latină” din Iași (1990-1994), președinte al Despărțământului Mihail Kogălniceanu” din Iași din 1994, director al publicației „Revista Română”din 1995, dar și la „Chronos Revista de istorie”, „Constelații ieșene”, și vicepreședinte al Asociațiunii Transilvane pentru literatură română și cultură poporului român „ASTRA”, cu sediul la Sibiu, autor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Pentru deplina lămurire a șefului Poliției Huși, prefectul anexase adresei și o copie a cercetării făcute de Poliția Iași asupra individului Neculai Chiru dar și asupra altora. Se pare că principalul suspect, Chiru, era locuitor al celui de-al doilea Despărțământ (Despărțire, sector) din orașul Huși deoarece șefului acestei subunități administrative Îi fusese repartizată rezolvarea problemei: „Domnule Comisar Despărțirea a II-a prin raportul No.2891 vă Încunoștiințez că Iancu Nedelcu sau prinsu aice cu două Epe pe care singuru a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
chille grâu În hambarul D-lui Dumitru Tălmaciu a D-lui Marcu Iani”. Deci, angrosiști evrei și depozitari români, adică una dintre modalitățile de afaceri practicate de acești minoritari În afară de comerțul cu amănuntul. Ca prin farmec și de la Despărțământul I veniseră vești excelente transmise de comisarul-responsabil de cvartal, Rășcanu: „1) Lupu Cana (Moara de Aburi) 90 chille grâu și 7.000 ocale făină de grâu (o oca era egală cu aprox. 1,5 kg., n.n.), făina vândută rușilor; 2
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]